5,527 matches
-
lucrând în regim de program redus. Aproximativ 40.000.000 de americani au transformat zodiacul într-o afacere de 200.000.000 $ pe an"53. Nici în Europa lucrurile nu stau prea diferit. Acest fapt a provocat fără îndoială lumea sociologilor, istoricilor religiilor și cercetătorilor. Fiecare a încercat să ofere o explicație fenomenului. Pentru Edgar Morin, de pildă, astrologia și, implicit, celelalte practici divinatorii reprezintă "o parte dintr-o nouă gnoză ce implică o concepție revoluționară despre noua epocă, a Vărsătorului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mantice este faptul că a generat modele de calcul și analiză care au condus mai târziu la ideea calculului probabilistic. Încercarea de a evalua și prognostica o serie de evenimente s-a dovedit astăzi a fi un fapt perfect realizabil. Sociologii cunosc, de pildă, că modelele generate de calculator, prin sofisticate teorii fractalice și de calcul probabilistic, pot conduce la rezultate veridice. Se pare că visul matematicienilor de a face cifrele să vorbească și să "profetizeze" și-a găsit într-un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în profet un "purtător exclusiv personal al harismei care, în virtutea misiunii sale, propovăduiește o concepție religioasă sau o poruncă divină"106. Profetul nu este însă numai un propovăduitor al cuvântului lui Dumnezeu, ci și un model exemplar pentru comunitate, susține sociologul religiei. Mai toate marile religii conțin exemple ilustrative în acest sens, unele dintre ele fiind fundamentate pe tradiții profetice. Argumentele exprimate mai sus sunt tot atâtea motive să includem profeția în categoria divinației intuitive. Totuși, ea este un tip special
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ei enunță în teoriile lor ideea unei utopii a obiectivității. Edgar Morin, de pildă, argumentează acest fapt prin aceea că "o cercetare este întotdeauna o afacere individuală și singulară pe un teren care conține întotdeauna singularități"120. Activitatea antropologului și sociologului ar fi, mai degrabă, asimilată înțelegerii și descifrării unui cod simbolic. Ideile și credințele oamenilor, practicile divinatorii, riturile arhaice sau moderne, dar și refuzul de a răspunde la întrebările cercetătorului sau răspunsurile duplicitare etc. fac parte din acest univers încifrat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
imaginea unei societăți sau a unei comunități. Practica divinației, prin bogăția de imagini și reprezentări pe care o pune în joc, dar și prin accentul pe care-l pune pe simbol și pe limbajul simbolic, este un exemplu ilustrativ. Întâlnirile sociologului și antropologului cu "celălalt", indiferent sub ce chip s-ar înfățișa acesta (vrăjitor, vraci, ghicitor, simplu șarlatan etc.), pot conduce către experiențe deosebite din punct de vedere intelectual. Concluziile pot fi fertile dacă încercăm să ne debarasăm de o serie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
controlezi discursul celuilalt, să reușești să te descurci în păienjenișul de informații, semne, simboluri și cuvinte. În acest caz, chiar dacă încerci să realizezi o observație participativă, pentru "a te pune în pielea clientului", nu obții informații suplimentare. Problema antropologului și sociologului care lucrează cu metode calitative de tipul observației rămâne mereu aceeași: Ce, cât, cum, unde se privește? Cât la sută din rezultatele observației sale sunt obiective și cât la sută sunt recompuneri ale propriei noastre subiectivități? Cât la sută este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
observației sale sunt obiective și cât la sută sunt recompuneri ale propriei noastre subiectivități? Cât la sută este reprezentare (în sens de raționalizare) și cât la sută este rațiune și înțelegere? În acest sens, Maurice Merleau-Ponty face distincție între ceea ce sociologii moderni numesc reprezentări ale lumii și vizibilitatea lumii. "Trebuie să ne obișnuim să credem că orice vizibil este sculptat în tangibil, că orice ființare tactilă este promisă într-un fel vizibilității și că există o extensie, o întrepătrundere nu numai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unor probleme generate de o serie de răspunsuri lacunare și incomplete. O serie din rezultatele obținute astfel le-am structurat și prezentat în secțiuni speciale și, credem noi, originale ale lucrării. 5.2.5. Filmul antropologic Unul din visele oricărui sociolog și antropolog este acela de a realiza un film prin care să prezinte realitatea vie, așa cum este ea. Filmul antropologic este o tehnică modernă ce se încadrează în domeniul mai amplu al antropologiei vizuale. Ea nu a intrat încă în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai este adevărul, ci aflarea sorților, a viitorului și a modului cum acesta poate fi modificat în bine sau rău. Așadar, ei i s-ar potrivi mai bine cunoașterea aplicată la concret și nu cunoașterea pură. În cele din urmă, sociologul își pune în mod firesc întrebarea: cărui fapt i se datorează această reprezentare colectivă duală a actului divinatoriu? Răspunsurile pot fi diferite: a) Marcel Mauss și Henri Hubert 210 oferă o explicație pur sociologică. Înclinația femeii spre actul magic și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Face parte din ființa noastră. Explicația pe care o oferă Mircea Eliade ni se pare mai plauzibilă și pentru că toate aceste practici nu sunt negate de către persoane provenind din medii cultivate, cu studii superioare, formate în spiritul științific modern. Unii sociologi, precum P. Berger și Th. Luckman 220, cred că este vorba de relația dintre gândirea umană și contextul căruia ea îi servește. Dacă acesta pare a ieși din comun, din obișnuit, dacă el este pigmentat cu elemente misterioase și neînțelese
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
limbajul și retorica. Cel care se îndeletnicește cu arta prezicerii manifestă câteva trăsături specifice ale limbajului și ale gesticii. Adesea el pare a fi un bun actor, care, pe lângă un bun joc de scenă, stăpânește și arta comunicării. Scrierile unor sociologi precum Erving Goffman 257 sau ale unor cercetători ai fenomenului religios precum Michel Maffesoli 258 subliniază elementul teatral și dramatic al existenței umane. Omul, indiferent de context, trăiește ca un personaj pe scena vieții. Divinatorul însuși este un actor, și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
față în față, se ajunge la relaționarea mediată de presă, televiziune, radio, telefon sau calculator. De fiecare dată însă mesajul tinde să păstreze aceleași caracteristici retorice. Chiar și simpla publicare a horoscopului în presă, precum și căutarea/ lectura acestuia constituie pentru sociolog un subiect extrem de interesant. Nu vom analiza calitatea și veridicitatea predicțiilor, ci efectul social al acestora. Roger Caillois insistă asupra acestui fapt. "Majoritatea publicului ia cunoștință de aceste predicții puerile cu un surâs. Dar, în fine, ele se citesc"266
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și autenticitatea practicilor, ci comerțul care înflorește în jurul lor. Paralel cu acest fenomen se pot dezvolta și alte "industrii" conexe: talismane, amulete, obiecte magice, pietre norocoase, produse afrodisiace, esențe, panacee de tot felul, rețete miraculoase. De ce interesează pe antropolog și sociolog acest fapt? Pentru simplul motiv că publicitatea poate avea un "efect pervers" asupra înțelegerii și evaluării corecte a divinației ca fenomen cultural și spiritual. Proliferarea fenomenului și exploatarea sa economică poate genera o situație asemănătoare cu cea din Antichitatea greacă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
câteva date prime care ne leagă și ne unesc totodată. În spatele logicității sau nonlogicității unui gest, act, comportament etc. stă un întreg sistem de reprezentări colective care adesea poate funcționa chiar împotriva ideilor și reprezentărilor oficiale. Antropologii și mai apoi sociologii au numit toate acestea imaginar colectiv 342. El merită să fie studiat, chiar și în manifestările și versiunile sale mai puțin comode pentru știința modernă (cum ar fi cele referitoare la fenomenele divinatorii) pentru că exprimă socialul și subtilitățile naturii umane
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de asemenea, refuzul poate fi justificat de teama, neîncrederea sau timiditatea persoanei. Nereușind să se exprime rapid și coerent, unii refuză să spună adevărul crezând că este vorba doar de o "minciună inocentă". 132 Referindu-se la importanța întrebărilor deschise, sociologul ieșean Vasile Miftode arată, în Tratat de metodologie sociologică. Tehnici de investigare de teren. Elaborarea proiectelor de intervenție (Iași, Ed. Lumen, 2003), că ""Optimiștii" cred că aceste întrebări au toate avantajele întrebărilor deschise (numindu-le semideschise), pe când "pesimiștii" sunt de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Le signe et les systèmes de signes, Royaumont, 1962. 261 Elena Niculiță-Voronca, apud Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 285. 262 Émile Durkheim, La division sociale du travail, Paris, P.U.F., 1930. Referindu-se la proverb, cunoscutul sociolog francez scrie că "el este expresia condensată a unei idei sau sentiment colectiv relativ, al unei categorii determinate de obiecte" (p. 145). Proverbul ar fi în opinia autorului expresia verbală a unei solidarități de tip organic. Așa putem explica de ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fapte disparate, combate norma, are un caracter individual, "circulă în stare liberă, fără autorizație" (Roger Lapointe, Socio-anthropologie du religieux, I. La religion populaire au péril de la modernité, Genève, Librairie Droz, 1988, p. 29). Ideea este împărtășită de mai mulți autori sociologi, printre care B. Lacroix și J. Simard (coord.), Religion populaire, religion de clercs?, Québec, Institut Québecois de Recherche sur la Culture, 1984; J.-P. Montminy, "Religion populaire religion vécue", in B. Lacroix, J. Simard, op. cit. 293 Michel Meslin, "Le phénomène
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rol extrem de important atunci când oamenii încearcă să determine opinia majoritară, întrucat stabilesc "ordinea de zi" sau îndeplinesc ceea ce, cu o sintagma intrată deja în limbajul specialiștilor, înseamnă "agenda setting"35. Teoria "determinismului media" a lui Marshal McLuhan (1911-1980), filosof și sociolog canadian, membru al școlii de comunicare din Toronto, a fost prezentată, în 1964, în fascinantă să lucrare Understanding Media 36. Ideea esențială a lui McLuhan, surprinsă în formă a ceea ce a devenit un celebru aforism, "the media is the message
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
desemnând unul dintre mijloace. În acest ansamblu multiform de mijloace, publicitatea ia caracteristică de a desemna prin termenul de marile medii următoarele cinci vehicule mediatice: presă, cinematografia, radio, televiziunea, afișajul. Acestea sunt, de altfel, clasificate într-o tipologie realizată de sociologul canadian Marshal McLuhan care le diferențiază în mediile reci: televiziunea, afișajul, de mediile calde: presa scrisă, radio, cinematografia"42. Potrivit lui Georges Friedmann, mass-media instaurează un nou tip de civilizație, "civilizația electronică", generând un nou mod de comunicare, care este determinat
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
individuale, dar care se dezvoltă progresiv prin interacțiune. Impactul new media și a Web 2.0. pot fi înțelese prin compararea Enciclopediei Britannica cu Wikipedia. Opera lui Jenkins are în centru ideea apropierii new media de utilizatorii ei. Scott Lash, sociolog, identifică trei direcții importante pentru înțelegerea culturii informatice globale: o extindere a domeniului de acțiune, potrivit căreia globalizarea reprezintă o provocare pentru relațiile economice, culturale, politice, sociale și naționale, o schimbare a dominantei economice de la producția de servicii la informatizare
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Acest jurnal online este considerat a fi un social network site de socializare, întrucat aici au postat foarte multe persoane pentru o comunitate: comunitatea virtuală 144. Termenul sau expresia de social media, réseaux sociaux, a apărut înaintea Internetului. Autorul sau, sociologul John Barnes, l-a utilizat public pentru prima dată, în 1954, într-un articol publicat în revista Human Relations unde se analiza organizația socială a locuitorilor din Bremmes, un mic oraș din Norvegia. Acest concept va avea o foarte mare
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
politice. A defini "comunicarea politică" este un demers extrem de dificil. Pluralitatea obiectelor de cercetare, precum și pluralitatea discursurilor publice referitoare la comunicarea politică, sunt tot atâtea pespective de studiu și de dezbatere teoretică ale oamenilor politici, jurnaliștilor și consilierilor politici, alături de sociologi și politologi. Comunicarea politică a fost definită că un ansamblu de tehnici utilizat de oamenii politici, axându-se, în special, pe sondaje de opinie, relații publice și publicitate sau "un mix de tehnici de persuadare utilizate pentru influențarea comportamentului de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
al problemei noastre, o abordare semiotică a situației de "comunicare mincinoasă" este posibilă și necesară la nivelul omului căzut deja în viciul "interacțiunii păcătoase". Ea concretizează intenția unei introduceri la o "teorie generală" a minciunii 21, în orizontul căreia lucrarea sociologului J. A. Barnes s-ar putea înscrie ca o contribuție de referință. Dacă în exercițiile sale intelectuale omul a conceput o axiologie menită să ipostazieze cu precădere valorile afirmative, respectiv o peratologie (Liiceanu) în măsură să marcheze granița dintre contrarii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Olimp se amestecau și păcătuiau în rînd cu oamenii, potrivit credinței grecilor de odinioară etc.); timpul fluviu, care corespunde nevoii omului de a (se) minți pentru "acum și aici", datorită unui epicureism adesea amăgitor justificat (să ne gîndim la explicația sociologului Dumitru Drăghicescu [1907] care punea "prezenteismul" puternic al românilor pe seama vicisitudinilor istorice care nu le-ar fi îngăduit să-și consolideze sentimentul profunzimii temporale, silindu-i în schimb cum aprecia Blaga "să se retragă adesea din istorie (în codru, în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
omului contemporan. Pentru a nu te lăsa mințit trebuie în primul rînd să ai voința de a rămîne în cadrul adevărului. Dar, pentru a nu te lăsa mințit trebuie, de asemenea, să cunoști minciuna: procedeele ei, subterfugiile, modalitățile" [1996:212]. Cartea sociologului J. A. Barnes își găsește rațiunea tocmai în această necesară nevoie de cunoaștere, nevoie căreia i se subordonează și sinteza pe care o propune "modesta" introducere de față (recunoaștem fariseismul acestei ultime afirmații: desigur că, în sinea noastră, sperăm ca
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]