2,985 matches
-
de nuanță bacoviană”, „absența ostentației moderniste”. Volumul va fi promovat tot de „critica artiștilor”, și anume de poeți precum Angela Marinescu, Constantin Abăluță și Nora Iuga, sensibili la autenticitatea viziunii și la severitatea formală a versurilor ultimului venit în cercul solitarilor. Lucrurile se repetă cu Războinicul cu ciorapi de piele (1996), editată tot în regie proprie, și abia cu Ultimele pătrare de frig (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din București) P. intră și în atenția criticilor. Referindu-se și la cartea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Ambii poli ai operațiunii de transgresie sunt reprezentați fără nici o urmă de retorică a exhibării eului, ci - cu toată personalizarea gramaticală - în registrul moral și estetic al impersonalității suverane. Retras în cochilia sinelui, sondat cu tranșanța și transparența autospecției blecheriene, solitarul se contemplă de la distanță, cu o totală răceală: „...pot să mă uit la mine de departe. /așa cum aș privi un mort”; „și tu departe de toate acestea. / dincolo de propriile gesturi. îndeplinite reflex. / cauterizându-ți golurile memoriei / frica”. Poemele transcriu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
templelor Își dublează practic numărul. Se constituie astfel o clasă de mijloc numeroasă care stratifică și mai mult structura socială și Îi diversifică exigențele și mentalitățile. Pe lângă aceasta, există o experiență directă cu diferite culturi. Regii Egiptului nu mai sunt solitari și autocrați Într-o lume Închisă, ci au „frați”, nu mai puțin puternici și autoritari decât ei, cu care trebuie să dialogheze și de a căror activitate autonomă sunt puternic condiționați. 14. TEBA ȘI REGALITATEATC "14. TEBA ȘI REGALITATEA" Această
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este destinul care a traversat spațiul unui mister pierzându-și aura de întâmplare pe care i-o conferă libertatea umană. Sau altfel spus: menirea este înscenarea libertății la nivelul unei necesități absconse. * Întrucât destinul nu are în vedere decât dialogul solitar cu limita interioară, teoria destinului devine o epură a vieții, deci ceea ce rămâne din viața unui om după ce din economia ei au fost eliminate: 1) presiunea limitelor exterioare; 2) imprevizibilul ca factor al reușitei și eșecului; 3) iraționalitatea lumii umane
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în ochii lui și ai celorlalți (el este un extravert), făcându și public eșecul și încercând să recupereze prin incontestabilul morții autenticitatea pe care aceia i-au retras-o, bovaricul, aspirând în secret și în întunericul neputinței sale, rămâne instanța solitară a eșecului său și își privatizează sinuciderea. Pentru că resemnarea l-ar aduce în modestia unui destin refuzat, marele bovaric nu va accepta ca soluție a eșecului decât moartea. Prostia ca încremenire în proiect „Puțina judecată“ cu care natura inclementă a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
abia conștientizată, filmul celebrează spiritul englez. Se insistă pe știință și progres, pe muncă și organizare. Fără cea mai vagă referință la vecinii sau aliații Angliei (sic), țara e prezentată În 1951 așa cum fusese, de fapt, În 1940: un erou solitar. În 1828, poetul german Heinrich Heine făcea o remarcă devenită celebră: „Rareori Îi vezi pe englezi, În dezbaterile lor parlamentare, enunțând un principiu. Ei discută numai despre utilitatea sau inutilitatea unui lucru, invocând fapte pro și contra”. E adevărat că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
furiș, pe căi dosite. Au instaurat groază și jaf, au deschis mii și mii de morminte și au umplut pușcăriile cu sute de mii de osândiți. Temnițele gemeau cu crâncene nopți de tortură și scrâșniri de moarte. Inimi curate, valori solitare, floarea și viitorul neamului nostru, trupurile lor au fost sfâșiate și răpuse, dar duhul lor a rămas lumină veșnică care va trezi în sufletul urmașilor noi bătălii prin care ei vor răpune viclenia dușmanului, cruzimea și bezna, haosul și umilința
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
CT sau RMN sunt negative se recomandă DSA. ANEVRISMUL FUSIFORM Reprezintă o dilatație arterială fusiformă sau ovoidală a unui lung segment arterial. Se localizează în sistem vertebro-bazilar, mai puțin în circulația carotidiană. De obicei sunt de dimensiuni mari. Pot fi solitare sau multiple (dolicoectazie vasculară cu dilatație vasculară focală) [2]. Imagistica CT: - CT nativ - aspect hiperdens al vasului, calcificări parietale vasculare [2]; - CT SDC - lumenul vascular este iodofil, trombul nu captează SDC [2]; - Angio-CT - evidențierea anevrismului (ectazie arterială și lărgire focală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
TOF-3D, angio-RMN post-SDC (fig. 3.48). Recomandări imagistice: angio-RMN post-SDC dinamic sau angio-CT. ANEVRISMUL FUSIFORM NON-ATHEROSCLEROTIC Reprezintă o lărgire fusiformă arterială cauzată de o vasculopatie moștenită sau dobândită. Sistemul vertebro-bazilar este mai afectat decât circulația carotidiană. Pot fi multiple sau solitare și pot varia în mărime de la câțiva mm până la câțiva cm [2]. Recomandări imagistice: examen RMN cerebral și angio-RMN post-SDC. MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE Sunt malformații vasculare cu șunt arteriovenos fără intervenția patului capilar, prezentând un nidus de dimensiuni variabile, aferențe arteriale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
caracter heterogen [2]. d. Neurocitomul central este o tumoră rară, întâlnită la pacienții tineri. Este localizată în lumenul ventriculilor laterali aproape de septum pellucidum și foramen Monroe. Uneori ajunge la dimensiuni gigantice. Are o structură heterogenă ce conține chisturi și calcificări solitare sau multiple, ce sunt tipice pentru neurocitom. Dilatarea ventriculilor laterali este întotdeauna prezentă. Priza de SDC este variabilă, de obicei moderată. Hemoragia intratumorală este mai bine vizualizată RMN. Tumora poate infiltra pereții ventriculilor laterali [2,3] (fig. 3.78). e
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Nu se cunoaște cum și de ce limfomul cerebral apare într-un organ fără sistem limfatic. Majoritatea sunt localizate supratentorial, cel mai frecvent periventricular, în nucleii bazali, dar și în trunchiul cerebral și cerebel. Tumora poate fi prezentă ca un nodul solitar sau ca noduli multipli. Limfomul primar este localizat în țesutul cerebral, în timp ce limfomul sistemic cu afectare secundară a SNC este localizat, în special, la nivel dural și leptomeningeal, cu toate că afectarea parenchimului cerebral este posibilă. Afectarea secundară a meningelui la limfoamele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
frecvente tumori intracraniene de origine nonglială. De obicei este diagnosticată la adulți, incidența maximă este între 40 și 60 de ani, femeile fiind afectate mai frecvent. Formele maligne și gigante predomină la copii și apar în cadrul neurofibromatozei. Meningioamele sunt frecvent solitare, cele multiple sunt întâlnite la pacienții în vârstă. Majoritatea au origine din granulațiile Pachioni, în cazuri rare se poate dezvolta din duramater, arahnoidă din jurul nervilor cranieni și plexurile vasculare. Meningioamele sunt împărțite în tipice, atipice și maligne. În general meningioamele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
infiltrării în structurile cerebrale din jur [1,2,3] (fig. 3.87, 3.88). TUMORI ALE NERVILOR CRANIENI ȘI SPINALI a. Schwanomul (neurinomul, neurilemomul) este o tumoră benignă provenită din celulele Schwann ale nervilor cranieni și spinali. Este de obicei solitar, descoperit la adult sau vârstnic. La tineri sau bilateral sunt întâlnite în cadrul neurofibromatozei. Sunt formațiuni solide, încapsulate, cu creștere lentă, pot degenera chistic și rar se pot transforma malign. Cele mici, <1 cm, sunt greu vizibile CT. Captează moderat SDC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
medular. Au creștere intra și extradurală, formațiunile mari traversează și lărgesc foramina intervertebrală luând forma de „clopot” sau „clepsidră” [1,3] (fig. 3.89). b. Neurofibromul intracranian se întâlnește la pacienții cu neurofibromatoză tip I. Poate fi o tumoră circumscrisă, solitară sau plexiformă, neîncapsulată, cu creștere difuză, infiltrativă. Frecvent interesează traiectul ramului oftalmic al nervului trigemen, mai rar nervul facial. Au tendința de a invada structurile osoase adiacente și compartimentele bazei de craniu (orbita, hipofiza, fosa craniană mijlocie). Se pot transforma
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
supra și infratentorială, în spațiile subarahnoidiene, în regiunea selară, în sistemul ventricular. Tumora pulmonară este cea mai frecventă sursă a metastazelor, pe locul doi fiind localizat melanomul tegumentar, apoi urmează cancerul de sân. Metastazele sunt multiple, dar pot fi și solitare, sunt rotunde, bine delimitate, unele necrozate central sau hemoragice. Edemul perifocal este tipic. Acesta poate fi important cu deplasarea structurilor liniei mediane. Metastazele ce conțin calcificări provin de la un adenocarcinom de colon, stomac, ovare, plămâni, de la osteosarcom și condrosarcom. Priza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de SDC este variabilă și poate avea diverse aspecte. Nu rareori se observă metastaze în diferite stadii de dezvoltare. Unul din mecanismele de diseminare metastatică a tumorilor cerebrale și spinale este diseminarea via LCR. în aceste cazuri leziunile pot fi solitare sau multiple. Cele multiple sunt caracteristice pentru meduloblastom, astrocitom anaplazic, glioblastom și pinealoblastom. Diseminarea meningeală metastatică este tipică pentru tumorile extracerebrale: adenocarcinom bronho-pulmonar, cancerul de sân, stomac și melanomul. Diseminarea metastatică poate fi totală sau selectivă, doar la nivelul creierului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul îi dirijează mutual către o unire paradisiacă sub semnul purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul câmpului cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este esențială. Idila se destramă cu repeziciune atunci când
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ieșită în singurătatea deplină a unui loc pustiu, desfășurându-și grația departe de ochiul profan. Simbolist în această pânză este un anumit aer melancolic, o deschidere spre visare pe care-l degajă peisajul natural. Frumusețea sa se răsfrânge în apariția solitară a sirenei și a momentului magic, privilegiat, la cumpăna dintre zi și noapte. Petrașcu urmărește acest efect contemplativ, și mai puțin detaliul "naturalist", trama mitologică cum e cazul unui Arnold Böcklin -, sau o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1,510 cm, semnat jos cu negru Theo Sion, nedatat, 1923-1924) și prezentat la Salonul Oficial din 1924. O lectură din perspectivă simbolică a titlului actualizează o semnificație ce se armonizează cu impresia de stranietate pe care o degajă personajul solitar din tablou, de o sobrietate apostolică, meditativă. Cine este cel care se află la răspântie? Iisus? Unul dintre apostoli? Avem prin acest personaj insolitat cu aspect de călugăr simbolul unei umanități aflată permanent în cercul îndoielii, la răspântia unei decizii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află un veșmânt alb. Are capul acoperit cu o rasă, iar chipul pare adâncit într-o intensă meditație cu ochii închiși. Figura sa apare supradimensionată, ea centrează întregul tablou. Se pot vedea undeva în depărtare un oraș și trei plopi solitari. Reprezintă ei o aluzie la Sfânta Treime? Avem, de asemenea, câteva motive vegetale aproape stilizate în prim plan, și în fundal, un relief eteric. Umanitatea se află ontologic sub semnul indeciziei, al balansului între o opțiune și alta, sub semnul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este îmbrăcată într-o rochie roșie, așa cum bărbatul poartă un costum negru. Cuplul se află în tensiunea pe care o crează cei doi poli, condiția beatificată a maternității lângă femeia îmbrăcată în rochie albă se află o floare -, și cea solitară, resemnată a sterilității și a morții. Dansul vieții (și al morții) va înclina balanța către unul din poli, pictorul surprinde doar acel moment suspendat al condiției feminității și a tensiunilor care o presupun. În opinia lui Elisabeth Ingles, un tablou
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]