3,003 matches
-
țărm până la cel puțin 120 m), adesea în zona intercotidale și, uneori chiar, în ape salmastre. Habitatele lor sunt variate, de la nisip și stânci goale până la ierburi de mare sau recife coraliene, dar sunt rare în zonele nămoloase. Labridele trăiesc solitar sau în grupuri mici; sunt active în timpul zilei, iar noaptea se îngropa în nisip sau se ascund în ierburi de mare sau în adăposturilor stâncoase. Labridele sunt în principal carnivore și se hrănesc mai ales cu nevertebrate bentonice, moluște, crabi
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
care se regăsesc actorii provizorii, aleși să dubleze doar pentru trailer. Primul dezvăluit este arhicunoscutul prezentator TV, om de radio de la Radio ZU, și jurat al emisiunii , Daniel Buzdugan, ce îi va da viață lui Surly,o veveriță sarcastică și solitară, care n-are încredere în nimeni și nimic, dar care crede că iubirea e pentru fraieri, asta până când o cunoaște pe Andie. Cea mai importantă divă a României, Andreea Marin revine în chip animat, construindu-și o nouă idilă, după ce
The Nut Job: Goana după alune () [Corola-website/Science/330722_a_332051]
-
alge și ierburi marine, blocuri de roci stâncoase și pe cursuri vechi de lavă) până la straturile de apă din apropierea țărmului și din largul oceanului. Majoritatea speciilor sunt gregare și formează bancuri mari sau grupe mici, iar unele ("Alectis") sunt pești solitari, trăind singuri sau în perechi. Majoritatea carangidelor sunt pești răpitori iuți care se hrănesc cu pești mai mici, crustacee și cefalopode. Unele specii se hrănesc exclusiv în zonele pelagice, în timp ce cele mai multe se hrănesc cu pradă bentonică sau epibentonică. Speciile din
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și tonul ("Thunnus") ating pe perioade scurte viteze între 60 și 100
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
principal cu pești, mai rar cu moluște și crustacee. Comportamentul gregar este observat mai ales la speciile mici sau la peștii tineri care se adună în bancuri mici sau mari, în timp ce adulții speciilor mari ("Sphyraena barracuda") sunt în mare parte solitari. Unele specii sunt diurne, în timp ce altele sunt nocturne și se întâlnesc în bancuri (cârduri) inactive în timpul zilei. Baracudele adunate în bancuri depun fracționat (de mai multe ori într-un sezon) icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
trăiesc în ape foarte adânci, la adâncimi de la 150 până la 500 m, pe taluzul continental și în largul oceanului. le înoată foarte repede. Unele gempilide, de ex. "Rexea solandri", formează bancuri, în timp ce altele, de ex. scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Unele specii migrează la suprafață pe timp de noapte. Sunt răpitori carnivori rapizi și se hrănesc cu pești: peștii zburători ("Exocoetidae"), scombride ("Scombridae"), pești lanternă ("Myctophidae"), crustacee și calmari. Nu au importanța economică. Unele specii sunt adesea prinse ca o
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
ales tăcerea ca formă de protest împotriva dictaturii lui Franco din Spania. În Franța Casals s-a stabilit în orășelul Prades (Prada de Conflent în catalană) din Catalonia franceză, la poalele muntelui Canigou, aproape de granița cu Spania, ducând o viață solitară și modestă. Între anii 1939-1942 a efectuat câteva turnee de recitaluri prin zona neocupată de germani din sudul Franței și în Elveția. În 1950 a apărut din nou în public pentru a lua parte la festivitățile de la Prades în cinstea
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
sta ascunsă în gropile adânci ale fundului, noaptea iese la vânat. Are un comportament teritorial, mai evident la masculii bătrâni care se stabilesc în porțiuni de râu de unde alungă fiecare rival posibil, apărându-și teritoriul. Este un pește de obicei solitar, însă peștii adulți nu sunt solitari. Face doar migrații scurte în timpul perioadei de depunere a icrelor, când se urcă în râuri pentru a se reproduce în afluenți. Este o specie foarte sensibilă la alterarea mediului și la poluare, aceștia fiind
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
fundului, noaptea iese la vânat. Are un comportament teritorial, mai evident la masculii bătrâni care se stabilesc în porțiuni de râu de unde alungă fiecare rival posibil, apărându-și teritoriul. Este un pește de obicei solitar, însă peștii adulți nu sunt solitari. Face doar migrații scurte în timpul perioadei de depunere a icrelor, când se urcă în râuri pentru a se reproduce în afluenți. Este o specie foarte sensibilă la alterarea mediului și la poluare, aceștia fiind factori de primă importanță care au
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
temperaturi ale apei între 8 și 10°C, dezvoltarea embrionară durează aproximativ 25-40 zile, după care din ele ies larvele. Larvele se află în fisurile dintre pietriș până la resorbția sacului vitelin (8-14 zile). După apariția puilor, lostrița își reia traiul solitar și recapătă pofta de mâncare și se așază din nou pe trai zbuciumat în fundul adânc al apei. Timpul minim de dublare a populației este scăzut: 4,5-14 ani (t = 5; t = 15). Specia are o creștere rapidă. Ritmul de creștere
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
este aceeași ca la barza albă: broaște, tritoni, insecte mari, dar cu preponderență pești, dintre care preferă țiparii. Localizează vizual prada, înhățând hrana cu o lovitură înainte a capului. Umbrește apa cu aripile întinse în timp ce vânează. Barza neagra este mai solitară decât alte berze. Este o pasăre zburătoare agilă, poate zbura prin coronamentul pădurii. Clămpănește din cioc, emițând diverse semnale: șuieraturi și fluierături. Sunt păsări monogame Cuibul este construit în copaci înalți, mai rar pe stânci abrupte. Același cuib este adesea
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
fi identificate cu relativă ușurință, dar mai puțin de 10 cimitire care pot fi atribuite cu siguranță ungurilor, au putut fi excavate în stepele nord-pontice. Cele mai multe cimitire maghiare conțin 25 - 30 de morminte de înhumare, dar au existat numeroase înhumări solitare. Adulții bărbați (uneori și femei și copii) au fost îngropați cu harnașamente de cai sau părți ale cadavrelor cailor lor, ori unele obiecte care simbolizau cai. În astfel de morminte se găsesc centuri bogat decorate, tolbe din piele cu ornamente
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
dă informații despre calitatea relației cu cei din jur. Dacă el este retras în podul palmei, înseamnă că se dorește întreruperea relației. Semnificația este contrară atunci când el este îndepărtat mult de restul palmei, mergând uneori până la atingerea partenerului. Inelele purtate solitar pe degetul mic exprimă dorința acestora de a avea relații și a fi acceptați în diverse grupuri-țintă. Degetele pot fi folosite la metalimbaje (de exemplu: de cei orbi), însă, de regulă, degetele exprimă trăiri și sentimente. În continuare se vor
Semnificația degetelor () [Corola-website/Science/329384_a_330713]
-
popor lăptucă dulce sau vinețică cu lapte, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia " Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri, în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum în cele foioase pe lângă fagi și stejari, din iulie până octombrie. În anul 1753, buretele a fost descris oficial pentru prima dată de Carl von
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
Turnul Eiffel din Paris. Cartea Recordurilor Guinness o menționează ca fiind cea mai înaltă formațiune stâncoasă din lume. Ridicându-se în largul coastei estice a Australiei, se află la aproximativ 700 km nord-est de Sydney. Privind-o în timpul zborului său solitar peste Marea Tasman în 1931, pilotul Francis Chichester o descria ca "un mare pumnal de piatră primitiv". Dar această gigantică Excalibur își dezvăluie secretele nu când este văzută de sus, ci de sub apă. Dincolo de suprafața oceanului, o sumedenie de pești
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
Stutthof. În „Cartea Neagră a evreimii rusești”, scrisă în colaborare de scriitorii sovietici Ilya Ehrenburg și Vasily Grossman, informația apare într-un raport intitulat „Exterminarea evreilor din Lvov”, atribuit lui I. Herts și Naftali Nakht: Naphtali Karchmer, în cartea sa „Solitar în copleșitorul vârtej - 5 ani prizonier în Prusia de Est”, descrie anii de captivitate ca prizonier de război polonez. Autorul povestește despre mici calupuri de săpun, de formă rectangulară și culoare cenușie, cu inscripția RJF în centrul cavității de pe una
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]
-
vremii, astfel și asupra lui Béla Balázs și Béla Bartók. În aceste circumstanțe a fost scrisă piesa. În opera sa literară, Barbă-Albastră, care în alte locuri este prezentat ca un monstru, care și-a omorât soțiile, este exemplul omului singuratic, solitar, bătut de soartă. Lucrarea în sine prezintă adâncimea psihologică, misterele și suferințele sufletului; întâlnirea, adică ne-întâlnirea, bărbatului și a femeii. Béla Balázs îl prezintă pe Barbă-Albastră ca un erou al unei balade populare maghiare. Bartók, care din copilărie era
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
Crimeea, potrivit unui reprezentant al misiunii Ucrainei la Națiunile Unite. Toate navele militare de pază ale Ucrainei au părăsit Crimeea și s-au deplasat în porturile din Odessa și Mariupol. Dispare tătarul crimeean Reșat Amet în timpul protestului sau pașnic și solitar împotriva ocupației ruse desfășurat în fața clădirii Consiliului de Miniștri din Piață Lenin din Simferopol.<ref name="Radio Free Europe/Radio Liberty"></ref> Membrii Consiliului Suprem al Republicii Autonome Crimeea au votat pe 6 martie organizarea unui referendum privind statutul regiunii
Criza din Crimeea din 2014 () [Corola-website/Science/331421_a_332750]
-
multe state au susținut că orice referendum organizat de autoritățile din Crimeea este neconstituțional și nelegitim. Parlamentul din Crimeea a adoptat o declarație de independență față de Ucraina. Într-o pădure este găsit corpul neînsuflețit, purtând urme de tortură, al protestatarului solitar Reșat Amet. În Regiunea Luhansk din estul Ucrainei are loc un referendum popular privind aderarea la Rusia. La 4 martie 2014 președintele rus Vladimir Puțin a declarat că Rusia nu planifică să anexeze Crimeea. Dat fiind faptul că Crimeea a
Criza din Crimeea din 2014 () [Corola-website/Science/331421_a_332750]
-
ar fi dus câte un coif de pământ pe care l-ar fi pus peste mormântul conducătorului și astfel, în acel loc s-a format o movilă. La capătul din aval al insulei, în dreptul localității Coronini, se află o stâncă solitară din calcar, numită Baba Caia, aceasta marcând intrarea în clisura Dunării. Stânca are o înălțime de șapte metri, fiind unică pe Dunărea românească, și este o atracție pentru turiști. Denumirea stâncii vine de la cuvântul „Babacai”, din limba turcă, însemnând „Stânca
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de gen Amanita, fiind un simbiont micoriza (coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor). Acest burete este destul de răspândit în România, Basarabia și Bucovina de Nord și se poate găsi, crescând solitar sau în grupuri mici pe fiecare sol în păduri păduri de foioase (acolo mai ales sub stejari) precum de conifere, din iunie până în octombrie (noiembrie). Ordinul Agaricales este de diversificare foarte veche (între 178 și 139 milioane de ani), începând
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]
-
formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri calcaroase, niciodată acide, crescând, de la deal la munte, în mod general solitară, cu predilecție în păduri de foioase pe lângă fagi, mesteceni și stejari și mult mai rar în păduri de conifere, din (iunie) iulie până în noiembrie. Cel mai vechi nume pentru această ciupercă, având astfel preponderență respectiv numelui binomial, este "Boletus (Agaricus
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor mânătarcă țigănească sau hrib cărămiziu. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri acide și sărace în calcar, crescând, de la deal la munte, solitar sau în grupuri mici în păduri de conifere sub molizi și în cele de foioase pe lângă fagi, din mai până în octombrie (noiembrie). Buretele se decolorează cu acid sulfuric, cuticula devenind brun-roșiatică, carnea galben-portocalie și porii ruginii. Cu Hidroxid de potasiu
Mânătarcă țigănească () [Corola-website/Science/336454_a_337783]
-
încrengătura Basidiomycota în familia "Phallaceae" și de genul "Mutinus" este o ciupercă necomestibilă, numită în popor puța câinelui. Specia saprofită nu are o răspândire mare, având însă o perseverență spațială. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiat solitară, deseori în grupuri mici, atât în păduri de foioase cât și de conifere pe frunze sau ace de conifere în putrefacție de asemenea în grădini și parcuri, pe resturi lemnoase pe care le descompune, din iunie până în octombrie. nu reacționează
Puța câinelui () [Corola-website/Science/336469_a_337798]
-
disponibilă. Este de obicei găsit în sau pe lângă râuri și cursuri de apă, fiind un înotător bun. Boa constrictor poate ocupa de asemenea vizuinile mamiferelor de mărime medie, unde se ascunde de inamicii săi naturali. Șerpii boa trăiesc în general solitari, și nu interacționează cu alți șerpi decât atunci când vor să se împerecheze. Sunt animale nocturne, dar pot fi active și ziua, atunci când temperaturile din timpul nopții sunt prea mici. Fiind șerpi semi-arboricoli, tinerii boa se cațără în copaci și tufe
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]