15,401 matches
-
puse în funcțiune. Anticipația este o conduită care organizează, în funcție de viitorul personal, orice activitate umană psihomotorie, intelectuală sau afectivă. Ea este desfășurarea la întâmplare a comportamentelor, organizând conduite de așteptare. După J. Requin, anticipația se desfășoară în următoarele trei etape succesive: a) elaborarea unui proiect de acțiune; b) selecția și organizarea strategică a formulelor de acțiune; c) etapa de execuție. Anticipația este procesul psihodinamic pe care-l surprindem ca manifestare temporală existenta. În ceea ce privește mobilurile interne ale procesului de anticipație există mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
arăta mai departe. J. Falret (1890) susține că principiile de clasificare ale bolilor psihice trebuie făcute în conformitate cu „metodele naturale” și anume ținându-se seama de următoarele aspecte: a) ansamblul de caractere comune și diferențiale, b) subordonarea acestor caractere, c) evoluția succesivă și previzibilă a elementelor reunite în cadrul aceleiași clase. Plecând de la aceste „principii”, pe care astăzi le putem considera veritabile „criterii” de clasificare diagnostică, J. Fairel distinge patru categorii principale de afecțiuni psihice și anume: 1) tulburări ale facultăților intelectuale, morale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organică cerebrală tulburări nevrotice (tulburări endogene) (tulburări simptomatice) (endogen) psihic (exogen) (cerebral) somatic (visceral) Tipul de personalitate stabil/echilibrată (tulburări exogene) (tulburări simptomatice) Depresie exogenă somatogenă tulburări psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie), b) Dimensiunea „nevrotic - psihotic”: se apreciază în raport cu formele și gradul de severitate al tulburărilor și evoluției psihopatologice. c) Distincția „endogen - exogen”, sau reactiv (nevrotic) de factură relațional-extremă și endogen (psihotic) de factură structural-dispozițional internă. d) Distincția „primar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aminti de dezvoltările paranoice. Psihoza maniaco-depresivă PMD, împreună cu demența precoce (schizofrenia), a fost printre primele entități clinico-nosologice, izolate de E. Kraepelin în clasificarea bolilor psihice făcută de acesta. PMD este o psihoză endogenă, de tip bipolar, caracterizată printr-o alternanță succesivă de accese depresiv-melancoliforme și accese maniacale, întrerupte de faze de remisiune. Terenul somato-psihic, pe care se grefează această psihoză este reprezentat de „constituția picnică” corespunzătoare „temperamentului ciclotim”. Din punct de vedere psihopatologic, PMD este caracterizată prin apariția periodică, ciclică, a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
operativității, pune în evidență diferențele ce pot fi stabilite prin intermediul probelor operatorii, între modurile de organizare și de dezorganizare ale copilului normal și ale copilului debil mintal. Pe când copilul normal trece într-o cadență relativ rapidă prin mai multe stadii succesive, detașându-se, după o perioadă de oscilații, de formele anterioare ale raționamentului său, debilul urmează aceeași dezvoltare într-un ritm mult mai lent și, o dată atinsă limita superioară, rațiunea sa va păstra totuși amprenta nivelurilor anterioare. Dacă la copilul normal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
arta moșitului”. Primul pas a constat tocmai în aducerea tânărului în starea de perplexitate pe care psihopedagogia modernă o numește, banal, „formularea problemei”. Al doilea pas constă în transformarea tânărului într-o victimă - victima propriei curiozități. Pașii următori sunt revelații succesive - de fapt, etape ale unui riguros raționament analogic. Etapele sunt alcătuite din comparații, duble comparații și metafore. Fiecare pas este introdus printr-o interogație cu funcție de pretest comprehensiv și se încheie tot printr-o evaluare, cu funcție de posttest al înțelegerii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturii și civilizației europene, conceptul de epocă modernă acoperă perioada de la Secolul Luminilor și până în prezent. Despre „perioada modernă a curriculumului” însă nu putem vorbi decât referindu-ne la secolul XX. Dar și această perioadă este marcată de câteva etape succesive: - etapa premodernă se extinde aproximativ între 1902 (anul apariției lucrării lui Dewey The Child and the Curriculum) și 1949 (anul apariției lucrării lui Ralf Tyler Basic Principles of Curriculum and Instruction). Este etapa elaborării primelor curricula coerente, inspirate de managementul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
când a publicat Teachers and Curriculum Decision-Making (Waikato, Noua Zeelandă). S-a implicat apoi într-un proces de reformă curriculară bazată pe modelul său, sub egida Ministerului Educației din Noua Zeelandă. Rezultatele implementării noului curriculum au început să fie publicate în volume succesive, intitulate Teachers Experiences in Curriculum Implementation, începând din anul 2003 (Research Publication, University of Waikato, Noua Zeelandă). 17. Vezi mai ales lucrarea lui J.M. Barry Rising Tide: The Great Mississippi Flood of 1927 and How It Changed America, Simon & Schuster, New York
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cea din urmă este o expresie împrumutată de Macdonald de la Herbert Marcuse (1966)32. Ambii susțineau că raționalitatea estetică este capacitatea umană de „a intui rațional” lumea; individul uman nu se raportează la lume „logico-matematic”, ci trăind-o prin experiențe succesive și revelatoare. Or, teoriile nonestetice ale curriculumului, teoriile inginerești sunt întotdeauna lipsite de această dimensiune intuitivă, profund umană și decisivă pentru formarea persoanei. În timpul conferinței de la Ohio State University, Macdonald a subliniat convingător primejdiile pe care le implică orice curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mixtum compositum; ea este alcătuită din realitatea obiectivă, adică naturală, și realitatea creată, adică produsă de om. Realitatea obiectivă este „dată”, rămânând aproximativ aceeași, în spațiu și timp. Adăugirile umane, pe care obișnuim să le numim „progres”, generează realități noi, succesive, din ce în ce mai complexe și mai umane. Fiecare dintre ele capătă însă o autonomie relativă, generată de modul de a gândi - cu regulile și limitele specifice - al celor care au creat-o. Fiecare realitate se constituie progresiv: se naște, se îmbogățește și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de preocupări a istoriei cotidianului mărunt fresca amplă a duratei nu mai are, practic, nici o relevanță. Exhaustivitatea reconstituirii și liniaritatea narațiunii nu mai fac parte dintre ambițiile ei. Nu continuumul temporal, ci înlănțuirea punctelor de vedere analitice și a modalităților succesive de observație reprezintă osatura acestei istorii (Lepetit, 1999, p. 99). Cât despre context, acesta se referă la „ambianța” faptului de viață examinat, redată într-o manieră cât mai completă. Noțiunea geertziană de „descriere densă” (thick description) este, aici, deosebit de utilă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Fidelius, 1986; Furet, 1995). Nazismul, ne amintește Besançon, a durat doisprezece ani, comunismul între cincizeci și șaizeci de ani. Durata are aici un efect autoamnistiant: „O perioadă lungă de timp, societatea civilă a fost atomizată, elitele au fost în mod succesiv distruse, înlocuite, reeducate. Toată lumea (sau aproape toată), de sus până jos, a făcut trafic, a trădat, s-a degradat din punct de vedere moral. Mai grav încă, majoritatea celor care ar fi fost în măsură să gândească au fost lipsiți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de personal servește unei astfel de perspective. Este încă un motiv pentru care îi îndemn pe tinerii sociologi să nu ignore în studiile lor despre perioada comunistă dosarul de personal ca sursă de informație, ca document social. În A.d.p. succesive ale lui I.C. elementul muncă este constant subliniat: de mic copil „am păzit vitele altora”, la 11 ani „am intrat ucenic la un cojocar în sat”, la 15 ani eram „servitor la o prăvălie” în Pitești, la 16 ani păzea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
succesiune de poziții spațiale și sociale pe care individul le ocupă o durată mai lungă sau mai scurtă? Pierre Bourdieu avea dreptate când afirma că „a încerca să înțelegi o viață ca o serie unică și sieși suficientă de evenimente succesive, fără altă legătură decât asocierea la un «subiect» a cărui constanță nu este, fără îndoială, decât aceea a unui nume propriu, e aproape la fel de absurd ca și a încerca să explici traseul din metrou fără a ține seama de structura
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
traumatizante care durează mai mult timp (politraumatizare). În cazul politraumatizării, fie simultan, fie succesiv, acționează diferite evenimente traumatizante, circumstanțe, exersând astfel o influență multiplă asupra subiectului afectat. Arestarea, ancheta prelungită, închisoarea, precum și persecuțiile de după eliberare au dus la o politraumatizare succesivă în timp. Pentru a înțelege efectele acestor persecuții, putem folosi conceptul de traumatizare secvențială descris de Keilson (1979) referitor la valurile de persecuții din partea naziștilor germani în Olanda. O cercetare psihiatrică realizată după al doilea război mondial asupra victimelor persecuțiilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mondial, viața satului se dezvăluie printr-o relatare auctorială la persoana a treia, prin rememorări ale unora dintre actorii și spectatorii scenelor desfășurate anterior. Ceea ce rezultă e o secțiune transversală în existența unei comunități rurale mai curând anistorice. Până la trecerea succesivă prin sat a unor detașamente militare inamice, singurul „eveniment” consemnat este, în afară de venirea „străinului”, dispariția unei pisici și căutarea ei obstinată. Situații propriu-zis epice apar după venirea primei subunități militare: doi țărani, acuzați de complicitate cu inamicul, sunt aruncați din
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
alt fel de organizare senzorială și pe folosirea unor imagini schematice fără manipulare efectivă; modalitatea simbolică în care locul imaginilor este luat de simbolurile lor, iar gradul lor de condensare reprezintă o proprietate semantică remarcabilă. În cadrul învățării se remarcă preponderența succesivă a proceselor psihice: primei modalități de cunoaștere îi corespunde cunoașterea dată de senzații și percepții, celei de-a doua modalități îi corespunde cunoașterea dată de reprezentări și imaginație, apoi, într-o ultimă fază, este implicat procesul superior al gândirii, al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deosebiri fundamentale față de cea a copilului normal; pe lângă diferențele cantitative apar și diferențieri calitative, cu impact negativ asupra procesului de adaptare si integrare în comunitatea din care face parte. Spre deosebire de copilul normal, copilul cu deficiență mintală nu prezintă acele treceri succesive și gradate, acea plasticitate și mobilitate. După Kurt Lewis, insuficienta dezvoltare a sistemelor psihice la copilul cu deficiență mintală duce, concomitant cu concretismul și primitivismul gândirii sale, la insuficienta diferențiere a lumii percepute și trăite; ca urmare personalitatea însăși este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un moment dat. Succint, aceste caracteristici sunt următoarele: - dezvoltarea psihomotricității înregistrează salturi calitative, pe baza unor acumulări cantitative; formele noi de comportament sunt întotdeauna superioare celor precedente; - noile calități nu le desființează pe cele anterioare, ci le includ prin restructurări succesive; - dezvoltarea psihomotricității se produce stadial, în etape distincte, cu caracteristici proprii fiecărei vârste; - transformările din domeniul psihomotricității sunt continue și imperceptibile la intervale mici de timp; - de multe ori, dezvoltarea psihomotrice este asincronă la nivelul diferitelor procese și însușiri, unele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și rolul schimbării procesului de management în școală. În acest sens, putem sublinia următoarele aspecte: 1. Schimbarea înseamnă de fapt învățare - însușirea unor noi moduri de gândire și comportament. 2. Schimbarea reprezintă un proces, nu un eveniment - parcurgerea unor operațiuni succesive în vederea adoptării unor modalități diferite de organizare a activităților în școală și în clasă, pornind de la principiul normalizării vieții școlare pentru elevii cu cerințe speciale. 3. Schimbarea cere timp - orice proces de schimbare la nivelul școlii are loc în timp
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pe de altă parte, supunere, acceptare, incapacitate de ripostă; - relații ostile și tensionate - pe de o parte, critică, insulte, sancțiuni; pe de altă parte, ripostă și manifestări de violență, rezultând o continuă stare de tensiune; - relații ambivalente, conflicte și împăcări succesive sau inconsecvență și lipsă de logică a sancțiunilor și recompenselor; - relații de respingere, excludere; - relații de indiferență și neglijare (Lăzărescu, 1994). Aceste relații pot fi întâlnite între toți membrii familiei, atât timp cât între aceștia există o legătură reciprocă ce funcționează efectiv
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dreaptă, ușor în abducție, cu brațele pe coapse. Dacă își coboară gamba, examinatorul solicită să revină cu ea îndoită în unghi drept. După 30 de secunde se schimbă piciorul; durata - 10 secunde. Proba nu este reușită dacă, după trei corectări succesive privind poziția gambei îndoite, coboară gamba mai jos sau atinge o dată solul, dacă părăsește locul sau îndepărtează brațele de coapse, dacă sare sau atinge solul cu celălalt picior. Ușoara balansare sau înălțare pe vârfuri, fără să atingă solul cu călcâiul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a sprijini persoanele cu dizabilități în dezvoltarea personală și integrarea totală obținută pe baza unor obiective definite și cu durată limitată; altfel spus, o reuniune coerentă de mijloace, servicii de sprijin și de asistență acordate într‑o manieră simultană sau succesivă persoanelor cu dizabilități pentru reinserția socială a acestora; procesul trebuie să aibă ca finalitate includerea persoanei într‑o viață profesională și socială cât mai normală posibil, orientată către un loc de muncă plătit, adaptat capacităților sale și în care să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai mare în schimbarea culorii. Se spune că schimbarea bitului cel mai nesemnificativ al unei culori ar fi echivalent cu schimbarea secundarului unui ceas cu o secundă. Ce înseamnă o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților cel mai puțin semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400 × 300
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
3 = 15. Apoi alege exponentul secret db = 29 și îl calculează pe eb după formula eb × db = 1 mod (pb - 1)(qb - 1), ceea ce va conduce la eb × 29 = 1 mod (4 × 2), 29 × eb = 1 mod 8. Prin încercări succesive rezultă eb = 5. Dacă Alice dorește să transmită cheia K = 2 către Bob, ea o va cripta cu exponențierea din cheia publică a lui Bob, efectuând calculele: C = Keb mod Nb = 25 mod 15 = 32 mod 15 = 2. Când Bob
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]