2,983 matches
-
Aceste pasaje reprezint? c�teva dintre nemul? umirile lui Iorga fă?? de comportarea soldă? ilor ru? i 70 Op. cît. , vol. I, p. 56 71 O via?? de om... , vol. ÎI, p. 266 72 Op. cît. , vol. ÎI, p. 26; vezi ? i Supt trei regi, p. 239 73 Memorii, vol. I, p. 31 74 ? eicaru , op. cît. , pp. 86-87 75 �Neamul rom�nesc�, 2 martie 1917 76 O via?? de om... , vol. ÎI, p. 252 77 Op. cît. , vol. ÎI, pp. 270-271 78 Op. cît. , vol. ÎI
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
op. cît. , pp. 86-87 75 �Neamul rom�nesc�, 2 martie 1917 76 O via?? de om... , vol. ÎI, p. 252 77 Op. cît. , vol. ÎI, pp. 270-271 78 Op. cît. , vol. ÎI, p. 272 79 Op. cît. , vol. ÎI, p. 284; vezi ? i Supt trei regi, p. 242 80 Ibidem; Dimitrie Munteanu-R�mnic se află cu familia sa la Ia? i ? i l-a v? zut pe colonelul Rascoviceanu calm�ndu-i pe soldă? îi ru? i r? zvr? ți? i 81 O via?? de om
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iulia. ?eicaru a num? raț 300 de deputa? i �n aceast? Adunare Na? ional? care erau studen? i ai lui Iorga, deci �iorghi? ți�. ?eicaru, op.cit., p. 62. Vezi ? i Memorii, vol. ÎI, p. 303 26 ? eicaru, op. cît. , pp. 63-65 ? i Supt trei regi, p. 335 27 Memorii, vol. III, p. 323, 326, 335-338 ? i 340-344 28 ? eicaru, op. cît. , p. 62 29 �Neamul rom�nesc�, 13 martie 1920 30 Profesorul Iorga a replicat la aceste interpret? ri �ntr-un articol batjocoritor, referindu-se la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p. 49 33 Op. cît. , pp. 50-51 34 Supt trei regi, pp. 319-324 35 Memorii, vol. III, pp. 5 ? i 9 36 Oameni care au fost, vol. ÎI, p. 398 37 O via?? de om... , vol. III, pp. 13-16; p. 39. Vezi ? i Supt trei regi, p. 326 38 O via?? de om... , vol. III, p. 65. Iorga a scris o carte despre Stere, intitulat? La trahison de Stere, Bucure? ți, 1921, un bun exemplu de felul �n care putea Iorga s? piard? at�ț perspectiva c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
volumul Supt trei regi ? i O via?? de om... , con? în numeroase referiri la faptul c? Iorga �i consideră pe membrii familiei regale drept prietenii s? i 53 D-na Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor 54 Memorii, vol. III, p. 243, ? i Supt trei regi, pp. 365-368 55 O via?? de om... , vol. III, p. 78 56 Memorii, vol. III, pp. 262, 265 ? i 271 57 Op. cît. , vol. III, p. 151 58 O via?? de om... , vol. III, p. 210; vezi ? i ? eicaru, op. cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
noiembrie 1931 75�Memorii, vol. IV, p. 68; vezi ? i �Neamul rom�nesc�, 21 martie 1923 76�Theodorescu, op. cît. , p. 291 77��Neamul rom�nesc�, 25 mai 1921; Memorii, vol. ÎI, p. 313 ? i vol. III, pp. 313-315 78�Supt trei regi, p. 375 79��Neamul rom�nesc�, 24 martie 1928 80��Neamul rom�nesc�, 13 decembrie 1927 81�Memorii, vol. V, p. 15 82�Dou? sprezece documente din cadrul coresponden? ei lui Iorga relateaz? cruzimile comise �mpotriva prizonierilor de r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
90 116�Supt trei regi, pp. 380 ? i 387 117�Szokoly Endre, �s G�mb�s Gyula, A K�pit�ny, Budapesta, 1960, p. 234. Vezi ? i Ion Mo? a, Coresponden? a cu Serviciul Mondial, Bibliotecă Verde, Romă, 1954, p. 46 118�Supt trei regi, p. 379 119�Memorii, vol. IV, pp. 44-45. Vezi ? i BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 304, doc. �22 120�Memorii, vol. IV, p. 93 ? i vol. 5, p. 51 121�Op. cît. , vol. IV, pp. 46-47
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
agazin istoric�, 11, nr. I (10), ianuarie 1968, p. 22 197�O via?? de om... , vol. III, pp. 106-107; vezi ? i Memorii, vol. V, p. 87 198�O via?? de om... , vol. III, p. 191 199�Memorii, vol. IV, pp. 156-157 200�Supt trei regi, pp. 399-402; vezi ? i Memorii, vol. V, p. 17 201�Memorii, vol. IV, pp. 207-208 202���n privin? a na? iunilor balcanice, ne-a convenit s? le d? m uit? rîi, cu excep? ia ocaziilor c�nd eram onora? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bani pe care o puteam investi �n ?? rile acelea era pierdut? din momentul �n care p? r? șea ?? rmurile noastre... � Profesor Van Loon se referea la vizita Reginei Maria. Von Loon, Hendrik, The Story of America, New York, 1946, p. 368 203�Supt trei regi, pp. 401-403; vezi ? i O via?? de om... , vol. III, p. 136 204�Memorii, vol. V, p. 232. Frasin Munteanu-R�mnic, abia intrat �n adolescen?? , lipea, la Ploie? ți, �mpreun? cu fratele lui mai mare, afi? e electorale pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu brutalitate 205�Supt trei regi, pp. 398 ? i 436 206��Neamul rom�nesc�, 6 septembrie 1927 207�Memorii, vol. V, p. 240 208�Op. cît. , p. 255; vezi ? i O via?? de om... , vol. III, p. 259; �n sf�r? it, Supt trei regi, p. 416 209�Supt trei regi, p. 422 210��Neamul rom�nesc�, 2 august 1928. Iorga le vorbea ălor lui cu dispre? despre partizanii lui Maniu, numindu-i �o gloat? josnic? � alc? tuit? din �chelneri� ? i al? i oameni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pp. 398 ? i 436 206��Neamul rom�nesc�, 6 septembrie 1927 207�Memorii, vol. V, p. 240 208�Op. cît. , p. 255; vezi ? i O via?? de om... , vol. III, p. 259; �n sf�r? it, Supt trei regi, p. 416 209�Supt trei regi, p. 422 210��Neamul rom�nesc�, 2 august 1928. Iorga le vorbea ălor lui cu dispre? despre partizanii lui Maniu, numindu-i �o gloat? josnic? � alc? tuit? din �chelneri� ? i al? i oameni de aceea? i teap? 211�Supt trei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mama, sursă de hrană și mama, sursă de iubire). Evoluând, tot în descendență teoretică freudiană, vom preciza că efectele unei înțărcări aspre se poate acompania cu instalarea fenomenului de fixație la stadiul oral, corolar al refulării dorinței copilului de a suge. Iar conduitele sechelare care apar, desfășoară o paletă diversă, răspândită pe întreaga ontogeneză: suptul degetelor, rosul unghiilor, lăcomia pentru mâncare (inclusiv apetitul excesiv față de dulciuri), plăcerea excesivă pentru fumat și alcool, creditarea ca deviză existențială, a principiului „totul sau nimic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plăcinte poale-n brîu, cu alune etc. etc. Destinate, evident, celor din rîndul întîi. Toată compoziția asta, cu dichisul ei apăsat balcanic, are legătură cu stadionul cum are... plăcinta cu arahida. Pe cînd taraf și scripcari la ureche? Continuînd să sugă încă din ugerul Ministerului Culturii, pe care l-a onorat cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide expoziții după expoziții în străinătate. Ce nu reușesc profesioniștii de marcă ai plasticii românești, în lupta dură cu piețele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcui și pe asta. Cioara mă-sii! 22 ianuarie După detunătura din decembrie '89, am putut intra, întîmplător, în frumoasa casă burgheză de pe strada Pinului, în care s-au lăfăit, în comunism, indigestele figuri, prim-secretarii județului (nevisînd ei, cînd sugeau țîță ilegalistă, că vor ajunge cîndva să beneficieze de-așa confort). Pe ce mi-au căzut ochii la trecerea pragului? Pe două... repere: un spăimos și complicat panou, chiar la intrare, centrala telefonică, asta una la mînă, doi: cele două
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei? Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în ale artei, sugînd țîță maternă, dar cu ochii larg deschiși la biberonul Occidentului. Candizii Malevitch, Chagall, Kandinsky și mulți alții ca ei, unul din aceștia, atît de candid, că ajunsese comisar al poporului pentru arte, au crezut că noua putere zdrobind lumea veche
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ereditar" al lecturii, dar dialogurile cu acești căutători (și aflători) de nemaivăzut/ nemaifăcut sînt de-a dreptul fascinante. Prin plasarea lor în zona forărilor, adesea șocant-insolite. Nuca lor de cocos e plină de nutritivele sucuri primordiale. Cînd mi se-ngăduie, sug din ea cu lăcomie. Nucă de cocos, mde, sună, poate, prea peiorativ-exotic. De alternat, eventual, cu mai neaoș-alintatul tărtăcuță. Da, dar cînd deschid dicționarul văd că tărtăcuța e coccinia indica. Tot un drac. Intrat în transă frenologică, devin maniac: peste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scenariu: pîndeam cînd unul intra într-o prăvălie și celălalt, fulgerător, îi ardea, de la spate, una peste ceafă, după care o rupea la fugă. Dacă aș fi extremist ceea ce e de-a dreptul imposibil aș marșa cumva pe rîca interetnică, sugînd din subiectul dorohoian mult suc hrănitor. Da' de unde! Aveam în acei ani, într-un Dorohoi majoritar evreiesc, cîteva prietenii cu evrei de-o seamă, de o mai mult decît normală frumusețe. Cărora le duc dorul. Pe scena "Municipalului" bucureștean se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
firește, în sine, fără conotații năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian obscur, care știe una și bună: să dea în dușmanul poporului, cel care suge sîngele etc. etc. Havuzul. Aurolacii. Scenă demnă de pensonul voluptosului Frans Hals, care ferită de "interpretări", de fanatele clișee cu copiii străzii pîclișind imaginea țării dincolo îți produce pe loc cea mai proaspătă senzație de plinătate a vieții. Aurolaci sau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
externă a regelui Carol I, București, 1916.</ref>, cu documentare sistematică ce și-a asigurat-o până la 1880 <ref id="9"> 9 Idem, Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles I-er (1866-1880), ed. a II-a, București, 1938. </ref>, și Supt trei regi, cu tentă prevalent memorialistă, privitoare, mărturisit, mai ales la anii 1904-1930, sub unghiul istoriei unei lupte pentru un ideal moral și național <ref id="10"> 10 Idem, Supt trei regi, București, 1932.</ref>, comentariile sau reflecțiile asupra constituirii
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
I-er (1866-1880), ed. a II-a, București, 1938. </ref>, și Supt trei regi, cu tentă prevalent memorialistă, privitoare, mărturisit, mai ales la anii 1904-1930, sub unghiul istoriei unei lupte pentru un ideal moral și național <ref id="10"> 10 Idem, Supt trei regi, București, 1932.</ref>, comentariile sau reflecțiile asupra constituirii Regatului apar sporadice. Cum apar, interesant, dar cumva și de neînțeles, și În volumul X, Întregitorii, al marii sinteze Istoria Românilor, volum orientat, de Însuși titlul său, spre relevarea „drumului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
la Brookhaven, ar putea, În principiu, să ducă la trei scenarii apocaliptice. S-ar putea forma o gaură neagră - un obiect cu o forță gravitațională atât de mare Încât nici lumina nu ar putea scăpa. O gaură neagră ar putea „suge totul din jurul ei”2. Este de asemenea posibil ca particulele quark să formeze un obiect comprimat denumit strangelet, care „este mult mai mic decât un singur atom”, dar poate „infecta” materia Înconjurătoare și „transforma Terra Într-o sferă inertă hiperdensă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
picta, a decora, a pescui, a ara, a culege, a traversa, a semăna, a fotografia, a cheltui, a mătura, a deretica, a împleti, a visa, a fura, a minți, a învăța, a mânca, a bea, a recita, a fuma, a suge, a tricota, a murmura, a asculta, a traduce; a se pregăti, a se spăla. Cornilescu (2001: 484−488) arată că nominalizarea supin + subiect este întotdeauna de tip activitate/proces, obiectul nu trebuie lexicalizat (ca să măsoare evenimentul), pe când cea de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
restrictiv în dezvoltarea așezării. Câmpul Hagieni, parte a Bărăganului propriu-zis, constituie unul dintre elementele care nu favorizează dezvoltarea așezării. Ion Simionescu (1937, 105) scrie că aici „ploile sunt rare. Câtă apă cade, se afundă repede în pământ. Loessul, buretele care suge apa, are o grosime de 30 m... Temperatura excesivă, vânturile care suflă fără piedică, adâncimea apei nu îngăduie traiul arborilor...”, dar nici al oamenilor, pentru că acest câmp a fost târziu locuit. Spre răsărit era Balta (zonă mlăștinoasă), cu un climat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și din veacul XX. Încă din 1930, același N. Iorga, revenit la București după o vizită prin Statele Unite, declara că „mențin părerea că În America se poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd Încă națiunile celelalte. SÎnt oameni foarte optimiști, cari-și Închipuie că ele nu se vor mai vedea peste cîtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi Încă vizibile În America
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ponderală mai bună și durată redusă de spitalizare comparativ cu prematurii alimentați după un program fix [188]. 7.3. Alimentarea nou-născutului prematur cu lingurița/cănița Recomandare Se recomandă ca în cazul nou-născutului prematur alimentat cu lapte matern care nu poate suge la sân, medicul să indice administrarea laptelui matern sau a suplimentelor cu lingurița sau cu cănița și nu cu biberonul. A Argumentare Administrarea suplimentelor cu biberonul interferă cu actul suptului Ib din cauza diferențelor în tehnica suptului [189-191]. III Argumentare Administrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]