4,310 matches
-
experimental Wilhelm Wundt / 164 3.1. Wundt organizatorul primului laborator de psihologie / 165 3.2. Obiectul cunoașterii psihologice: experiența, conștiința, asociația, cauzalitatea / 168 3.3. Auspicii doctrinare voluntarismul / 171 4. Identitatea franceză a psihologiei Theodule Ribot / 172 IX. Nevoia de "structurare" a psihologiei / 175 1. Psihologia și criza societății la începutul secolului al XX-lea / 175 2. Fundamentarea experimentală a psihologiei / 178 2.1. Școala de la Würzburg introspecția experimentală / 178 2.2. Explorarea funcțiilor senzorio-motorii / 180 2.3. Studierea experimentală a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o rară stăpânire de sine de care a dat dovadă în mijlocul evenimentelor dezlănțuite. Pitagora a considerat sufletul (pneuma) de natură materială, mișcător în corp și distribuit în întregul univers, în eter. Pitagoreicii au adăugat eterul celor patru elemente fundamentale de structurare a cosmosului, alături de aer, foc, apă și pământ. Sufletul, deci, este de natură cosmică, localizat în spațiile siderale, în corpurile cerești, unde se întoarce după ce viața se stinge sau se eliberează din corp. Metempsihoza pitagoreică se bazează pe transmigrația sufletelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apărut în anul 1870, și Psihologia germană contemporană, care a apărut în anul 1879, el a pledat pentru necesitatea integrării eforturilor făcute în domeniul științelor naturii, anatomiei și fiziologiei la progresele realizate între timp în cunoașterea psihologică. IX. NEVOIA DE "STRUCTURARE" A PSIHOLOGIEI 1. Psihologia și criza socială la începutul secolului al XX-lea Începutul secolului al XX-lea a pus noua știință a psihologiei în fața unor probleme cu totul deosebite. Acestea au fost generate de creșterea productivității materiale, de schimbarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
timp și spațiu; j) caracterul deschis: capacitatea de a produce mesaje inedite care sunt general recunoscute; k) caracterul cultural: regulile de întrebuințare a limbii sunt transmise pe cale culturală și nu genetică; l) dubla articulare a limbajului: existența unui nivel de structurare primar (al semnelor minimale numite foneme) și un nivel de structurare secundar, al monemelor (semne minimale de semnificație); m) capacitatea de simulare a comunicării: se referă la emiterea unor mesaje false sau lipsite de sens; n) reflexivitatea: limbajul poate deveni
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
inedite care sunt general recunoscute; k) caracterul cultural: regulile de întrebuințare a limbii sunt transmise pe cale culturală și nu genetică; l) dubla articulare a limbajului: existența unui nivel de structurare primar (al semnelor minimale numite foneme) și un nivel de structurare secundar, al monemelor (semne minimale de semnificație); m) capacitatea de simulare a comunicării: se referă la emiterea unor mesaje false sau lipsite de sens; n) reflexivitatea: limbajul poate deveni obiectul propriului discurs (funcția metalingvistică); o) posibilitatea învățării oricărui sistem de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rațional și de a propune o imagine corectă a realității anulează atitudinea critică a receptorului, anihilând capacitatea acestuia de reacție, de adoptare a unei atitudini distincte de cea a emitentului. Mijloc de semnificare a evenimentelor din câmpul politicii și de structurare a modalităților de acțiune ale acesteia, ideologia vehiculează noțiuni care sunt rezultatul unor taxonomii. În acest context, existența unor constante la nivelul conținuturilor și al expresiilor trădează adeziunea locutorului la o ideologie sau alta. În Les discours de la politique, Frédéric
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spațio-temporale imediate, dar și accepțiuni globale, mult mai extinse, generează utilizarea lui în domenii extrem de variate și fără delimitări preliminare ale semnificatului. Definită frecvent ca știință a contextului, pragmatica distinge diferite tipuri de context, sau, altfel spus, diferite niveluri de structurare a contextului: a) context circumstanțial corespunde mediului fizic imediat al vorbitorilor (locul, timpul, natura comunicării); supranumit și context factual, existențial sau referențial, acesta include identitatea interlocutorilor, împrejurările fizice locul și timpul discursului, tot ce poate face parte din studiul indexicalității
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tema în discuție. În cazul comunicării politice, emitenții sunt deseori tentați să se abată de la subiect, mai ales atunci când acesta le este defavorabil; d) maxima modalității vizează maniera în care interlocutorii își construiesc intervențiile verbale, gradul de claritate a acestora, structurarea logică a enunțurilor, evitarea ambiguității, a prolixității verbale, care afectează receptarea. Analiza limbajului politic evidențiază încălcări flagrante ale maximelor conversaționale, motivate, pe de o parte, de înregimentarea ideologică a locutorului, iar pe de altă parte, de finalitățile comunicării politice. Maxima
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acestor teste necesită nu numai răbdare și pricepere, dar și experiență și cunoștințe în domeniu care să ajute la o determinare cât mai aproape de realitate. Aceste evaluări sunt de obicei realizate de o echipă multidisciplinară, parte componentă esențială implicată în structurarea schemei terapeutice individualizate a vârstnicului. 42.4. Echipa multidisciplinară Este formată din persoane cu competențe diferite, dar care lucrează pentru un singur scop final: asigurarea tuturor nevoilor persoanei vârstnice astfel încât să-și păstreze o calitate a vieții corespunzătoare. Această echipă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
Istoria celor șase noțiuni, București, Editura Meridiane, 1981, p.356-357. 19 Wladyslaw Tatarkiewicz, ibidem, p.357. 20 Sternberg Robert J., Manual de creativitate, Iași, Polirom, 2005, p.13-14. George-Ștefan COMAN 17 creat, iar planul vertical sugerează prezența unor niveluri de structurare a creativității 21 . Conceptul psihologic de creativitate desemnează dispoziția care există În stare potențială la orice individ și la orice vârstă de a produce ceva nou și relevant la scară socială și individuală, afirmă S. Cristea 22. În acest sens
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de a achiziționa o știință perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. Găsim În această definiție 25 Roco Mihaela., Creativitate și inteligență emoțională .Iași, Polirom, 2001,p.248. George-Ștefan COMAN 17 creat, iar planul vertical sugerează prezența unor niveluri de structurare a creativității 21 . Conceptul psihologic de creativitate desemnează dispoziția care există În stare potențială la orice individ și la orice vârstă de a produce ceva nou și relevant la scară socială și individuală, afirmă S. Cristea 22. În acest sens
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
creat, stimulând și dirijând acele comportamente ale personalității semnificative din perspectiva perfecționării raportului cognitiv, afectiv, motivațional asumat față de realitatea economică, politică, culturală. În această accepție, produsul creat este cu atât mai relevant cu cât este mai extinsă și mai profundă structurarea posibilităților personalității de Înțelegere a realității sociale. Funcția socială a creativității urmărește, Însă, nu numai calitatea imediată a produsului creat, ci și efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acțiune din ce În ce mai largă, la nivel temporal și spațial, mergând
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
creat, stimulând și dirijând acele comportamente ale personalității semnificative din perspectiva perfecționării raportului cognitiv, afectiv, motivațional asumat față de realitatea economică, politică, culturală. În această accepție, produsul creat este cu atât mai relevant cu cât este mai extinsă și mai profundă structurarea posibilităților personalității de Înțelegere a realității sociale. Funcția socială a creativității urmărește, Însă, nu numai calitatea imediată a produsului creat, ci și efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acțiune din ce În ce mai largă, la nivel temporal și spațial, mergând
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În Învățământul superior. Proiectul CALISRO, Editura Universității din București, 2004. George-Ștefan COMAN 81 Curricula școlară, programul și programele analitice trebuie să exprime clar și concis conținutul cunoașterii specialității subiecților. Cunoașterea se instituie ca o funcție vitală, primordială și decisivă În structurarea personalității, În schimbarea calității ființei umane. Ea devine axul fundamental al personalității, țelul suprem spre care tinde orice sistem de instruire și educație. Managementul școlar are În vedere stabilirea obiectivelor Învățământului la Început de nou mileniu 70. Într-un Raport
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
calității În Învățământul superior, Iași, Editura PIM, 2006, p.177-200. George-Ștefan COMAN 81 Curricula școlară, programul și programele analitice trebuie să exprime clar și concis conținutul cunoașterii specialității subiecților. Cunoașterea se instituie ca o funcție vitală, primordială și decisivă În structurarea personalității, În schimbarea calității ființei umane. Ea devine axul fundamental al personalității, țelul suprem spre care tinde orice sistem de instruire și educație. Managementul școlar are În vedere stabilirea obiectivelor Învățământului la Început de nou mileniu 70. Într-un Raport
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mod obișnuit - ar putea fi util uneori, atunci când există conflict, să se expună sau să se studieze În primul rând materia pe care elevul sau studentul o cunoaște mai puțin bine. Sunt de amintit alte trei aspecte cu privire la problemele de structurare și organizare secvențială. În primul rând, trebuie subliniată marea importanță pe care o au În disciplinele ierarhizate, priceperile și cunoștințele pe care elevul sau studentul le-a dobândit deja, atunci când abordează studierea unei teme. Se semnalează faptul că, cu cât
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mod obișnuit - ar putea fi util uneori, atunci când există conflict, să se expună sau să se studieze În primul rând materia pe care elevul sau studentul o cunoaște mai puțin bine. Sunt de amintit alte trei aspecte cu privire la problemele de structurare și organizare secvențială. În primul rând, trebuie subliniată marea importanță pe care o au În disciplinele ierarhizate, priceperile și cunoștințele pe care elevul sau studentul le-a dobândit deja, atunci când abordează studierea unei teme. Se semnalează faptul că, cu cât
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
predare reclamă cunoașterea detaliată a structurii și proprietăților desfășurării proceselor de Învățare umană, deci, a psihologiei Învățării. Aici se au În vedere principiile Învățării programate care se referă la Însușirea cunoștințelor printr-o muncă preponderent independentă a celui ce Învață, structurarea pe segmente a materiei de Învățat, controlul și autocontrolul continuu a Învățării, motivația Învățării, individualizarea Însușirii cunoștințelor, care sunt multiplu legate Între ele și se condiționează reciproc. O primă tehnică de programare utilizată În practica pedagogică a constat În tehnica
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
predare reclamă cunoașterea detaliată a structurii și proprietăților desfășurării proceselor de Învățare umană, deci, a psihologiei Învățării. Aici se au În vedere principiile Învățării programate care se referă la Însușirea cunoștințelor printr-o muncă preponderent independentă a celui ce Învață, structurarea pe segmente a materiei de Învățat, controlul și autocontrolul continuu a Învățării, motivația Învățării, individualizarea Însușirii cunoștințelor, care sunt multiplu legate Între ele și se condiționează reciproc. O primă tehnică de programare utilizată În practica pedagogică a constat În tehnica
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
metoda activă implică învățarea prin cooperare, respectarea principiilor de muncă în grup și dezvoltarea lingvistică și cognitivă. Predominanța metodei active în noul model curricular nu exclude utilizarea celor tradiționale - metoda dogmatică sau metoda socratică - a căror contribuție la activitățile de structurare a cunoștințelor este de necontestat. între acestea, exercițiul are un statut privilegiat, de metodă prin care se ajunge la formarea deprinderilor. Valorii formative a acestei metode cansacrate i se adaugă multiplele valențe combinatorii. După unii specialiști, exercițiul se poate integra
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
face mai eficientă utilizarea abilitatilor disponibile pentru a îndeplini sarcinile verbale sau non-verbale. Conform opiniei lui C. Simard - impusă și în politicile privind studiul limbilor - în structura competenței de comunicare intră șase componente care definesc modelul curricular. Acest model de structurare a competenței de comunicare realizat de C.Simard are la bază corelarea limbii cu toate domeniile activității umane: a) limba privită ca problemă autonomă - componenta verbală; b) limba și gândirea - componenta cognitivă; c) limba și arta - componenta literară; d) limba
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ideologică vizează capacitatea de a opta pentru o atitudine față de și de a reacționa la conținutul discursului; - Componenta literară, necesară explorării literaturii, creativității verbale; - Componenta socio-afectivă include concepțiile, valorile, sentimentele ce influențează comportamentul verbal; Justificând necesitatea existenței unui model de structurare a competenței de comunicare prin faptul că: „reprezentarea competenței de comunicare sub formă de componente permite selectarea și ierarhizarea activităților de comunicare în funcție de gradul de complexitate (ex.: trecerea de la activități centrate asupra componentei verbale spre activități ce propun și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
propoziție și al propozițiilor în funcție de intenția și specificul comunicării într-un text dat; cuvinte și construcții incidente; 4. Valori ale competenței de comunicare formate prin exercițiile de limbă După absolvirea gimnaziului, elevul trebuie "să cunoască normele și modelele de structurare a formelor de comunicare orală și scrisă și implicit să înțeleagă structura și funcționarea limbii literare, ca un sistem unitar în permanentă dezvoltare; săși pună în aplicare cunoștințele de limbă pentru a percepe și a realiza fapte de comunicare, atât
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
învățare, echivalente în programele anterioare domeniului conținuturi. Existența seturilor de exerciții de limbă adecvate conținuturilor și obiectivelor vizate este o necesitate pentru însușirea și utilizarea limbii de către elevi, așa cum sunt cărțile din bibliografia școlară pentru studiul textului literar. În privința structurării acestora, este indubitabil faptul că elaborarea lor de către fiecare profesor, pentru uz propriu, are multiple avantaje; pe lângă condițiile obligatorii, privind rigoarea științifică, respectarea particularităților vârstei și a programelor școlare, un astfel de material se dovedește a fi mult mai bine
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
morfologic: Există un progres evident în efectuarea operației de recunoaștere la nivelul morfologic al limbii; 75% dintre elevi obțin punctaj maxim, față de 50%, din etapa constatativă. Rezultate mai bune se obțin în etapa finală și la operații mai complexe, de structurare și exprimare a sensului valorificând elementele acestui nivel; dacă la prima probă 50% dintre subiecți obțineau punctaj nesatisfăcător, la proba finală, doar 30% rezolvă nesatisfăcător itemul. d) Nivelul sintactic: Elevii realizează mult mai ușor activitatea de recunoaștere la nivelul sintactic
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]