10,831 matches
-
emoțională și stres există o legătură invers proporțională, precum și că între angajații la stat și cei de la privat există diferențe la nivelul factorilor inteligenței emoționale și stres. REZUMAT Cercetarea de față își propune să exploreze relația dintre inteligența emoțională și stres în organizație, precum și diferențele la nivelul factorilor inteligenței emoționale și stres la angajații din sistemul bugetar vs. privat. Inteligența emoțională se referă la abilitatea de a controla emoțiile personale și ale altora, de a înțelege aceste emoții și de a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
angajații la stat și cei de la privat există diferențe la nivelul factorilor inteligenței emoționale și stres. REZUMAT Cercetarea de față își propune să exploreze relația dintre inteligența emoțională și stres în organizație, precum și diferențele la nivelul factorilor inteligenței emoționale și stres la angajații din sistemul bugetar vs. privat. Inteligența emoțională se referă la abilitatea de a controla emoțiile personale și ale altora, de a înțelege aceste emoții și de a folosi informația provenită de la ele în modul de gândire și acțiune
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
la angajații din sistemul bugetar vs. privat. Inteligența emoțională se referă la abilitatea de a controla emoțiile personale și ale altora, de a înțelege aceste emoții și de a folosi informația provenită de la ele în modul de gândire și acțiune. Stresul la locul de muncă este din ce in ce mai mult recunoscut a fi unul dintre cele mai serioase riscuri pentru sănătate și adesea factor ce determină insatisfacția profesională, productivitatea scăzută, absenteismul , lipsa plăcerii de a mai veni la muncă, reacții de evitare, retragere
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
crescut al inteligenței emoționale conferă individului un deosebit autocontrol (asupra emoțiilor, dispozițiilor și sentimentelor, dar și asupra gândurilor și acțiunilor), o imagine de sine pozitivă, împletita cu mulțumirea de propria persoană indiferent de variabilele externe, capacitatea de a face față stresului și de a se adapta schimbărilor, capacitatea empatica și de relaționare eficientă cu ceilalți, priceperea de a-și stabili scopuri realiste și de a se motiva pentru atingerea acestora. În această cercetare s-a mai investigat relația dintre inteligența emoțională
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
mai investigat relația dintre inteligența emoțională și angajații din sistemul privat vs. stat (bugetari), precum și relația dintre stress și angajații din sistemul privat vs.stat (bugetari). Astfel, au fost stabilite următoarele ipoteze generale: Există o legătură între inteligența emoțională și stres. Inteligența emoțională variază în funcție de variabilă privat vs. bugetari Stresul variază în funcție de variabilă privat vs. bugetari La cercetare au participat 60 de angajați din sistemul bugetar și privat ( profesori și reprezentanți medicali ), cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani, studii superioare, 50
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
sistemul privat vs. stat (bugetari), precum și relația dintre stress și angajații din sistemul privat vs.stat (bugetari). Astfel, au fost stabilite următoarele ipoteze generale: Există o legătură între inteligența emoțională și stres. Inteligența emoțională variază în funcție de variabilă privat vs. bugetari Stresul variază în funcție de variabilă privat vs. bugetari La cercetare au participat 60 de angajați din sistemul bugetar și privat ( profesori și reprezentanți medicali ), cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani, studii superioare, 50%femei, 50 % bărbați, cu nivel de venituri/luna diferit
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
două categorii de angajați ( profesori 200-300 euro/luna, reprezentanți medicali 700-1000 euro/luna, plus alte beneficii:mașină de serviciu, leptop, conectare la net, imprimantă, telefon etc). S au folosit două chestionare, unul pentru inteligența emoțională și celălalt de percepție a stresului. În urmă aplicării acestor chestionare s-au obținut următoarele rezultate: Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres (subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați) Există o legătură invers proporțională între factorii
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
conectare la net, imprimantă, telefon etc). S au folosit două chestionare, unul pentru inteligența emoțională și celălalt de percepție a stresului. În urmă aplicării acestor chestionare s-au obținut următoarele rezultate: Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres (subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați) Există o legătură invers proporțională între factorii inteligenței emoționale: înțelegerea propriilor emoții , reglarea emoțiilor celorlalți și stres (subiecții care au scoruri ridicate la nivelul acestor factori ai
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
rezultate: Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres (subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați) Există o legătură invers proporțională între factorii inteligenței emoționale: înțelegerea propriilor emoții , reglarea emoțiilor celorlalți și stres (subiecții care au scoruri ridicate la nivelul acestor factori ai inteligenți emoționale sunt mai puțin stresați) Există diferențe semnificative la nivelul următorilor factori ai inteligenței emoționale: reglarea emoțiilor celorlalți, dezirabilitate socială și înțelegerea propriilor emoții între angajații care lucrează la
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
stresați) Există diferențe semnificative la nivelul următorilor factori ai inteligenței emoționale: reglarea emoțiilor celorlalți, dezirabilitate socială și înțelegerea propriilor emoții între angajații care lucrează la stat (profesorii) și cei care lucreză la privat (reprezentanții medicali). Există diferențe semnificative la nivelul stresului între angajații care lucrează la stat (profesorii) și cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali) în sensul că angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul stres comparativ cu angajații care lucrează la stat
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
reprezentanții medicali). Există diferențe semnificative la nivelul stresului între angajații care lucrează la stat (profesorii) și cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali) în sensul că angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul stres comparativ cu angajații care lucrează la stat ( profesorii.) O parte din ipotezele formulate nu s-au confirmat. La baza infirmării ipotezelor ar putea sta necesitatea utilizării unor instrumente de măsurare mai exacte și rafinate și urmărirea unui alt lot experimental
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
se realizeze pe un lot mai mare de subiecți (bugetari și angajați la privat) dintre care o parte să ocupe funcții de conducere, pentru a se stabili dacă există diferențe între executanți (nonmanageri) și manageri la nivelul inteligenței emoționale și stresului. PARTEA TEORETICĂ Capitolul 1. Stresulimpact individual și organizațional 1.1 Ce este stresul? Selye introduce conceptul de stres propriu-zis în anii ’50, concept ce ocupă un loc important mai întâi în medicină, apoi în psihiatrie. În concepția lui Selye, stresul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
privat) dintre care o parte să ocupe funcții de conducere, pentru a se stabili dacă există diferențe între executanți (nonmanageri) și manageri la nivelul inteligenței emoționale și stresului. PARTEA TEORETICĂ Capitolul 1. Stresulimpact individual și organizațional 1.1 Ce este stresul? Selye introduce conceptul de stres propriu-zis în anii ’50, concept ce ocupă un loc important mai întâi în medicină, apoi în psihiatrie. În concepția lui Selye, stresul nu este decât o reacție biologică și generală, adică “o stare care se
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
să ocupe funcții de conducere, pentru a se stabili dacă există diferențe între executanți (nonmanageri) și manageri la nivelul inteligenței emoționale și stresului. PARTEA TEORETICĂ Capitolul 1. Stresulimpact individual și organizațional 1.1 Ce este stresul? Selye introduce conceptul de stres propriu-zis în anii ’50, concept ce ocupă un loc important mai întâi în medicină, apoi în psihiatrie. În concepția lui Selye, stresul nu este decât o reacție biologică și generală, adică “o stare care se traduce printr-un sindrom specific
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
stresului. PARTEA TEORETICĂ Capitolul 1. Stresulimpact individual și organizațional 1.1 Ce este stresul? Selye introduce conceptul de stres propriu-zis în anii ’50, concept ce ocupă un loc important mai întâi în medicină, apoi în psihiatrie. În concepția lui Selye, stresul nu este decât o reacție biologică și generală, adică “o stare care se traduce printr-un sindrom specific, corespunzător tuturor modificărilor nespecifice, induse astfel într-un sistem biologic”<footnote Jean Benjamin Stora, Stresul, Editura Meridiane, București footnote>.El definește stresul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
apoi în psihiatrie. În concepția lui Selye, stresul nu este decât o reacție biologică și generală, adică “o stare care se traduce printr-un sindrom specific, corespunzător tuturor modificărilor nespecifice, induse astfel într-un sistem biologic”<footnote Jean Benjamin Stora, Stresul, Editura Meridiane, București footnote>.El definește stresul la început că fiind o agresiune, apoi că o reacție a subiectului la o agresiune, ultima reprezentând un stresor. Conform concepției lui Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viața cotidiană. Stresul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
stresul nu este decât o reacție biologică și generală, adică “o stare care se traduce printr-un sindrom specific, corespunzător tuturor modificărilor nespecifice, induse astfel într-un sistem biologic”<footnote Jean Benjamin Stora, Stresul, Editura Meridiane, București footnote>.El definește stresul la început că fiind o agresiune, apoi că o reacție a subiectului la o agresiune, ultima reprezentând un stresor. Conform concepției lui Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viața cotidiană. Stresul caracterizează o reacție psihologică complexă extrem de intensă
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
sistem biologic”<footnote Jean Benjamin Stora, Stresul, Editura Meridiane, București footnote>.El definește stresul la început că fiind o agresiune, apoi că o reacție a subiectului la o agresiune, ultima reprezentând un stresor. Conform concepției lui Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viața cotidiană. Stresul caracterizează o reacție psihologică complexă extrem de intensă și relativ durabilă a individului confruntat cu noi și dificile situații existențiale. Cercetările inițiale din domeniu au plecat de la premisa existenței unui factor de natură fizică sau
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Stresul, Editura Meridiane, București footnote>.El definește stresul la început că fiind o agresiune, apoi că o reacție a subiectului la o agresiune, ultima reprezentând un stresor. Conform concepției lui Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viața cotidiană. Stresul caracterizează o reacție psihologică complexă extrem de intensă și relativ durabilă a individului confruntat cu noi și dificile situații existențiale. Cercetările inițiale din domeniu au plecat de la premisa existenței unui factor de natură fizică sau chimică în determinarea stresului pentru ca ulterior
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
viața cotidiană. Stresul caracterizează o reacție psihologică complexă extrem de intensă și relativ durabilă a individului confruntat cu noi și dificile situații existențiale. Cercetările inițiale din domeniu au plecat de la premisa existenței unui factor de natură fizică sau chimică în determinarea stresului pentru ca ulterior să se pună accentul preponderent pe explicațiile psihologice. Actualmente, se poate afirma că la baza stressului stau mai mulți factori (fizici, chimici, psihologici etc.) aflați în interacțiune.În cadrul teoriilor asupra stressului, după identificarea și încercarea de definire a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
fiziologic, stress psihologic, stress somato-psihic etc). Datorită faptului că ființă umană apare că un sistem biopsiho-socio-cultural funcționând unitar, s-a pus problema abordării stressului din perspectiva activităților în care aceasta se implică. Perspectiva în cauză a dat naștere conceptului de stres occupațional. 1.2. Teorii , orientări și modele ale stresului Din punct de vedere istoric, s-au evidențiat trei concepții ale stressului <footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> : stressul ca răspuns al organismului la orice fel de
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
ființă umană apare că un sistem biopsiho-socio-cultural funcționând unitar, s-a pus problema abordării stressului din perspectiva activităților în care aceasta se implică. Perspectiva în cauză a dat naștere conceptului de stres occupațional. 1.2. Teorii , orientări și modele ale stresului Din punct de vedere istoric, s-au evidențiat trei concepții ale stressului <footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> : stressul ca răspuns al organismului la orice fel de schimbare stressul că o caracteristică a mediului stressul că
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
și se instalează suferință. Procesul adaptării poate fi el însuși o cauză generatoare de boală așa cum se întâmplă în cazul hipertensiunii arteriale, în afecțiunile psihosomatice (migrena, astmul bronșic, ulcerul duodenal, colitele, infarctul miocardic). Cea de a doua concepție referitoare la stres, pune accentul pe mediu ( în cazul de față mediul de lucru). Astfel, modelul pe care îl propune R. Karasek evidențiază principalele surse de stres în organizații și anume: a. sarcinile de lucrudelimitate pe criteriu cantitativ ( cantitate mare de lucru pe
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
psihosomatice (migrena, astmul bronșic, ulcerul duodenal, colitele, infarctul miocardic). Cea de a doua concepție referitoare la stres, pune accentul pe mediu ( în cazul de față mediul de lucru). Astfel, modelul pe care îl propune R. Karasek evidențiază principalele surse de stres în organizații și anume: a. sarcinile de lucrudelimitate pe criteriu cantitativ ( cantitate mare de lucru pe o unitate de timp limitată) și calitativ (sarcini mult prea complexe în raport cu competențele individului). b. gradul de autonomie - face referire la varietatea sarcinilor, modul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de a învăța ceva nou etc. Karasek a elaborat și o tipologie a situațiilor de lucru: muncă deosebit de constrângătoare (lipsa totală a autonomiei angajatului), munca mai puțin constrânatoare, munca activă (suprasolicitare), munca pasivă ( subsolicitare). Cea de-a treia abordare a stresului că tranzacție disfuncțtională între individ și mediul său aparține lui Lazarus și Folkman. Lazarus subliniază caracterul subiectiv al perceperii de către individ a unor situații amenințătoare sau supra-solicitante, evaluate de el ca depășindu-i posibilitățile și resursele sale (chiar dacă uneori realitatea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]