4,293 matches
-
nu rareori pătimașe, nu rareori nedrepte la adresa unor persoane, dar totdeauna întemeiate pe realități verificabile istoricește, că ființa unei națiuni se afirmă și se menține numai prin cultura ei ; vicisitudinile istorice îi pot amenința și chiar desface formele de existență statală, cum în atâtea cazuri s-a putut vedea, dar acolo unde există o cultură autentică, nu fabricată, o cultură perpetuată, cu orice preț, din impuls natural, irepresibil, dar și cu conștiința clară a vitalei ei necesități, acolo ființa nației rezistă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
frățești” de a lungul Prutului, unul „românesc”, celălalt „moldovenesc”. Parlamentul din Chișinău ridică frauda și minciuna la nivel de lege, la rang de constituție. Mass-media și diverse persoane oficiale, În mod arbitrar, impropriu și tot mai frecvent, denumesc recenta formațiune statală - Moldova. Această noțiune istorico-geografică este uzurpată, Însușită fraudulos și monopolizată de către autoritățile de la Chișinău, care mai invocă și principiul autodeterminării. Or, basarabenii, bucovinenii, transnistrenii nu sunt popoare aparte care se pot constitui În state independente, aplicând principiul autodeterminării. Ei nu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vremea sa și unde au continuat să viețuiască până În zilele noastre. Autorul stabilește identitatea dintre vlahi și traci, care populau un areal Întins Între Marea Adriatică și Marea Neagră, Carpați și Marea Mediterană. În secolul al XII-lea, vlahii au avut o existență statală sub conducerea fraților Asănești când un eveniment remarcabil a Însemnat demersul lui Ioniță către Curia Papală În vederea unirii celor două Biserici, cea de Apus și cea Bizantină, invocând descendența romană a vlahilor. În secolul al XIV-lea, odată cu Înființarea celor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
odată cu Înființarea celor două țări românești de la nord de Dunăre mediile oficiale bizantine numeau cu termenul de vlah atât pe romanicii din nordul, cât și pe cei din sudul Dunării. Începând cu anul 980, În Thessalia s-a constituit formațiunea statală Vlahia Mare și ulterior Încă două Vlahii atestate În izvoarele sârbești, venețiene, etc. Sub Imperiul Otoman, turcii, Începând cu secolul al XV-lea foloseau denumirea de vlah pentru toți românii de la nord și sud de Dunăre. Cronicarii români, atât din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
teritoriu cuprins de frontiere și apărat de legi protecționiste. Nu există Însă un stat european În care să nu fie minorități lingvistice, religioase, etnice și care În măsură mai mare sau mai mică evoluează cu specificul lor sub ocrotirea juridică statală sau internațională. În toate timpurile cauze În primul rând economice au determinat persoane sau grupuri de cetățeni să se așeze În alte zone geografice a căror situație de minoritate diferă de la țară la țară. La scară globală deplasările de populație
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în text. Mecanismul epic analizat de autorul Formării legendelor se aplică și poveștilor despre pirați, care au fost transmise, înainte de a fi conservate în scris de cei doi autori discutați mai sus, de agenți-călători, jurnaliști, negustori, marinari, pelerini, misionari, oficiali statali, juriști, jurați, predispuși la deformări de tip localizare/delocalizare, individualizare/dezindividualizare, temporație/detemporație, schimbarea ordinii importanței unor personaje și întâmplări, în funcție de arbi trariul interesului receptor. Odată fixată, povestea a devenit mai ușor de reținut și de transmis, iar mitemele, având
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
legislaturi (cu mici excepții) și cel de dreapta, spre care trage, invocând dreptatea restitutivă și tradiția culturală interbelică, o bună parte a guvernanților actuali. PNȚCD este campionul ei, odată ce are și miniștri care fost bucuroși să tragă spuza pe maximalism statal. Sondajele anului 1996 asupra autorității dădeau prevalență copleșitoare Bisericii și armatei. La ora actuală li se alătură președinția. Pot fi formulate multe explicații, inclusiv aceea că astfel de instituții n-au impact direct în viața cetățeanului, deci îl nemulțumesc mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
amestecuri și ingerințe din partea Statului italian care nu favorizau concilierea. Multe legi emanate de guvern erau moderne și necesare: suprimarea anumitor servituți și privilegii ancestrale au fost bine văzute de mințile cele mai luminate ale catolicismului italian. Dar alte intervenții statale păcătuiau de un anticlericalism deschis și dușmănos: suprimarea Ordinelor religioase, interferențe în domeniul bisericesc și privarea Instituțiilor religioase de personalitate juridică. Pe scurt, a fost răvășită o orânduire bisericească seculară, cu fireasca dezorganizare și nemulțumire generală. Acestor intervenții din partea guvernului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
consacre lui Dumnezeu. Evitând calea conventului, au descoperit o formă mult mai agilă și vivace de urmare a lui Cristos: Congregațiile masculine și feminine dedicate apostolatului carității. Și-au aflat înmugurirea lor naturală, tocmai atunci când începea să se afirme caracterul statal și laic al binefacerii, în special în epoca iluministă și napoleoniană. E important să ținem cont de schimbarea care, în secolul XIX, s-a petrecut în relațiile tradiționale dintre clasele sociale, în tipul de muncă și în viața organizată. Și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
găzduiți, va spune: «Și asta e Providență!». Ar fi fost ciudat și nedrept să refuze ceea ce se cuvenea de drept copilului. «Dar vai dacă vom apuca doar pe strada subvențiilor, ori dacă întreprindem o operă numai pentru că ar exista subvențiile statale», spunea cu hotărâre. E un principiu eroic, fundamental pentru Opera lui don Calabria. Și a voit să o stabilească în Constituții: «Spiritul de credință și de abandonare față de Providența lui Dumnezeu exclude din partea noastră: - să pretindem plăți sau compensații pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fratele Emilio. Începând, apoi, opera «Copiii Buni», a căutat să-i formeze ca educatori pe religioșii săi nu atât prin lecții de pedagogie științifică, cât prin exortații practice și verificări continue. Cu un secol înainte de a se aplica în școlile statale italiene, el a inventat fișa personală pentru fiecare băiat, care marca toate etapele educative, progresele sau insuccesele, cu propuneri de intervenție personalizate. Colaboratorii lui proveneau din toate structurile sociale: licențiați sau muncitori, preoți sau comercianți, săracul din mizerie și contele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
funcționari (de obicei mult mai mulți decât ar fi cu adevărat necesar), statul e servitorul națiunii, al poporului de alegători. De acord, dacă am fi mai luminați, mai înțelepți și mai puțin agresivi ne-am putea dispensa de unele forme statale constrângătoare și risipitoare. Dar ăsta e un vis (anarhist) care riscă să se transforme în coșmar (comunist), e o idee care nu se poate pune în practică în starea de înapoiere mintală în care se află 99% din populația globului
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
însă aici nu e mare deosebire. Iar la comparația Blatter-Mircea Sandu asemănarea e chiar enervantă. Mitică nu, el e din alt aluat, n-are nimic globalizat sau globalizant în alcătuire, dovadă că, dacă harta FIFA cuprinde aproape 200 de forme statale, nu se știe dacă pe ea regăsește și Bălceștiul. Vom trece brusc de la berlinezul Olympiastadion la aridele arene malteze pe care vor evolua Rapid și Dinamo. Trebuie să fim stoici, pentru a nu ne șoca schimbarea de peisaj. După cum, în măsura în care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
corpus mitologic dezvoltat într-un amplu perimetru cultural poate fi coerent și unitar, dacă atât structurile sale arhetipale, cât și cele simbolice se regăsesc în micro-mitologiile locale, în imaginarul fiecărei populații, chiar dacă aceasta din urmă este înglobată într-o formă statală trans-etnică. Nu în ultimul rând, semnificația creează și funcția mitului, care este de ordin explicativ (în acest sens, funcția lui se aseamănă cu cea a științei), dar nu se exercită decât în domeniile în care știința fie nu are competență
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ea ar impune o anumită obligație politică sau un comportament politic; totuși, legitimitatea ar fi subînțeleasă în sistemul de argumentare al fiecăruia (mai pronunțat la Stagirit, pentru că aplică judecăți normative la practicile și credințele timpului său și chiar la realități statale, cu toate că acestea din urmă se modificaseră dramatic în perioada șederii sale în Atena, când a fost martor, nefericit, de altfel, la prăbușirea regimului democrat moștenit de la Pericle). Vom vedea însă că această interpretare a lui Finley este amendabilă dacă analizăm
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
comunitate și clamată în ritualul glorificării (chiar în funus imaginarium). În teoria și practica puterii s-au petrecut în timp diverse "fenomene de ruptură", generatoare de praguri epistemologice; ele au creat în discursul fondator câmpuri conceptuale noi, relevante pentru organizarea statală și pentru strategiile guvernării. Dacă este să ne referim numai la discursul oficial, imaginarul medieval ne poate părea retrospectiv complet diferit de cel antic. O privire mai atentă identifică totuși în cele două sisteme elemente care fie au o bază
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Stagiritul nu caută formula unui model către care realitatea ar putea privi, fie doar ca să învețe, ci identifică două etape naturale în constituirea politică a cetății: mai întâi, existența unei rețele socio-economice, iar apoi, definitivarea, ca o consecință, a formei statale superioare. De aceea, rezultatul organizării cetății nu este obligatoriu virtuos și nici perfect. Virtutea se educă, în timp ce organizarea umană se impune de la sine, prin firea lucrurilor. Nu însă și "viața bună" sau "orașul bun", ele se formează tot programatic. Din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
civice. Moștenirea la nivelul imaginarului colectiv nu ar fi, așadar, doar de factură creștină, ci și antică. Puterea românească medievală a urmat și ea liniile naturale de formare și de dezvoltare a comunităților locale. Este adevărat însă că formațiunile lor statale s-au organizat târziu în istorie și oricum în circumstanțe istorice constrângătoare. Pe de altă parte, aveau să-și spună cuvântul, în mod decisiv, modelul bizantin de exercitare a puterii, planul oikonomic corespondent lui, de orientare ortodoxă, precum și tipul de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fost însă profund marcat de ele, așa cum a fost și discursul puterii locale, indiferent de forma pe care el a luat-o și către cine s-a adresat. Aflat doar parțial sub influența "himerei basileice", planul de formare a unităților statale românești a urmat o linie de compromis, situată între reperul major de civilizație, Constantinopolul, imposibil de preluat ca atare, și aspectele de ordin pragmatic, impuse de realitatea politică a timpului. În consecință, și imaginarul medieval, care a memorat organizarea socială
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
orientale ca centru spiritual în secolul XIV, în detrimentul celei occidentale, nu a reprezentat și o subordonare de facto cu caracter politic. Opțiunea românilor pentru credința creștină ortodoxă, la acel moment, a așezat conceptul de neatârnare chiar la baza construcției lor statale. Pentru această autonomie vor milita în istorie, ea le va desena proiectul politic și profilul identitar. O lectură sistematică a imaginarului colectiv medieval este ajutată de faptul că el se bazează pe o cultură orală, așadar regulile de memorare a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
un aspect al răscoalelor țărănești din 1907, anticipează și probabil informează romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Invaziunea duhului de răzmeriță este tratată prin mici nemulțumiri personale care așteaptă numai un prilej de expresie colectivă. În lipsa unei noțiuni limpezi de viață statală, răscoala pornește prin contagiune și prin factorul mistic al unei presupuse îngăduințe regale simbolizate prin călăreți misterioși cu steaguri albe. Autoritatea, reprezentată prin primar, arată o prudență plină de compromisuri. Primă victimă cade evreul Ițic. Răsculații, beți și indeciși, petrec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toate ținuturile filistenilor... ținut canaanit și care este stăpînit de cei cinci domni ai filistenilor: cel din Gaza, cel din Asdod, cel din Ascalon, cel din Gat și cel din Ecron”. Vedem aici că filistenii erau organizați în mici structuri statale în frunte cu cîte un conducător, dar conștienți de apartenența la același neam și același interes pentru că s-au unit în fața triburilor ivrite și le-au ținut cu sabia la marginea țărilor lor. Aceste fapte sînt însă scorneli ivrite care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în totalitate cultura materială și spirituală. Situația este identică pentru celălalt neam al nostru, emeșii care au dat lumii atîtea valori fără de care nu se poate concepe civilizația contemporană, dar au avut nenorocirea să fie cotropiți și distruși ca entitate statală de triburile migratoare semite. Iscusiții prădători au șterpelit atît valorile materiale cît și cele spirituale iar unii dintre ei ne-au prezentat acest furt ca dar divin. Hiperboreenii Pindar, cunoscutul poet grec ce a trăit în secolul Vl î.e.n. spu-ne
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Eminescu pentru că strică textul poetului - pe atât de înrobit este el acestor binefăcători ai poetului care nu făceau altceva decât să aplice o teorie abstractă la realitate. Iar teoria era cea socialistă după care geniul nu poate conviețui cu ordinea statală și trebuie sprijinit de către masse. Astăzi, la atâta distanță în timp, vedem lucrurile mai limpede în privința vieții sociale a lui Eminescu. Cât a fost sub observația Junimii, poetul era ajutat cu sume de bani strânse în tăcere de către membrii clubului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care nu luptă, cei lași, nu sunt răniți. Rănile căpătate în lupta pentru Hristos sunt înălțări mântuitoare, sunt nemurire! P.S. Masoneria e o organizație mondială cu ramificații și agenții naționale și regionale. În cadrul ei masoneria este dictatură, iar pe plan statal totalitarism. AZI Neocomunismul nu poate înlocui democrația. „Mișcarea Legionară trebuie să-și rostească cel mai mare discurs al ei înaintea Nației și a lui Dumnezeu: ea trebuie să pășească pe drumul martiriului creștin, sacrificiul nostru să aducă țării pace și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]