37,791 matches
-
și că pentru acest rost al lor au toată iubirea și respectul urmașilor. Asta-i „ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”: „Creșterea limbii românești și-a patriei cinstire”! Și tuturor oamenilor de pe pământ le doresc pace, bună Înfrățire, evoluție spirituală și materială pentru ei și urmașii lor. Aceasta este, În linii foarte vagi, opinia unui „simplu cetățean” al acestei minunate țări România, și, vorba cântecului: Am să trec și peste asta... Ce va fi, va fi... Am să strig iar
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
bine În jur și În Sus, mai sus de voi, poate vă va lumina careve, dacă singuri nu sunteți În stare. Eu v-o doresc : iluminarea, vreau să spun, că prea sunteți negri și nu-i bine pentru „sănătatea” voastră spirituală, dacă mă Înțelegeți... Mă jucam aseară, Într-o pauză publicitară, cu telecomanda și, dau peste „interviul” de pe programul 2 - din „D'ale lui Mitică”. Văzurăți, oameni buni, ce poate mintea țăranului român ? Poate.Chiar dacă n-a Înțeles prea bine ce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
putem permite măcar din când În când câte o carte. Mulțumesc ! Și pentru că am atins măcar un pic domeniul cultură și civilizație, mi-aș permite să dau un exemplu sau chiar două de felul cum este privită cultura și civilizația spirituală acum la noi : 1. În comuna Frasin, de unde Îmi trag rădăcinile, este de prin anii '50 un club muncitoresc-așa se chema. Este o clădire frumoasă, Încăpătoare, cu sală mare, În amfiteatru, pentru spectacole și filme, cu sală mare și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
o viață. Cu atât mai mult, dacă această viață urmează să se dezvolte peste granițe. Eu mai cred că agențiile de plasare a copiilor, sau cum s-or mai fi numind ele acum, trebuie să Încadreze personal competent profesional și spiritual unui asemenea post. Acest personal nu trebuie să fie dependent de nimeni, În primul rând de politică și politicieni și trebuie să aibă la Îndemână legislația simplă, dar necesară pentru Împlinirea conștiincioasă a atribuțiilor, precum și un buget adecvat multiplelor cerințe
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
apele pentru totdeauna. Autorul acesteia, Zevedei Barbu, semnala faptul că unele prelegeri prezintă câteva similitudini (tipologia pelerin/mire/sfânt, unele exemplificări, caracterizarea iubirii) cu opera autoarei britanice Evelyn Underhill, Mysticism. A study in the nature and development of man’s spiritual consciousness (1911). Mai precis, cu versiunea germană a cărții, care fusese publicată chiar în 1928. Reproșul nu se adresa lui Nae Ionescu, ci editorilor săi, căci, scrie el, dacă la un curs se poate trece cu vederea un izvor folosit
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai lungă durată de viață - prin reeditarea primei versiuni a textului în volumul Plagiatul la români. Dar cine este Evelyn Underhill și ce valoare are cartea ei în chestiune? Mysticism. A study in the nature and development of man’s spiritual consciousness (1911) se compune din două părți, independente dar complementare, intitulate The mystic fact și The mystic way. Cea dintâi - reprezentând o treime din volum - este introductivă și în mod declarat didactică, intenționându-se un îndrumar pentru studenți, nu un
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
susține că începutul prelegerii lui Nae Ionescu e împrumutat din primele pagini ale capitolului „Caracteristicile misticii“. Dar avem de-a face acolo cu o afirmație de cea mai mare banalitate, care explicitează chiar tema prelegerii: distincția dintre cele două atitudini spirituale. Cum altfel ar fi putut începe și unul și altul? Apoi ea face lista caracteristicilor - antinomice - ale magiei și misticii din cursul lui Nae Ionescu, declarându le un „rezumat selectiv și simplificat“ al celor două capitole menționate din cartea lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
decât necesitatea circulației cunoștințelor de toate zilele. Acesta este fapt fundamental. Prin urmare, experiența mistică nu este propriu-zis o atitudine a conștiinței noastre, ci ea este necesitate a existenței ființei noastre, ea este implicată în chip necesar în existența noastră spirituală.“ Și regula 2 din Underhill: E.U.: „Scopurile sale [ale misticii] sunt în întregime transcendente și spirituale. Ea nu este nicidecum preocupată să adauge, să exploreze, să rearanjeze sau să îmbunătățească prin ceva universul vizibil. Misticul nu ia în seamă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
propriu-zis o atitudine a conștiinței noastre, ci ea este necesitate a existenței ființei noastre, ea este implicată în chip necesar în existența noastră spirituală.“ Și regula 2 din Underhill: E.U.: „Scopurile sale [ale misticii] sunt în întregime transcendente și spirituale. Ea nu este nicidecum preocupată să adauge, să exploreze, să rearanjeze sau să îmbunătățească prin ceva universul vizibil. Misticul nu ia în seamă acel univers, nici măcar în manifestările lui supranormale. Deși el nu-și neglijează, așa cum declară dușmanii săi, datoria
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a lui Underhill, și a tras concluzia că ceea ce urmează sunt variații pe marginea regulilor 2 și 3 (nu însă și 4). Underhill se străduiește să găsească patru caracteristici capabile să definească mistica și să o distingă de alte activități spirituale (precum magia): aceasta e practică, scopul ei e exclusiv transcendent, metoda ei este iubirea, unirea cu transcendentul se obține prin eliberarea unei noi forme de conștiință (extazul). Nae Ionescu încearcă să definească raportul dintre cunoaștere și iubire în cadrul activității mistice
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mistică a nașterii/întrupării, Nae Ionescu o face de pe cu totul alte baze decât Underhill. Aceasta pleacă de la experiența misticilor medievali (precum Meister Eckhart) și se folosește de limbajul psihologizant al teozofiei contemporane: „nașterea în conștiință a sinelui mai profund, spiritual al omului“ este „regenerarea“ sau „re nașterea“. Profesorul bucureștean pornește de la ideea preexistenței oamenilor în intenționalitatea divină. Nașterea omului e și ea o întrupare, o trecere în trup. Omul ajunge astfel în domeniul materiei și al durerii. Întruparea lui Dumnezeu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
descriptivism și citate, profesorul român expune sistemic și precis. Chiar și ceea ce preia e redat mai clar și mai interesant din punct de vedere filozofic. De pildă, în cazul primului tip, clasificarea duală a pelerinajului ca material sau geografic și spiritual sau metodic, terminologie care nu se găsește la Underhill. Sau comentariile despre La Divina Commedia a lui Dante, diferite de cele ale autoarei engleze. Și în tratarea celui de-al doilea tip, în prelegerea a XXI-a, Tipul pelerinului, Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Dacă ultimul exemplu e preluat fidel pentru a ilustra tipul mistic al nunții în patru trepte, primul devine punct de plecare al unei discuții cu totul străină de cartea autoarei britanice. Întâi Nae Ionescu dezbate dacă actul iubirii este doar spiritual sau este și trupesc, mai precis dacă există o mistică a trupului. El ajunge la concluzia că iubirea e un proces pur spiritual și că mistica trupului e o aberație. Apoi discută pe larg taina nunții din punct de vedere
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
discuții cu totul străină de cartea autoarei britanice. Întâi Nae Ionescu dezbate dacă actul iubirii este doar spiritual sau este și trupesc, mai precis dacă există o mistică a trupului. El ajunge la concluzia că iubirea e un proces pur spiritual și că mistica trupului e o aberație. Apoi discută pe larg taina nunții din punct de vedere teologic. Este fals ceea ce afirmă Marta Petreu despre precizarea naeionesciană asupra celor două posibile interpretări ale Cântării cântărilor, trupească și spirituală, anume că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
proces pur spiritual și că mistica trupului e o aberație. Apoi discută pe larg taina nunții din punct de vedere teologic. Este fals ceea ce afirmă Marta Petreu despre precizarea naeionesciană asupra celor două posibile interpretări ale Cântării cântărilor, trupească și spirituală, anume că aceasta, „deși nu preia decât pe jumătate terminologia Misticii (senzorial și spiritual), preia complet ideea (v. E.U., p. 227-228)“. Underhill nu vorbește despre interpretările trupească și spirituală ale iubirii în poemul biblic. Marta Petreu le confundă cu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
taina nunții din punct de vedere teologic. Este fals ceea ce afirmă Marta Petreu despre precizarea naeionesciană asupra celor două posibile interpretări ale Cântării cântărilor, trupească și spirituală, anume că aceasta, „deși nu preia decât pe jumătate terminologia Misticii (senzorial și spiritual), preia complet ideea (v. E.U., p. 227-228)“. Underhill nu vorbește despre interpretările trupească și spirituală ale iubirii în poemul biblic. Marta Petreu le confundă cu referințele ei la „imagistica senzorială“ a iubirii spirituale folosită de unii mistici precum Bernard
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
asupra celor două posibile interpretări ale Cântării cântărilor, trupească și spirituală, anume că aceasta, „deși nu preia decât pe jumătate terminologia Misticii (senzorial și spiritual), preia complet ideea (v. E.U., p. 227-228)“. Underhill nu vorbește despre interpretările trupească și spirituală ale iubirii în poemul biblic. Marta Petreu le confundă cu referințele ei la „imagistica senzorială“ a iubirii spirituale folosită de unii mistici precum Bernard de Clairvaux. În realitate, precizarea lui Nae Ionescu e o polemică tacită (așa cum sunt foarte multe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe jumătate terminologia Misticii (senzorial și spiritual), preia complet ideea (v. E.U., p. 227-228)“. Underhill nu vorbește despre interpretările trupească și spirituală ale iubirii în poemul biblic. Marta Petreu le confundă cu referințele ei la „imagistica senzorială“ a iubirii spirituale folosită de unii mistici precum Bernard de Clairvaux. În realitate, precizarea lui Nae Ionescu e o polemică tacită (așa cum sunt foarte multe dintre luările lui de poziție) cu concluziile lui Mircea Eliade din recenzia cărții lui Paul Vulliaud, Le Cantique
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
des Cantiques d’après la tradition juive (1925), pe care i-o publicase în revista Logos (cartea se ocupă și de interpretările creștine ale poemului). Elevul său accepta ca posibile ambele interpretări: cea literară (iubire trupească) și cea alegorică (iubire spirituală). Nae Ionescu, în schimb, înclină de partea lui Vulliaud și a interpretării cabaliste. El se întreabă dacă e îngăduit să dai Cântării numai interpretarea spirituală și, așa cum am văzut, ajunge la un răspuns pozitiv. De altfel, în concluzia studiului, purtată
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Elevul său accepta ca posibile ambele interpretări: cea literară (iubire trupească) și cea alegorică (iubire spirituală). Nae Ionescu, în schimb, înclină de partea lui Vulliaud și a interpretării cabaliste. El se întreabă dacă e îngăduit să dai Cântării numai interpretarea spirituală și, așa cum am văzut, ajunge la un răspuns pozitiv. De altfel, în concluzia studiului, purtată de propriu-i val, Marta Petreu împinge exagerarea până la a afirma că toate numele de autori care se întâlnesc în cursul de metafizică al lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
până acum. În fine, în prelegerea a XXII-a, Tipul sfântului, Nae Ionescu se depărtează cu totul de Underhill. Aceasta, după ce situează ultimul tip în registrul renașterii, remodelării sau transmutării sinelui, se ocupă exclusiv de „filozofii ermetici“, numiți și alchimiști spirituali, și de limbajele lor simbolice (chimic, astrologic, heraldic și zoologic). Profesorul român, în schimb, abordează o largă gamă de probleme legate de viața sfântă: cele două feluri în care ființa supremă poate fi în om; primejdiile vieții sfinte, faptul că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Se spune, mai precis, că, făcându-se vinovată de o atitudine prea binevoitoare - prin editarea cursului de filozofia religiei și a unor articole în revista Apostrof -, a trebuit apoi să-și spele reputația față de unul (sau unii) dintre patrini ei spirituali, vechi adversar a tot ceea ce înseamnă Nae Ionescu. Cum nu putem da crezare unor zvonuri care ar putea fi simple bănuieli sau calomnii, lăsăm istoriei literare sarcina de a lămuri această parte ascunsă a problemei. Nu putem totuși să nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
autori pe care îi ignori. Cu toate acestea, aserțiunea își păstrează validitatea și în cazul ideilor primite. „Important nu e dacă eu sunt mai deștept și mai ingenios decât Descartes sau Schelling. Ci dacă, în adevăr, izbutesc să mă echilibrez spiritual, câștigându-mi liniștea de care am nevoie; liniște care nu e posibilă fără o acordare între mine și existență.“ E una dintre primele formulări clare ale primatului autenticității asupra originalității. Astfel, după ce va vorbi prin 1921-1922 despre Logische Untersuchungen ca
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
numai ceea ce vremea lui trăiește efectiv.“ Același lucru îl va spune peste un an studenților săi: „Să nu credeți că filozofii inventă ceva. Sunt unii care inventă și mor. Sunt alții cari nu fac decât să întindă urechea la ritmul spiritual al vremii și să prindă formele acestui ritm spiritual. Cine izbutește să formuleze preocupările spirituale ale unei epoci, acela este într adevăr filozof și metafizician.“ Am văzut deja cum și-a formulat poziția față de creativitate și originalitate în cursul de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
va spune peste un an studenților săi: „Să nu credeți că filozofii inventă ceva. Sunt unii care inventă și mor. Sunt alții cari nu fac decât să întindă urechea la ritmul spiritual al vremii și să prindă formele acestui ritm spiritual. Cine izbutește să formuleze preocupările spirituale ale unei epoci, acela este într adevăr filozof și metafizician.“ Am văzut deja cum și-a formulat poziția față de creativitate și originalitate în cursul de metafizică din anul universitar 1928-1929. Peste puțin timp, în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]