5,507 matches
-
dansatorii trebuie să treacă cu spatele aplecat, și, pe măsură ce trec, bara "limbo" este coborâtă: cine atinge bara este eliminat, cel care reușește să treacă bara la cel mai jos nivel este câștigătorul. Dansul "Limbo" La fel se întâmplă în creier, stimulul care trece pragul este cel care reprezintă cunoașterea conștientă. D. Schmeidler definește noțiunea de "prag al vederii", punctul la care un stimul este perceput în 50% din cazuri (Schmeidler D, 1986). Acest prag variază de la individ la individ. Un mare
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
să treacă bara la cel mai jos nivel este câștigătorul. Dansul "Limbo" La fel se întâmplă în creier, stimulul care trece pragul este cel care reprezintă cunoașterea conștientă. D. Schmeidler definește noțiunea de "prag al vederii", punctul la care un stimul este perceput în 50% din cazuri (Schmeidler D, 1986). Acest prag variază de la individ la individ. Un mare număr de psihologi au constatat pe baze experimentale că timpul minim de expunere al unui stimul este de ~240 ms (Sekar K.
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
al vederii", punctul la care un stimul este perceput în 50% din cazuri (Schmeidler D, 1986). Acest prag variază de la individ la individ. Un mare număr de psihologi au constatat pe baze experimentale că timpul minim de expunere al unui stimul este de ~240 ms (Sekar K. și col. 2013). Pentru a ne da seama de mărimea acestui timp, este suficient să știm că timpul potențialului de acțiune al unui neuron este de 3ms. S-a pus întrebarea: Creierul "limbo" justifică
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
întrebarea: Creierul "limbo" justifică existența cunoașterii inconștiente? Efectul de mascare, paradigma clipei de atenție și efectul limbo au fost considerate ca trei forme de inconștiență ale creierului "limbo" sau granița dintre nimic și ceva. Efectul de mascare" se referă la stimulii vizuali care nu depășesc pragul cunoașterii/conștiinței și nu sunt angajați în procesul de gândire. Stimulii cu o durată de expunere sub 180 de ms, care pot fi percepuți tranzitoriu de sistemul senzorial, au primit denumirea de "informații mascate". Dacă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
limbo au fost considerate ca trei forme de inconștiență ale creierului "limbo" sau granița dintre nimic și ceva. Efectul de mascare" se referă la stimulii vizuali care nu depășesc pragul cunoașterii/conștiinței și nu sunt angajați în procesul de gândire. Stimulii cu o durată de expunere sub 180 de ms, care pot fi percepuți tranzitoriu de sistemul senzorial, au primit denumirea de "informații mascate". Dacă expunem un cuvânt scris într-un șir de imagini, cu timp de expunere foarte scurt, cuvântul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
care creierul îl cunoaște "conștient". Realizăm, prin repetare, o cunoaștere conștientă a unui "cuvânt mascat". Utilizarea repetată a "mascării" (the masking effect), poate transforma o informație subliminală într-o cunoaștere conștientă. Tehnica de "mascare" constă în alternanța dintre mască și stimul, în mod ordonat și repetat. Utilizarea imaginii de rezonanță magnetică funcțională, odată cu procesul de mascare, a permis identificarea ariilor sensibile la tehnica de mascare a limbajului (Fedorenko și col., 2010) care face ca un stimul subliminal să treacă pragul cunoașterii
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
în alternanța dintre mască și stimul, în mod ordonat și repetat. Utilizarea imaginii de rezonanță magnetică funcțională, odată cu procesul de mascare, a permis identificarea ariilor sensibile la tehnica de mascare a limbajului (Fedorenko și col., 2010) care face ca un stimul subliminal să treacă pragul cunoașterii conștiente (vezi imaginile de mai jos). Emisfera stângă Emisfera dreaptă Imagini de tip T1, ale ariilor probabile ale zonelor de mascare a limbajului: 1 girusul angular stâng, 2 girusul supramarginal stâng, 3 - șanțul temporal postero-superior
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
temporal postero-superior drept, 11 - zona temporală mijlocie anterioră. Al doilea efect al creierului "limbo" este "paradigma clipei de atenție" (the attentional blink paradigm), descrisă de Broadbent & Broadbent (1987) și Shapiro & Raymond (1994). Subiectului i se prezintă o succesiune rapidă de stimuli vizuali - litere, cuvinte sau imagini - (rapid serial visual presentation), cu o viteză de 180-450 ms. Se cere subiectului să-și amintească stimulul de altă culoare. La terminarea experimentului este întrebat dacă litera "X" a urmat sau nu literei țintă? Răspunsuri
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
paradigm), descrisă de Broadbent & Broadbent (1987) și Shapiro & Raymond (1994). Subiectului i se prezintă o succesiune rapidă de stimuli vizuali - litere, cuvinte sau imagini - (rapid serial visual presentation), cu o viteză de 180-450 ms. Se cere subiectului să-și amintească stimulul de altă culoare. La terminarea experimentului este întrebat dacă litera "X" a urmat sau nu literei țintă? Răspunsuri corecte se obțin dacă distanța de litera țintă este la peste 600 ms. Cunoașterea "limbo" (efectul de "mascare" și paradigma "clipei de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
prin înțelegerea lui, deci îl asociază cu cuvântul "terorist". Aceste două feluri de memorizare au loc în structuri neuronale diferite. Toate aceste etape fiziologice ale "precunoașterii" inconștiente, adică ale "necunoașterii", reprezintă granița dintre "nimic" și "ceva". Creierul analizează informațiile sau stimulii care depășesc pragul de cunoaștere conștientă. Stimulii primiți sub acest prag se șterg, devenind "nimic", printr-un proces de ștergere. Acest filtru al creierului, cunoscător conștient, a condus la afirmarea dualității dintre cunoaștere și conștiință, care nu este altceva decât
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cuvântul "terorist". Aceste două feluri de memorizare au loc în structuri neuronale diferite. Toate aceste etape fiziologice ale "precunoașterii" inconștiente, adică ale "necunoașterii", reprezintă granița dintre "nimic" și "ceva". Creierul analizează informațiile sau stimulii care depășesc pragul de cunoaștere conștientă. Stimulii primiți sub acest prag se șterg, devenind "nimic", printr-un proces de ștergere. Acest filtru al creierului, cunoscător conștient, a condus la afirmarea dualității dintre cunoaștere și conștiință, care nu este altceva decât delimitarea dintre "nimic" și "ceva", deoarece sub
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
care aparțin unui microunivers incert, și nicidecum cunoașterii, care nu poate fi decât conștientă. Stanislas Dehaene 1 și Jean-Pierre Changeux 2 enunță, în capitolul "Mecanismele nervoase de acces la conștiință" din tratatul The Cognitive Neuroscience III (p. 1145), că "un stimul senzorial vizual devine cunoscut și conștient în spațiul multiplelor lui conexiuni". Efectele "limbo" au loc în spații neuronale restrânse. Concepția spiralogică consideră că dublul helix cunoaștere-conștiință (Cu/Co) permite gândirea abstractă, care este esența cunoașterii-conștiente. Existența independentă a cunoașterii și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Draine și Abrams, precum și de Natalie M. et al (2013), Greenwald, Draine și Abrams (1996), Neely și Kahan (2001). Cuvintele mascate rămân în ceea ce aceștia numesc "subconștient". Din punctul lor de vedere, conștientul lucrează la modul "totul sau deloc", adică stimuli care nu se corelează cu sistemul de globalizare nu afectează conștientul, dar au capacitatea de a înmagazina informația mascată primită. Acești autori separă conștiința de cunoaștere prin existența "pragului". Procesul de cunoaștere și conștiință este unul dinamic, care traversează toate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
în ceea ce privește sistemul de apărare. Omul și animalele sunt expuse mult mai ușor atacurilor animalelor de pradă. De aceea își iau măsuri de prevedere în timpul veghii, pentru a le preveni și evita. Procesele care au loc la nivelul sinapselor care primesc stimulii exteriori în timpul veghii își reduc la minimum activitatea în timpul somnului. În schimb, procesele care au loc la nivelul ariilor de sinteză, de consolidare a memoriei, ating nivelul maximal în somn. Neuroplasticitatea înregistrează în somn un proces de "remodulare sinaptică" înlesnit
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de veghe se instalează instantaneu, pentru a reveni la constelația de somn cu readormirea. Instalarea stării de somn este concomitentă cu închiderea porților talamusului (centrul "percepției"), unde se concentrează toate informațiile primite pe calea simțurilor noastre. Închiderea porților talamusului abolește stimulii proveniți de la talamus la creier (calea talamo-corticală). Vârful săgeții arată talamusul Închiderea porților talamusului este detectată cu ajutorul semnalelor electrofiziologice prin apariția fusurilor de somn și a complexelor de vârf-undă K cu perioade de 30 de secunde. Acesta este semnalul că
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cercetările lui asupra somnului și neurobiologiei lui. Scrie Le Sommeil et les rêves[6] în 1861. Trezește oamenii în timpul somnului pentru a verifica conținutul viselor lor. Ajunge la concluzia că visul are loc ca o permanență a somnului neinfluențat de stimuli. Povestea visului ghilotinei rămâne celebră, ideea fiind că vise lungi pot avea loc în fracțiuni de secundă, nerespectând noțiunile clasice de timp. Capitolul V Patologia cunoașterii În concepția spiralogică, cunoașterea este funcția esențială a creierului sănătos. În creierul bolnav, această
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Doctor in Philosophy , Calgary, Alberta. Bar, M. & Biederman, I., "Subliminal visual priming", în Psychological Science, 9, 1998, pp. 464-469. Berlucchi, G., Heron, W., Hyman, R., Rizzolatti, G., Umilta, C., "Simple reaction times of ipsilateral and contralateral hand to lateralized visual stimuli", în Brain, 94, 1971, pp. 419-430. Bisiach, E., Luzzatti, C., "Unilateral neglect of representational space", în Cortex, 14, 1978, pp. 129-133. Block, Ned, "The Grain of Vision and the Grain of Attention", în Thought: A Journal of Philosophy, 1, 2012
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
after bilateral hippocampal lesions", în Neurol Neurosurg Psychiatry, 20, 1957, p. 11. Segev I., Markram H., Augmenting Cognition, EPFL Press, 2011. Sekar K., Findley W.M., Poeppel D., Llinás R.R., "Cortical response tracking the conscious experience of threshold duration visual stimuli indicates visual perception is all or none", în Procedings of the National Academy Sciences, USA, 2013, 110, pp. 5642-5647. Shapiro, K.L., Raymond, J.E., Arnell, K.M., "Attention to visual pattern information produces the attentional blink in RSVP", în Journal of Experimental
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
explică comportamentul în termeni de consecințe întărite ale comportamentului. Indivizii învață să repete anumite comportamente din cauză că au fost recompensate și nu repetă anumite comportamente din cauză că au fost pedepsite sau nerecompensate (Thorndike, 1911 apud Scholl, Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un anumit comportament și crește probabilitatea ca acel comportament să se repete pe viitor. Feedbackul la sarcină și social care confirmă percepțiile de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
perspectivă, problema educației senzoriale a copilului preșcolar se pune cu necesitate atât în familie, cât și în grădiniță. Senzațiile și percepțiile copilului nu se dezvoltă doar prin simplul proces de creștere și maturizare și nici ca urmare a repetării acțiunii stimulilor externi asupra organelor sale de simț. Dezvoltarea acestor procese psihice necesită organizarea și desfășurarea unor activități complexe și diversificate, care se subordonează conceptului de educație senzorială. Pe ansamblu, educația senzorială a copilului presupune utilizarea și antrenarea organizată și sistematică a
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
informații din mediul exterior și de a le transmite ulterior. Din acest punct de vedere există două tipuri de canale ionice: ♦ Canale ionice specializate în codarea informației în potențiale de acțiune și medierea acestora ♦ Canale ionice specializate în detecția diferiților stimuli cum ar fi lumina, temperatura, stimuli chimici Canalele implicate în generarea potențialelor de acțiune sunt la rândul lor: 1. Canale al căror gating este determinat de interacțiunea lor cu molecule specifice (acetilcolina, histamine, etc.) și se numesc LGIC=ligand gated
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a le transmite ulterior. Din acest punct de vedere există două tipuri de canale ionice: ♦ Canale ionice specializate în codarea informației în potențiale de acțiune și medierea acestora ♦ Canale ionice specializate în detecția diferiților stimuli cum ar fi lumina, temperatura, stimuli chimici Canalele implicate în generarea potențialelor de acțiune sunt la rândul lor: 1. Canale al căror gating este determinat de interacțiunea lor cu molecule specifice (acetilcolina, histamine, etc.) și se numesc LGIC=ligand gated ion channel) 2. Canale ar căror
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Transmiterea semnalelor în cadrul organismului viu este un fenomen de natură bioelectrică și aceasta are loc prin influxul (impulsul) nervos. Influxul nervos reprezintă variația tranzitorie și probabilă a potențialului de membrană a fibrelor nervoase, adică potențialul de acțiune produs de un stimul. Celulele excitabile răspund stimulilor externi printr-o degajare bruscă de energie sub forma unei variații tranzitorii a potențialului de membrană de la valoarea de repaos, negativă, la o valoare pozitivă, care se transmite pe toată suprafața membranei celulare. Reprezentantul tipic al
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
viu este un fenomen de natură bioelectrică și aceasta are loc prin influxul (impulsul) nervos. Influxul nervos reprezintă variația tranzitorie și probabilă a potențialului de membrană a fibrelor nervoase, adică potențialul de acțiune produs de un stimul. Celulele excitabile răspund stimulilor externi printr-o degajare bruscă de energie sub forma unei variații tranzitorii a potențialului de membrană de la valoarea de repaos, negativă, la o valoare pozitivă, care se transmite pe toată suprafața membranei celulare. Reprezentantul tipic al celulei excitabile este neuronul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ionii de Na. Concentrația ionilor de K din interior este de 30 de ori mai mare decât cea din exterior iar concentrația ionilor de Na din exteriorul celulei este de 10 ori mai mare decât cea din interior. Cînd un stimul acționează asupra neuronului, (stimulii pot fi mecanici, termici, electrici, luminoși), se produce o variație locală a potențialului transmembranar, amplitudinea acestei variații fiind proporțională liniar sau logaritmic cu mărimea stimulului. Potențialele locale se propagă pe suprafața membranelor excitabile datorită proprietăților electrice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]