7,703 matches
-
încă o dată politicul domină economicul în era Războiului Rece. Anii 1980 nu au fost ușori pentru relațiile dintre Statele Unite și națiunile din Vestul Europei. N.A.T.O. rămâne divizată în privință opiniilor asupra aspectelor importante precum: răspunsul la politica purtată de sovietici sau puterea sovietică.<footnote Ullman Richard Henry, Zacconi Mario, Western Europe and the Crises in the U.S.-Soviet Relations, Editura Praeger, New York, 1987, p. 56; footnote> Tensiunile transatlantice s-au dezvoltat în jurul problemelor generate de politicile comerciale, gestionarea economiei Statelor Unite
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
că aceasta „se va lăsa din nou, în mare măsură, dacă nu în totalitate”. De altfel, cu un an în urmă, James Forrestal, secretar al Marinei americane, nu contenise să susțină că jumătate din Europa urma să cadă în mâna sovieticilor. Mai mult, el i-a cerut lui Kennan să inițieze pe ofițerii superiori de la National War College în problemele geostrategice contemporane. În baza acestor considerente, SUA au reacționat oarecum mai ferm față de lentoarea care cuprinsese trupele sovietice ce trebuiau retrase
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
ceea ce obținuseră. Alianța a luat sfârșit încă înainte de terminarea războiului, imediat ce armatele beligeranților ocupau practic teritorii care aveau să traseze noua hartă a Europei. Înaintarea Armatei Roșii în Europa Răsăriteană, ca răspuns la agresiunea germană, era o oportunitate pe care sovieticii n-o puteau rata. Obiectivul lor era crearea unei zone militare de protecție în Europa Centrală și Răsăriteană. În această parte a lumii se manifesta o ciocnire de interese între două blocuri de state complet diferite ca mentalitate, societate și
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
în Pacific, dar își consolida și avanpostul european prin politica de „îngrădire” (containment). La 1 martie 1945, în Congresul American, Roosevelt a declarat că s-a încheiat ideea sferelor de interese și a echilibrului de forțe, dar cu toate acestea, sovieticii își continuau planurile în România și Bulgaria, ajungând în primăvara lui 1945 să controleze, prin regimurile pe care le instalaseră, toată coasta de vest a Mării Negre. Zona Mării Negre a fost și rămâne una dintre cele mai disputate arii ale Europei
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
această chestiune. Neliniștea Statelor Unite era aceea că Europa slăbită de război va cădea pradă unei Uniuni Sovietice agresive politic și economic, așa cum se întâmplase în zona vest Pontică. Astfel în Bulgaria, în urma armistițiului semnat cu Uniunea Sovietică în octombrie 1944, sovieticii au rămas stăpâni cu puteri depline, mai ales după 8 septembrie 1944. Cu o îndelungată tradiție de stânga, în această țară comuniștii, sprijiniți de sovietici, au acaparat repede puterea. Relațiile cu Occidentul și cu Statele Unite n-au fost mai strânse
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
zona vest Pontică. Astfel în Bulgaria, în urma armistițiului semnat cu Uniunea Sovietică în octombrie 1944, sovieticii au rămas stăpâni cu puteri depline, mai ales după 8 septembrie 1944. Cu o îndelungată tradiție de stânga, în această țară comuniștii, sprijiniți de sovietici, au acaparat repede puterea. Relațiile cu Occidentul și cu Statele Unite n-au fost mai strânse decât ale celorlalte state satelit ale Uniunii Sovietice, dar în perioada în care Kostov a fost secretar general al partidului și vice prim-ministru, legăturile
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
americanii erau de acord cu acțiunile guvernului bulgar, ci era o necesitate pentru relații diplomatice normale între două state, chiar dacă aveau vederi politice diferite. România, de asemenea, după Convenția de Armistițiu semnată la 12 octombrie 1944, a rămas la discreția sovieticilor. Timida opoziție a partidelor „istorice”, liberal și țărănesc, a fost repede suprimată și în ciuda protestelor au sfârșit prin a fi scoase în afara legii, iar liderii arestați. La 30 decembrie 1947 regele Mihai era obligat să abdice, iar guvernul condus de
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
liberal și țărănesc, a fost repede suprimată și în ciuda protestelor au sfârșit prin a fi scoase în afara legii, iar liderii arestați. La 30 decembrie 1947 regele Mihai era obligat să abdice, iar guvernul condus de Petru Groza și impus de sovietici, ducea țara spre comunism fără nici o speranță de revenire la democrație. Relațiile diplomatice ale Statelor Unite cu România au fost caracterizate încă din timpul războiului de protestele (fără efect) ale americanilor, împotriva violărilor făcute cu încuviințarea sovieticilor, ale unor acorduri internaționale
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Groza și impus de sovietici, ducea țara spre comunism fără nici o speranță de revenire la democrație. Relațiile diplomatice ale Statelor Unite cu România au fost caracterizate încă din timpul războiului de protestele (fără efect) ale americanilor, împotriva violărilor făcute cu încuviințarea sovieticilor, ale unor acorduri internaționale ca Yalta, Potsdam și Moscova, a Convenției de Armistițiu și Tratatului de Pace. Cu toate acestea, Statele Unite au acordat României un important ajutor în timpul foametei din iarna 1946-1947, dar guvernul român a menținut o atitudine ostilă
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
timp de război. În cazul unui conflict, România ar fi putut furniza 2,5 milioane tone anual, petrol brut sau rafinat. Revigorarea economică a României era încetinită de guvernul rus care solicita o mare cantitate de petrol. România putea aduce sovieticilor, de asemenea, un surplus de produse agricole, cherestea, mangan, forță de muncă, la fel cum făcuse pentru Germania în război. Din punct de vedere militar, localizarea geografică a României, în apropierea Uniunii Sovietice și în calea liniilor de aprovizionare sovietice
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
acțiunile ofensive și defensive ale rușilor. Mai existau avantaje legate de disponibilitatea unor amplasamente pentru sprijinirea operațiunilor aeriene în zona Adriaticii și Egeei, precum și o poziție de avertizare și interceptare pentru apărarea Uniunii Sovietice. România era considerat un aliat al sovieticilor puțin numeros, dar eficace, postură determinată și de semnarea, la 4 februarie 1948, a unui tratat de prietenie, colaborare și ajutor reciproc sovieto-român. Tratatul era îndreptat împotriva Germaniei sau vreunui aliat al acesteia și avea ca principiu apărarea comună, mai
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
atac sovietic asupra Statelor Unite sau asupra acelor zone ale lumii care sunt vitale pentru securitatea noastră va fi puterea militară a acestei țări (Turcia n. n.). Astfel americanii își întăreau poziția, întărind un stat pe care-l dorea ca aliat împotriva sovieticilor, iar sprijinul pentru Turcia trebuia să se materializeze cât mai repede, dacă Statele Unite doreau controlul Strâmtorilor. Statul Major Combinat American arăta că penetrarea în Orientul Mijlociu va avea „cel mai serios impact asupra intereselor vitale ale Statelor Unite” și că statul turc
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
de concentrarea unor forțe militare sovietice în sudul României și în Bulgaria la granița cu Turcia, pentru ca peste o lună să primească informații că Uniunea Sovietică va emite pretenții teritoriale asupra Turciei. Cedarea Kars-ului și Ardahan-ului ar fi deschis calea sovieticilor spre Iran și Golful Persic, iar Marea Neagră ar fi putut deveni un lac sovietic. Cu toate acestea, diplomația americană era încă detașată de problema Strâmtorilor, dorindu-se aici doar libertatea comerțului și un regim de pace și stabilitate. În fața pericolului
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
târziu s-a dovedit că multe lucruri erau exagerate, atunci politicienii americani au considerat că raportul era obiectiv și că Uniunea Sovietică devenise un real pericol pentru omenire, iar în cadrul administrației Truman s-a impus o politică de rezistență față de sovietici. Începând de acum orice cerere sovietică era întâmpinată cu împotrivire, iar americanii au început să caute metode pentru a construi un sistem comun de securitate cu restul statelor europene. Acum apare termenul de „containment” (îngrădire), explicat de diplomația americană printr-
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
intenționează să invadeze Turcia și Strâmtorile Mării Negre către Mediterana. Daca Rusiei nu i se răspunde în mod corespunzător, războiul nu va putea fi oprit”. Deși în cele din urmă trupele ruse au fost retrase din Iran, atât americanii cât și sovieticii au avut grijă să-și întărească pozițiile în Bazinul Pontic. Astfel, americanii au adus la 5 aprilie 1946 în fața Istanbulului crucișătorul Missouri, crucișătorul Providence și distrugătorul Rower. De cealaltă parte existau rapoarte că Moscova ar fi concentrat 16 divizii la
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
britanice, factorii politici decizionali de la Londra erau convinși că Grecia urma să cadă în mâinile comuniștilor, iar Uniunea Sovietică ar fi relaxat presiunea asupra Turciei pentru a controla estul Mediteranei. Temându-se că cele două țări vor rămâne la discreția sovieticilor, Statele Unite au decis, prin președintele Truman, să preia responsabilitatea apărării Greciei și Turciei. La 27 februarie a avut loc o întâlnire între președintele Truman, Secretarul de Stat Marshall și Subsecretarul Dean Acheson. Aceștia au reușit să convingă o delegație a
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
unei dizolvări economice, sociale și politice foarte grave. Se urmărea de fapt evitarea unei probleme foarte delicate: dificultățile economice din Europa, mai ales aprovizionarea cu alimente, nu trebuiau să genereze tulburări sociale, fapt care i-ar fi favorizat ideologic pe sovietici. Pentru aceasta era necesară facilitarea creării unei piețe europene care să ofere un expediant produselor americane, afacere avantajoasă ambelor părți. Generalul Marshall a lansat „planul de asistență americană pentru redresarea Europei” (E.R.P. European Recovery Program), cunoscut sub numele de Planul
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
ofere un expediant produselor americane, afacere avantajoasă ambelor părți. Generalul Marshall a lansat „planul de asistență americană pentru redresarea Europei” (E.R.P. European Recovery Program), cunoscut sub numele de Planul Marshall, care venit atât de curând după Doctrina Truman, a părut sovieticilor ca legat în mod deliberat de aceasta și l-au respins cu vehemență. Ajutorul era destinat tuturor țărilor europene, inclusiv Uniunea Sovietică și statelor satelite ei. Scopul său era declarat ca fiind salvarea și stabilizarea economică a Europei slăbite de
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
dintre forțele politice. El s-a concretizat în Turcia, în cea mai mare parte, în domeniul asistenței în agricultură și din cele 300 de milioane de dolari primite ca ajutor între 1948-1952, aproape 60% au fost investite în acest domeniu. Sovieticii au interpretat Planul în două moduri: economic și politic. În plan economic se considera că pentru a evita o criză de supraproducție, Statele Unite au decis să ofere statelor europene credite pentru a achiziționa bunuri care începeau să sufoce piața americană
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
planul fiind considerat drept o falsă acoperire a imperialismului american. Presa sovietică și în special Pravda denunța planul ca pe un avatar al Doctrinei Truman, „drept o presiune politică cu ajutorul dolarului, drept un amestec în treburile interne ale altor țări”, sovieticii temându-se ca nu cumva Statele Unite să-și lărgească sfera economică și politică în Europa. Cu toată opoziția, la 22 iunie, Molotov a fost de acord să meargă la Quai d’Orsay, pentru a participa la conferința internațională pentru studierea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
acela de a furniza ajutor prielnic pentru elaborarea unui program european și în consecință să sprijine acest program”. Cum am văzut și cum era lesne de bănuit, reacțiile europenilor au fost favorabile. La conferința organizată pentru a se stabili detaliile, sovieticii însă s-au opus. Molotov a arătat că problemele economice interne sunt de competența popoarelor suverane înseși. El era interesat să primească un ajutor direct, dar fără condiții și fără control. Sovieticii încercau astfel să reducă șocul psihologic al ofertei
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
La conferința organizată pentru a se stabili detaliile, sovieticii însă s-au opus. Molotov a arătat că problemele economice interne sunt de competența popoarelor suverane înseși. El era interesat să primească un ajutor direct, dar fără condiții și fără control. Sovieticii încercau astfel să reducă șocul psihologic al ofertei lui Marshall, punând față în față nevoile uriașe și caracterul limitat al disponibilităților americane. La 2 iulie 1947, ministrul sovietic rupea negocierile, afirmând că țările europene plasate sub control vor pierde, pentru
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
și încercau să se apere una de cealaltă. La acestea se adăuga brutalitatea loviturii de stat din Cehoslovacia, dată de către Stalin în ciuda faptului că alegerile libere fuseseră câștigate de comuniști și aceștia controlau guvernul, ceea ce a trezit Occidentului temeri că sovieticii ar putea sprijini și preluări ale puterii și în alte state europene. Astfel în 17 martie 1948 state din Europa de Vest au semnat tratatul de la Bruxelles, un pact defensiv care încerca să respingă orice tentativă de răsturnare prin forță a vreunui
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
și occidentală. Amenințarea comunistă devenise pentru aliați cât se poate de reală. Britanicii, prin premierul Atlee, spuneau: „comunismul sovietic este imperialism... care amenință bunăstarea și modul de viață al celorlalte națiuni din Europa”. Marea Britanie însă, nu putea să se opună sovieticilor fără ajutor american. Se impunea deci o coaliție, o alianță defensivă, idee respinsă în primă fază de Washington cum am văzut mai sus. Cum era și firesc, Uniunea Sovietică a protestat la crearea Alianței, declarând-o contra Cartei Națiunilor Unite
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
permite utilizarea teritoriului ei pentru instalarea de baze militare străine la frontiera cu Uniunea Sovietică, atrăgând atenția că prin poziția sa geografică, Turcia n-are nici o legătură cu Pactul Atlantic”. Americanii erau însă hotărâți să câștige în confruntarea rece cu sovieticii. Ei nu lezau interesul Uniunii Sovietice în spațiul ei de influență, dar nici nu-i permiteau să avanseze. Astfel ascensiunea americană în orientul Mijlociu era ca și realizată, având în vedere că majoritatea statelor de aici se bazau pe politica
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]