3,238 matches
-
subiectivității , dar se asigură aceeași exigență și corectitudine pentru toți elevii examinați , în raport cu programa de evaluare. d) Evaluarea de tip Delphi - este o corectare în echipă și se aplică în general pentru probele scrise , eliminând într-un procent foarte mare, subiectivitatea. Aprecierea cunoștiințelor se face verbal sau prin note. 1. Aprecierea verbală este importantă în special pentru a sesiza progresul sau regresul la învățătură al elevilor, constituind un factor de încurajare și respectiv de corectare a atitudini deficitare remarcate la elevi
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
care o merit; c. La stabilirea notelor pentru cunoștințe nu se iau în considerare faptele comportamentale ale elevilor, deci numai în cazul copiatului se dă notă 1; d. Stabilirea nivelului mediei clasei ca punct de referință în notare duce la subiectivitate.n evaluare se povestește de la nivelul cel mai înalt al programei și în funcție de aceasta se fac baremuri de verificare, aprecieri și notare. Și problemele sunt necesare datorită rolurilor de a forma unele deprinderi independente de muncă intelectuală și a
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
a priori purtătoarea de sens a imaginii. Care este mecanismul prin care receptorul percepe mesajul vizual al unei imagini? Care este relația dintre cod-mesaj-text lingvistic în realizarea imaginii vizuale? În pofida clarității mesajelor emise de producători, în decodificarera mesajului iconic intervine subiectivitatea receptorului, iar multiplicitatea interpretărilor poate creea numeroase ambiguități de receptare. Părerea unanim admisă este că semnul iconic se înscrie într-un cod, de regulă, deschis semnificației - atunci când cercetătorul se raportează la comunicarea prin imagini vizuale. Nu aceeași caracteristică "deschis" este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
centrul rotondei, Mormântul Lui făcea parte..." (Cotidianul, 2012). III.11.1. Procesul de metaforizare jurnalistică Procesul de metaforizare jurnalistică urmează un tipar logic și obiectiv, chiar dacă adaptarea stilului la "eveniment", adecvarea limbajului la mesaj nu elimină o anumită notă de subiectivitate a jurnalistului, prin retorica "etichetărilor". Metaforizarea respectă un algoritm de selectare a unui element lexico-semantic și informativ, întotdeauna în consonanță cu mesajul și/ sau cu finalitățile "evenimentului" (social, uman, economic, politic, sportiv, monden etc.). Metaforele din structura: ,,drumul spre cetatea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
manipulare, expresivă. Cea de-a doua concluzie este că metafora jurnalistică este o unitate, un cod informațional "înnobilat" prin valori conceptuale, culturale și de expresie, într--un proces cognitiv și logic al strategiilor de comunicare media. Metafora își asociază indici ai subiectivității, specifici jurnalistului. Orice metaforă jurnalistică are un referent bine determinat în enunț, fiind unic decodabilă. Ultima observație este de ordin general: diversificarea valorilor metaforei jurnalistice din ultimii ani este o funcție a procesului democratic, în comparatie cu metafora de doctrină
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
oricărei construcții umane, sociale, istorice și psihice. Imaginile cu care operează actorul social reunesc, Într-o producție proprie, ceea ce a colectat (recenzat, clasat) din fondul comun prin participare la social și efortul său personal de creație și construcție, apelând la subiectivitatea sa. O chimie În care se amestecă adeziunea și dorința, construcția reală și utopia, o regândire a normelor și valorilor primite, o renovare a raporturilor sociale, o nouă reprezentare a câmpului social. O dinamică a progresului, o forță reglatoare În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
accesibil nu mai are căutare și s a transformat În contrariu, exploatând „tensiunea istorică”. Grobianus a devenit „clasă superioară”: elitist, prețios, academic. Adesea hieratic. Se propune pluralitatea, descentralizarea, amestecul, postmodernitatea? Personajul devine imediat individ distinct, unic, personalizat. Cultivă acum etnocentrismul, subiectivitatea, punând cunoașterea istorică și discursul adaptat la context În slujba propulsiei de sine. O strategie a subversiunii, demolând vechile ierarhii, minând valorile consolidate timp de 50 de ani, conservate Încă procedural, transformându-se În militant pentru noul tip de societate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu este nici numai personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Perspectiva psihosociologică asupra identității articulează psihologicul cu socialul, se prezintă ca produsul unui proces interactiv dintre individ și câmpul social, similar cu nodul central al personalității aflate În interacțiune cu socialul (reprezentat de grupuri, instituții
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
modalității de articulare la contexte. Cine a cunoscut și cucerit și alte lumi, nu se mai simte Îngrădit de identitatea inițială, fatalmente limitativă. Identificarea lui totală cu grupul de formare se confruntă cu entități similare, intră În relații cu alte subiectivități și alte aparate de filtrare socială, contactul cu Altul diferit produce o fisură În structura sa intimă. Altul devine oglindă În care Își citește imaginea, o altă lume Îi furnizează informații decisive despre sine. Conștiința de sine se construiește prin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
germinativ; o dinamică personală rezultând din dialogul cu lumea, o muncă de construire a unui spațiu simbolic, reunind imaginea de sine și de alții Într-o interpretare proprie. O existență „obiectivă” (juridică, socială și psihică), dar și autopercepția acestei situații, subiectivitatea; sentimentul aparținerii În coliziune cu ideea de efemeritate și vulnerabilitate. Asimilare a contextului cultural și a normelor sale, dar și contribuție la reconstruirea spațiului social și cultural. Permanență și schimbare, adică tendința de depășire a standardelor spațiului generator, evadare; identitate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
hepatică sau peritoneală, următorul pas este reprezentat de manevra de decolare duodenopancreatică Kocher. Prin această manevră se încearcă determinarea unui plan de țesut normal, între tumora cu duritate crescută și pulsațiile posterioare ale AMS. Dat fiind gradul foarte mare de subiectivitate al acestei manevre, precum și acuratețea foarte crescută a CT preoperatorii, relația tumorii cu AMS trebuie stabilită în echipă multidisciplinară înainte de efectuarea laparotomiei. O a doua manevră care evaluează în mod tradițional rezecabilitatea, este dezvoltarea unui plan de clivaj între fața
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
natură umană”, el nu se îndepărtează de credința potrivit căreia Coranul constituie cuvântul lui Allah, dar refuză să vadă Coranul drept un text “în afara istoriei”. Ce aduc în discuție noii gânditori ai islamului este un element tabuizat de radicalii fundamentaliști - subiectivitatea cititorului. Este invocat Ali Ibn Abou Talib, văr al Profetului și al patrulea calif al islamului, care ar fi spus: „Coranul se află în mushaf (culegerea scrisă și organizată a revelațiilor). El nu vorbește despre el însuși. Cei care-l
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care ar fi spus: „Coranul se află în mushaf (culegerea scrisă și organizată a revelațiilor). El nu vorbește despre el însuși. Cei care-l exprimă sunt ființele umane”. Nimic mai subversiv pentru fundamentaliștii de toate felurile decât dreptul celorlalți la subiectivitate. (Jurnalul Național, 3 septembrie 2004) Islam după islam (II) Mohammed Arkoun consideră că fundamentalismul islamic se definește prin două respingeri: cea „prin uitarea și ingnorarea instituționalizată a întinsei perioade a luminilor” și cea „chiar și mai radicală, a modernității și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
baza mai multor considerente: 1. Nu există un instrument, o procedură standardizată de evaluare a riscului. Lipsa unui instrument agreat de toți cei implicați în activitatea de evaluare primară a cazurilor face ca acest demers să fie uneori viciat de subiectivitatea practicianului care intră în contact cu cazul și care nu are posibilitatea de a se raporta la ceva cu valoare de referențial. Astfel, fie anumite cazuri pentru care nu neapărat ar trebui instituită măsura de plasament într-o instituție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
serie de trăsături comune între existențialismul lui Sartre și dialectica existențialistă a lui Kirkegaard. Ambii tratează un gen negativist de filosofare, deoarece ambii determină existența umană dinspre fenomene negative: frica, disperarea, lipsa. În mod similar, Kirkegaard determină ca și Sartre subiectivitatea fundamental ca negativitate, deoarece subiectul există în devenire. Subiectul, omul, este ca mod de a fi libertate, existând într-o continuă formă de indeterminare. Chiar dacă s-a inspirat inițial din Heidegger, pe parcursul scrierilor sale Sartre se diferențiază fundamental de acesta
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și încerc să analizez cîteva dintre aspectele dominante ale prezentului precum societatea de consum și societatea media; noile tehnologii PC, comunicaționale și informatice; noile forme de manifestare a modei și culturii; noile forme de putere și cunoaștere; noile aspecte ale subiectivității și identității. De fapt, prezentul este marcat de dezbateri aprinse: trăim încă în epoca modernă sau am trecut într-o epocă postmodernistă? Unii dintre cei care susțin postmodernismul spun că trăim un moment cu totul nou și original, care are
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de o amploare fără precedent, care pătrunde în căminele lor, cărora noile lumi virtuale ale divertismentului, informației, sexului, politicii le reordonează spațiul și timpul, anihilîndu-le distincția dintre realitate și imaginea mediatică, producînd în același timp noi forme ale experienței și subiectivității. Aceste schimbări cu urmări profunde în viața politică, socială și culturală au fost însoțite de o proliferare spectaculoasă a unor teorii și metode menite să contribuie la înțelegerea culturii și societății contemporane. Încă din anii '50, sociologii proclamau apariția societăților
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
între sexe. În cele din urmă, s-a ajuns la un armistițiu în care se convenea că toate aceste determinante ale identității sociale și ale claselor care compun societatea sînt de o importanță fundamentală pentru viața socială, analiza culturală și subiectivitatea individuală. În anii optzeci, noile discursuri globale ofereau deja limbajul de comunicare între națiuni, dar răspîndeau totodată tendința de globalizare a febrei și a conflictelor teoretice. Acestea au continuat să prolifereze, astfel încît, de la Berkeley pînă la Bombay, de la Austin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
formele de cultură care încurajează o atitudine de subordonare. Din acest punct de vedere, studiile culturale se disting de teorii ale discursului de tip idealist, textualist sau extremist care nu recunosc decît formele lingvistice ca elemente componente ale culturii și subiectivității. Studiile culturale sînt, dimpotrivă, materialiste, în sensul că se concentrează asupra originilor și efectelor materiale ale culturii și a modului în care cultura se suprapune procesului de dominație sau rezistență. Studiile culturale necesită prin urmare o teorie socială care să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
omite multe medieri care ar trebui să fie parte a studiilor culturale, inclusiv analize ale modului în care sînt produse textele în contextul economiei politice și ale sistemului de producție a culturii, dar și ale modului în care publicul și subiectivitatea sa sînt rezultatul unei multitudini de instituții, practici și ideologii sociale. Ca urmare, în continuare, voi introduce termenul de "studii culturale media" pentru a descrie proiectul de analizare a relațiilor complexe dintre texte, public, industrii media, strategii și contextul socio-istoric
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mediatizată și informatizată postmodernă, individul este cel mult "o limită a determinismului" (Baudrillard, 1983 c) sau un efect cibernetic al unor sisteme de control fantastice (Kroker și Cook, 1986). Deleuze și Guattari (1977) aclamă dispersia schizoidă, nomadă a dorinței și subiectivității, valorizînd tocmai descompunerea și dispersia subiectului în modernitate. În toate aceste teorii, identitatea apare ca extrem de instabilă, în anumite teorii postmoderne, dispărînd cu totul de pe "scena" unde: ""Sinele TV" este individul electronic par excellence care obține tot ce se poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
introducerea la antologia sa Mirrorshades, 1986:vii). Îndepărtarea lor sugerează faptul că Madona va dezvălui ceva din propria persoană în videoclip, dar că în același timp știe că această reprezentație este un joc și că își va menține controlul și subiectivitatea. Secvența finală revine la alb-negru, prezentînd-o pe cîntăreață punîndu-și din nou ochelarii de soare, imaginea dispărînd apoi. La sfîrșitul scurtei secvențe introductive, ecranul pare că se pierde în alb, iar următoarea secvență color o prezintă pe Madona îmbrăcată toată în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și este centrul atenției, aparițiile sale subliniindu-i talentele, importanța și mai ales statutul de vedetă. Madona reprezintă, așadar, subiectul modern, suveran și centrat asupra lui însuși, deținînd controlul, în timp ce Laurie Anderson apare mai maleabilă, mai dispersată, în stilul unei subiectivități postmoderne. În colecția de videoclipuri pe anul 1990, Anderson prezintă o clonă masculină a ei, care să o ajute la producția muzicală și publicitate, pentru ca mai apoi să apară o clonă feminină, ambele destul de grotești. În vreme ce Madona își cuprinde pubisul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă între cultură "înaltă" și cea "comună", respingînd încercarea de a produce texte monumentale care se rup de tradiție și care exprimă subiectivitatea unui anumit autor și care adesea citează și pastișează opere și forme anterioare. Mulți critici au privit-o pe Madona ca pe un artist "postmodern" (vezi Kaplan, 1987, Fiske, 1989a, Bordo, 1992 și alți colaboratori, la Schwichtenberg, 1992), probabil datorită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1. Baudrillard a descris apariția noii societăți postmoderne organizate în jurul fenomenului de simulare, în care modelele, codurile, comunicarea, informația și mediile au fost artizanii unei rupturi radicale cu societățile moderne. În acest model delirant al unei case de distracții postmoderne, subiectivitatea este fragmentată și se pierde, apărînd un nou tărîm al experienței, care face ca toate teoriile sociale și politice anterioare să pară învechite și irelevante. Lumea propusă de Baudrillard este aceea a unui proces dramatic de implozie, în care clasele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]