3,952 matches
-
Tot universul tradiției se subordonează în poezia lui sentimentului iubirii, al morții, al trecerii timpului: "Copaci fiind, ne-om inunda de muguri,/ ne vom preface-n iarbă pe câmpie". "Grădina-n formă de vis" se constituie într-un ciclu de sonete nu toate scrise fără har. Uneori, dincolo de-o anume ordine, sub liniile convenționale, bănuim o stare tensională, o foame de viață, care încearcă să se concretizeze printr-o senzualizare a ierburilor, pomilor, a florilor, a universului din jur: "Mari
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
complex de conflicte generate de pânda raportată la nuntă, la moarte, la iubire, la naștere. Volumul "Iadeș" (1967) însumează un amestec de motive preferențiale ale tradiționaliștilor, interpretate și de Lucian Blaga, îmbrăcate în forme fixe cum ar fi ciclul de sonete. Casa părintească, pământul, strămoșii, precum și un anumit sentiment al dăruirii,care ne trimite la Mihai Beniuc, apare frecvent în poezie ("Sunt casă fără gard"). Nașterea lui a fost meteorică, ca și a lui Liviu Rebreanu: "Un om a împușcat tăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fantezie într-un univers fantastic și real. Leonid Dimov, cum spunea cineva, te inhibă prin tehnica întârzierii, de esență balcanică, atât în stratul semnificațiilor cât și în cel al formei adecvate ei. O formulă poetică dintre cele ocolite în modernism (sonetul, rondelul, gazelul, romanța) este recuperată, așa cum vom putea observa în prezentarea succintă a poeților. Interesantă este evoluția de la poezia rimată și încadrată în strofe și rime, la versul alb (în perioada 1944-1947 și în cea de după 1960) ca apoi, în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu-n gentilom." Tudor George "Legenda cerbului", E. S. P. L. A., 1957; "Veverița de foc", Editura Tineretului, 1967; "Balade", E. P. L., 1967; "Copacul descătușat", Editura Tineretului, 1968; "Balade", 1969; "Balade singaporene", Editura Cartea Românească., 1970; "Țara migrenelor", Editura Eminescu, 1970; "Sonete aeriene", Editura Cartea Românească, 1972; "Armura de sudoare", Editura Albatros, 1972; "Bazarul cu măști", Editura Eminescu, 1973; "Imnuri olimpice", Stadion, 1975; "Parfumul timpului", Albatros, 1975. Tudor George este un bun versificator; el vorbește egal și spectaculos despre trecerea timpului, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
legea prieteniei, lege nescrisă: "Parcă-l văd/ în pragul cârciumii/ Târând bețivi-n urmă toată gloata:/ avea priviri de foc și pumnii grei/ Și mușchii pe ciolane cu lopata (Pîcă)"."Prietenul la ultima țigară -/ cu prietenul își va-mpărți chiștocul!". "Sonetele aeriene" includ o "ars sonetica": Catrenul e o pereche de doi gemeni,/ Două catrene asemeni e-un quadruplu,/ E-o nuntă petrarchistă, scrisă-n cremeni; Shakespearian sonetu-i mult mal simplu." Se auto-consiliază, cerând un sunet nou în vechea goarnă: "Condeiul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
statui de lemn, pietroase amulete"; munții scriși direct pe cer au dâre fastuoase "din toga unui Gulliver". Poetul vine cu un univers parnasian, cu elemente exotice, cu imagini rare lotca japoneză este de argint, profilul este o pecete de ceară, sonetele aeriene s-au scris pe vânt, miresele de zăpadă au vălul stelar, răsăritul lor este sonor și ele iradiază în gong, aripile nălucite se sparg în soare. În sonetele și pastelurile marine, muzica este barbiană: dionisiacă, înflăcărată, solară, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lotca japoneză este de argint, profilul este o pecete de ceară, sonetele aeriene s-au scris pe vânt, miresele de zăpadă au vălul stelar, răsăritul lor este sonor și ele iradiază în gong, aripile nălucite se sparg în soare. În sonetele și pastelurile marine, muzica este barbiană: dionisiacă, înflăcărată, solară, dar și cu fierberi lăuntrice. Când cele două laturi ale poeziei se întâlnesc într-un poem, poezia devine profundă și sentimentul este discret. Nostalgic, poetul regretă că nu s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
născut și nu a murit pe mare. "Exaltă-mă, frenetică Veneră,/ al mării pântec lin boltindu-și șoldul,/ Delfinei coapse-a tale, de himeră/ Până la țărm rostogolind imboldul." Poetul îi mărturisește iubitei că nu o va face nemuritoare într-un sonet, precum Shakespeare pe iubita lui: "doar nu sunt Shakespeare/ să-ți promit, cum știi,/ O certă nemurire, ființă dragă". De fapt se îndoiește de valoarea artei lui: "Frumoase versuri/ dac-aș ști sa fac/ Le-aș înșira pe un fir
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
câteodată reale,/ ca și cum ai privi poze, oprindu-te sub felinar,/ și-apoi mergi mai departe ținându-le-n mâini/ și nu le mai distingi chipul". ("La aniversare"). În 1970 publică volumul "Poezii", în care îl reînvie pe mopete în douăsprezece sonete. Sunt reluate și personajele v înnopteanu, marele prieten Vasile K., în scopul de-a le folosi ca pretexte ale stărilor psihice prin care trece mopete: indiferența, tristețea, refuzul existenței, neliniștea, apăsarea, false examene de conștiință. Într-un poem intitulat " Reversibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care vor genera setea de golul primar similar perfecțiunii. Așa explicăm evadările în lumea hăului și a mării în care trăirea este realizată cu voluptate, în timp ce moartea este tărâmul "nisipurilor mișcătoare"3 de aur ca la Eminescu. Ion Drăgănoiu "Aproape sonete", E. P. L., 1969; "Discurs împotriva metodei", Editura Eminescu, 1971; "Poeme mecanice", Editura Dacia, 1973. În "Aproape sonete" (1969), I. Drăgănoiu are o poezie limpede sub raportul formei, încercând o notă de originalitate; ipostaza este a însinguratului, a intrusului: "Ascunde-te
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mării în care trăirea este realizată cu voluptate, în timp ce moartea este tărâmul "nisipurilor mișcătoare"3 de aur ca la Eminescu. Ion Drăgănoiu "Aproape sonete", E. P. L., 1969; "Discurs împotriva metodei", Editura Eminescu, 1971; "Poeme mecanice", Editura Dacia, 1973. În "Aproape sonete" (1969), I. Drăgănoiu are o poezie limpede sub raportul formei, încercând o notă de originalitate; ipostaza este a însinguratului, a intrusului: "Ascunde-te, mamă, în sobă de fiul tău nepriceput." Un motiv obsesiv în poezie sunt întoarcerile: "Ieri te-am
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
E marea lege-a maculării,/ Tributul pentru a trăi." Constanța Buzea "De pe pământ", poezii, E. P. L., 1963; La ritmul naturii", poezii, E. P. L., 1966; "Norii", poezii, E. P. L., 1968; "Agonice", poezii, Eminescu, 1970; "Coline", Editura Cartea Românească, 1970; "Sala nervilor", sonete, Editura Cartea Românească, 1971; "Leac pentru îngeri" (selecții), Albatros, 1972; "Răsad de spini", poezii, Editura Cartea Românească, 1973; "Pasteluri", Albatros, 1974. O caracteristică a poeziei sale este starea nostalgică; poeta se află undeva între vis și realitate: "Parcă plânsesem mult
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fi onorat cu vreun răspuns vreodată. Ivan cel Groaznic, Richard al II-lea, Richard al III-lea, Hamlet sunt rolurile-n care au mustit și din care au zvâcnit dureri și trezii, momente de înaltare și de cădere. Iar prin Sonete se trage iarăși aer în piept și se pornește la zugrăvit sensul și direcția. În cele din urmă cade o ploaie peste toata nostalgia. Actorul și Sufleorul stau pe o scenă-n mijlocul scenei, ca pescărușii pe marginea lacului și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scene ale operei dramatice; versul, strofa, secvențe poetice) tiparul compozițional/formula discursivă: narațiune heterodiegetică/homodiegetică; formula „povestirii în povestire/a povestirii în ramă“, a jurnalului comentat etc.; teatru clasic/teatrul absurdului/teatru modern, „fără evenimente“ etc./poezii cu formă fixă (sonet, rondel, glosă etc.) principiile și tehnicile compoziționale (modalități de organizare a textului, concretizate prin mecanisme lingvistice): - tehnici narative: proza tradițională - organizare cronologică, respectând prin cipiile cla sice ale compoziției (echilibru, armonie, simetrie, circularitate); înlănțuirea episoadelor narative, inserția episoadelor retrospective, a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
deal de M. Eminescu, Dimineață marină de N. Stănescu) stări afective (Nevroză, Regret de G. Bacovia, Dorul, Melancolie de L. Blaga) etc. Substantivele care numesc concepte din sfera teoriei literare constituie o situație aparte. Titluri precum Odă (în metru antic), Sonet, Glossă, Doină, Terține, Iambul de M. Eminescu, Rondeluri de Al. Macedonski, Psalm de T. Arghezi, Poem, Necuvintele, În dulcele stil clasic de N. Stănescu, Romanul adolescentului miop de M. Eliade, O zi ca o proză scurtă de M. Ne delciu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pastel psihologic), lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie a discursului liric (imn, odă, doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte genuri, genul liric apelează la procedee expresive care evoluează de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a acestui gen literar este prezența textuală a eului liric/pre zența instanțelor comunicării lirice. De exemplu, în poezia lui Ștefan Petică, eul liric este desemnat prin mărci ale persoanei I plural: Noi stam, (versurile) noastre. 9. Primul catren al sonetului Moartea visurilor - XIV asociază tema iubirii și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
îți strâng rotunda noapte / Lumina cărnii pipăi cu degete de orb / și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă. / Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. În privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947 - 1958) și publicate postum, în 1966, cu un studiu introductiv de Vladimir Streinu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
texte voiculesciene comentate cuprinde două părți. Cea dedicată poeziei se remarcă prin analiza aplicată, didactică a unor texte menite să argumenteze evoluția unui poet autentic, de la "Ploaie mare" care "poate concura cu "Lacustra" bacoviană prin intensitatea trăirii metafizice", pană la sonetul CLXVIII, să zicem, un portret boticellian al primăverii și al "renașterii simțurilor". Povestirile antologate sunt rezumate alert, într-un limbaj accesibil și totuși revelatoriu. Universitarul Nicolae Oprea nu renunță totuși la vocația de critic, coboară garda arareori, dar și atunci
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Ideii. Căzut dintr-o lume a sufletelor întraripate, omul de rând și deci condiția umană, deși are parte de "hrana părelniciei", trăiește totuși cu nostalgia unor urme, semne, adieri și aluzii ale "departe"-lui din care a fost expulzată. În sonetele sale mai cu seamă, cât și în cantica "Paradisul", Dante nu face altceva decât să compendieze aparența frumoasă, aptă să fie percepută, prin vedere, în toată strălucirea ei. Din acest punct de vedere, Beatrice, primul exemplu ilustru de madonizare a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Extrem de interesante, prin aducerea în cauză, chiar dacă nu neapărat inedite, sunt desinele (viața, fluctuațiile, reeditările și receptarea operelor) lui Lucian Blaga, Vasile Voiculescu (față de care totuși criticul comite, după părerea noastră, o nedreptate, negându-i până și "cele nouăzeci de sonete închipuite" care "nu spun astăzi mai nimic, sunt searbede, neostenit declarative, pe alocuri de-a dreptul banale (...). Ești dezamăgit, continuă E. Negrici, să constați silința cu care autorul își programează exploatarea motivului "îndumnezeirii prin iubire (...)" ș..a.m.d.". În privința lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Sufletul vieții mele" ceea ce în italiană devine Io temo che poi mi dimentichi / tu vita, tu anima mia. Textele lungi, epice, patetice, declamatorii, aflate sub regimul unei concentrări extensive cum spune Edgar Papu, i-au reușit mai bine traducătorului, decât sonetele, să zicem, decât textele mai scurte dense, aforistice de mare pondere imaginifică și prozodică. A ști la ce se poate renunța și la ce nu, în confruntarea cu fiecare vers sau fonem eminescian, înseamnă să câștigi partida unei traduceri care
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
-l cunosc pe Victor Eftimiu... Marele dramaturg Victor Eftimiu, celebrul scriitor româno-albanez (autorul unui rapt amuzant: a vîndut Albaniei imnul nostru național), președinte al PEN Club-ului român, publicist, mason, campion mondial al sonetiștilor (a scris peste 1.000 de sonete!), director de teatru, era și un personaj interesant. În anul în care avea să moară, cu cîteva luni înainte, marele gazetar Mircea Grigorescu m-a trimis acasă la maestru, să iau cîteva portrete de-ale sale de pe perete, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dătătoare de nervi, în altele căldurile toride descompun cadavrele. Noaptea este neagră și udă, cu felinare afumate și triste, cu crâșme insalubre, cu ziduri inundate: Și-auzi tușind o tuse-n sec, amară - / Prin ziduri vechi ce stau în dărîmare" (Sonet). Într-un asemenea oraș, poetul proletar este "un monstru" și reacția lui poate fi înțeleasă din poeziile de protest social: Cu voi..., Proză, Amurg, Cogito. Peisajul interiorizat, monocrom, este sfâșietor de trist. În poezia Plumb, cuvântul "plumb" sugerează apăsarea grea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Primăvara bacoviană provoacă nevroze: "Dar iar rămâne totul o lungă teorie/ O, când va fi un cântec de alte primăveri?!" (Nervi de primăvară); 7. Atmosfera de infern din poezia lui Bacovia înspăimântă cu ulițe desfundate, case mărunte, noroi și degradare (Sonet). E un spațiu citadin cu cârciumi pline de disperați (Seară tristă), cu parcuri în descompunere (Decor), singurătate și copii bolnavi (Moină); 8. Iubirea este un sentiment profund și plăcut: a. Iubita este o fecioară palidă, despletită, care cântă la clavir
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]