21,041 matches
-
poate deduce natura psihologică și nu fiziologică a acestor variabile . În accepțiunea concepției lui Tolman (cf. M. Epuran) “subiectul este un participant activ în procesul învățării, organizând stimulii, acordându-le semnificație și răspunzând în consecință. Învățarea reprezintă formarea unor unități sintetice sau structuri de tip "gestalt" între datele cognitive. În virtutea acestor structuri, apariția unor fenomene va produce "așteptarea" apariției și a altor fenomene care vor mijloci reacțiile comportamentale ale individului”. Din punct de vedere pedagogic învățarea este definită ca proces de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
necesară domeniului educației fizice și sportului. Prof.univ. Vasile Ghenadi INTRODUCERE Știința și tehnica se află într-un proces de permanentă expansiune. Sub acțiunea lor apar mereu domenii noi care, pentru rezolvarea problemelor practice respective , apelează tot mai mult la matematică. Sintetic vorbind, una dintre caracteristicile fundamentale ale revoluției tehnico-științifice actuale constă în „matematizarea științelor” și în cibernetizarea vieții în ansamblu, ultima însemnând extinderea efectelor ciberneticii în diferite domenii de activitate umană, inclusiv în activitatea sportivă. Problema matematizării științelor este în fond
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Dogan, R. Pahre, Noile științe speciale Apariția și dezvoltarea disciplinelor, înțelese ca structuri epistemologice și, mai târziu, pedagogice, constituie o temă de investigație pe cât de interesantă, pe atât de amplă. Nu ne propunem aici un excurs exhaustiv, ci doar unul sintetic, capabil să constituie fundamentul unei bune înțelegeri a fenomenului care ne interesează de fapt: integrarea curriculumului, sub diferitele sale forme. 1.1. Etimologiatc "1.1. Etimologia" Din perspectiva etimologiei, prezentăm două opțiuni/interpretări care, în cele din urmă, pot fi
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în planul teoriei și practicii pedagogice, relația dintre disciplinaritate ca principiu de organizare și disciplinarizarea/disciplinarea culturii și a climatului organizației școlare, pentru a controla canalele de distribuție și exercitare a puterii. Reperele mediului disciplinar sunt surprinse cu acuratețe și sintetic de R. Szostak (2003), pe baza contribuțiilor anterioare aduse de Klein (1990), Salter și Hearn (1996): - un set de fenomene care sunt studiate. Fiecare disciplină își asumă un anumit obiect de studiu pentru a-l investiga și pentru a structura
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
prin curriculum interdisciplinar „o organizare curriculară ce traversează liniile obiectelor de studiu pentru a se focaliza asupra unor probleme comprehensive ale vieții sau asupra unor arii mai largi de studiu care aduc împreună diferite segmente ale curriculumului în asociații semnificative”. Sintetic, ...curriculumul integrat presupune crearea de conexiuni semnificative între teme sau competențe care sunt de regulă formate disparat, în interiorul diferitelor discipline. Aceste teme sau competențe au o puternică legătură cu viața cotidiană a elevilor și își propun, direct sau indirect, să
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
structurale ale integrării curriculumuluitc "2.3. Modele structurale ale integrării curriculumului" R. Fogarty (1991) și H.H. Jacobs (1989) au pus bazele a zece trepte/modele de proiectare integrată a curriculumului 1. În tabelul de mai jos vom încerca o prezentare sintetică a acestora. Tabelul 1. Cele zece trepte/modele de proiectare integrată a curriculumului Figura 14. Curriculum fragmentat Figura 15. Curriculum conectat (integrare intradisciplinară) Figura 16. Curriculum „conic”/„cuib” Figura 17. Curriculum secvențial/în succesiune Figura 18. Curriculum comun/„împărtășit” Figura
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ajunge la o sinteză de trei competențe-cheie generice, cuprinzătoare pentru toate abordările propuse din interiorul unor discipline (filosofie, antropologie, psihologie, economie și sociologie). Nu mai insistăm acum asupra definițiilor date conceptului de competență în versiunea diverșilor autori, ci semnalăm doar sintetic cele trei competențe-cheie care, deși având o natură mai generală, întrunesc acordul majorității experților implicați și sunt plasate într-o perspectivă integratoare, de tip interdisciplinar. Acțiunea autonomă și reflexivă. Autonomia se referă la capacitatea individului modern de a-și construi
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a vieții cotidiene și a evoluției științelor solicită capacitatea de a stabili legături între câmpurile cunoașterii, pentru a permite construirea activă a unor grile adecvate de interpretare a informației și de contextualizare a acesteia în raport cu situațiile de viață. O încercare sintetică, dar comprehensivă în același timp de definire poate fi regăsită în lucrarea Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată/cross-curriculară: Temele cross-curriculare sunt teme integrate de studiu care se centrează pe dezvoltarea personală și socială a elevilor. Aceste teme au un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ultimă clasificare pe care o invocăm ia drept criteriu conținutul propriu-zis al temelor. Clasificarea aparține unor specialiști din cadrul SLO (Institutul Național de Dezvoltare Curriculară din Olanda). Aceștia propun o categorizare tematică și o categorizare axiologică 1. a) Categorizarea tematică surprinde sintetic categoriile tematice largi cele mai frecvente în care se pot încadra TCC. Unele TCC sunt atât de largi, încât pot fi alocate către mai mult de o categorie specifică. Tabelul 3. Categorizarea tematică b) Categorizarea axiologică pornește de la premisa că
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
temelor cross-curriculare. Un produs de cercetare-dezvoltaretc "6. Ghid pentru proiectarea temelor cross‑curriculare. Un produs de cercetare‑dezvoltare" 6.1. Pași în proiectarea temelor cross-curricularetc "6.1. Pași în proiectarea temelor cross‑curriculare" În acest capitol, vom prezenta un ghid sintetic pe care îl considerăm util în proiectarea temelor cross-curriculare. Focalizarea este mai degrabă pe învățământul obligatoriu, deși pașii propuși pot fi luați în considerare și pentru nivelul liceal. Acest ghid este un produs de cercetare-dezvoltare. El a beneficiat de trei
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
național, dar și a programelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. Reflecții finale și câteva recomandări de politică educaționalătc "Reflecții finale și câteva recomandări de politică educațională" În încheierea demersului nostru investigativ, în locul tradiționalelor concluzii, propunem un set sintetic de recomandări de politică educațională. Concluziile au fost exprimate, atât cât a fost posibil, în text, mai ales la finalul fiecărei părți. Rolul acestei lucrări nu a fost să traseze concluzii pe care să le împărtășească Academiei sau practicienilor în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fie pentru a compensa lipsa de cazuri reale, fie ca exemple pentru a testa fezabilitatea unor posibile evoluții viitoare (Kahn, 1973, p. 120; Kahn, 1967, pp. 264-265). Scenariile sunt importante și din alt punct de vedere: ele reprezintă un cadru sintetic În care pot fi integrate celelalte metode și abordări. Iată de ce scenariile sunt folosite azi, pe scară largă, nu numai În probleme de securitate națională, ci și În bussiness, management sau În proiectarea unor politici publice. În ciuda utilității lor, trebuie
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
deciziilor, acceptă faptul că viitorul este structural incert și nesigur, o țintă mișcătoare pentru care nu există o proiecție „corectă” ce poate fi dedusă din experiențele trecute. Scenariile sunt importante și din alt punct de vedere: ele reprezintă un cadru sintetic În care pot fi integrate celelalte metode și abordări. Extrapolarea, prospecția teoretică și cea bazată pe judecată se Întâlnesc, toate, sub umbrela generală a metodei scenariilor. Iată de ce analistului și decidentului Îi sunt absolut necesare o anumită flexibilitate și capacitate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
realiza cu un anumit nivel al resurselor, Într-un anumit orizont de timp și permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă În funcție de restricțiile existente. În aceasă etapă au loc analize detaliate cost - eficiență pentru a oferi decidenților, În mod sintetic, toată informația necesară pentru a selecta cea mai bună alternativă realizabilă, ținând cont de criteriile de Îndeplinit. Figura 10.5. Selectarea alternativei preferate Figura 10.5. prezintă un exemplu de analiză a raportului capabilități/costuri. Prezentarea sintetică a raportului cost
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
decidenților, În mod sintetic, toată informația necesară pentru a selecta cea mai bună alternativă realizabilă, ținând cont de criteriile de Îndeplinit. Figura 10.5. Selectarea alternativei preferate Figura 10.5. prezintă un exemplu de analiză a raportului capabilități/costuri. Prezentarea sintetică a raportului cost - eficiență pentru fiecare alternativă, așa cum se poate observa și din figura de mai sus, reprezintă un suport real În vederea stabilirii de către decidenți a alternativei optime de urmat În funcție de restricțiile existente. De asemenea, se poate analiza și modul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
secolul al XVIII-lea, critica și estetica literară în Germania, Anglia și Italia ș.a. Disociind în maniera lui Ibrăileanu, afirmă că opera de creație are mai mulți sorți decât opera de analiză. Unui critic îi cere să aibă acea „intuiție sintetică” prin care să se transpună, oarecum în felul unui poet, în inima textului pe care vrea să-l tâlcuiască. Dacă, sub anumite aspecte, B., adept și el al ideologiei poporaniste, calcă pe urmele lui Ibrăileanu, în câteva privințe se deosebește
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
și istoriografie. E vorba de o schiță a valorilor mai însemnate, prin mijlocirea căreia se reformulează, în curgerea vremii, judecați cu privire la mentalități, opere și personalități ale culturii. Este o optică, până la un punct, inedită și rezultatele sunt pe măsură. Adăugiri sintetice va conține și Antichitatea clasică. 100 de figuri celebre (1976) - tablete instructive și picante, datorită inserțiilor anecdotice, ca și, în parte, raportările analitice, reactualizante, din Noi și clasicii (1975). Activitatea clasicistului, a istoricului literar s-a împletit cu preocupările didactice
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
relația cu celălalt, nu este liniar. Eu tind către El și El tinde către Mine. În cazul acesta, despărțirea, În loc de a fi „ruptură” devine o așteptare a reîntoarcerii. Sentimentul interior al dorului, ca revenire, Întoarcere nostalgică către celălalt este simbolizat sintetic În mitul orfic. Eu Îl caut, Îl doresc pe celălalt, la fel cum Orfeu o dorea, o căuta, o aștepta pe Euridice. Dorul nu este numai un sentiment al așteptării, ci și o tendință, o aspirație profundă a spiritului, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prin urmare, condiția esențială a Împlinirii unei misiuni a persoanei umane. Care este, prin urmare, semnificația dublului? Pentru ce este el necesar? Care sunt virtuțile sale? Acestor Întrebări li s-a răspuns deja. Nu vom face decât să le reformulăm sintetic. Dubletul are ca rol scoaterea În evidență a unor aspecte particulare ale persoanei, a unor virtualități Închise În aparenta structură unitară a acesteia. Dar dubletele ne dovedesc că persoana nu este constituită unitar, că este formată din părți cu semnificație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acțiunilor pe care le Întreprinde. Ei impun schimbarea. O schimbare care să corespundă Însă dorințelor proprii, și nu intereselor colective. Sunt tipuri egoiste și pasionale, care ilustrează pulsiunile nconștientului, refuzând prezentul și proiectându-se În viitor. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic În schema ce urmează: Tipul educatorului (conservator, orientat către trecut, este sub influența supraeuluiă Tipul eroic (Împlinește valorile ideale ale supraeuluiă EUL Tipul aventurier (sondează necunoscutul și e dominat de pulsiunile inconștientuluiă Tipul revoluționar (reformator, orientat către viitor, aflat sub
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de multe ori, luminând fie semnificațiile mai adânci, cu valoare simbolică, ale unor evenimente, fie eroi. B. a inaugurat la noi genul biografiilor istorice (Ioan Tăutul, mare logofăt al Moldovei, Spătarul Ioan Cantacuzino, Postelnicul Constantin Cantacuzino, Logofătul Miron Costin). Sobre, sintetice, acestea recompun imaginea unor personalități exemplare din istoria românilor. Problemele politice și naționale fiind mereu aceleași, biografiile devin un prilej de a pune de fiecare dată în discuție politica externă a Principatelor și de a relua procesul boierimii. Citatele din
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
acestora depinzând în mare măsură de abilitatea instituțiilor implicate în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și, mai ales, de modul în care acestea cooperează cu instituțiile similare ale altor state. Din cazuistica ultimilor ani rezultă că pentru drogurile sintetice se prefigurează dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (România), dar și dinspre Nord (Țările Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteză (amfetamine, MDMA, LSD și altele), care ar urma să devină active pe teritoriul României. Din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Uniunii Europene; - creșterea fluxului de imigranți spre România și alte state membre ale Uniunii Europene; - dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontieră, cu consecințe asupra scăderii timpilor de control; - creșterea consumului de droguri și, în special, a celui de droguri sintetice; - implicarea în fapte de corupție a unor funcționari publici care au atribuții directe în activitatea de control la frontieră; - proliferarea rețelelor teroriste interesate în obținerea de fonduri din traficul ilicit de droguri; - cooperarea insuficientă dintre instituțiile abilitate în reducerea ofertei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
celor două săptămâni de programe analizate în iulie au fost examinate 734 de ore de programe: Tabelul 2. Corpusul (eșantionul) studiat prin analiza de conținut și semiodiscursivă (iulie 2004) Fox Kids și Cartoon Network -, minus MTV. Tabelul care urmează prezintă sintetic datele eșantionului studiat (noiembrie 2004, similar cu cel din iulie 2004): Tabelul 3. Corpusul (eșantionul) studiat prin analiza de conținut și semiodiscursivă (noiembrie 2004) Menționăm că în schema clasică a indicatorilor pentru măsurarea violenței televizate, celebrul sociolog american al comunicării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care exploatează mai amplu dramatizarea și spectacularizarea violenței). Violența televizată este tratată și inclusă în grilele de programare și în conținuturile programelor ca mijloc principal pentru captarea și seducerea îndeosebi a publicului adolescentin și a publicului tânăr. Graficul 2. Date sintetice Cum se remarcă, atât ca durată, dar și ca frecvență, violența ficțională a fost mediatizată mai intens decât violența reală. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Durata violenței reale, pe canale Ca durată, violența reală a fost mediatizată cel mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]