9,822 matches
-
o dificultate: dacă este adevărat că aceste constituții provin din dominarea sufletului de către unul dintre cele trei aspecte ale sale, este clar că ar trebui să fie doar trei constituții. Această imagine trinitară a generării formelor constituționale este confirmată de sugestia pe care o dă Platon plăsmuind o imagine a omului alcătuit din alăturarea unui „mic om”, a unui leu și a unei bestii cameleonice policefale. Se observă imediat că imaginea prezintă o personificare a celor trei aspecte ale sufletului: rațiunea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dintre ele este cel al retorului care cultivă discursul numai pentru a putea convinge mulțimea, iar celălalt este modelul bunului orator, responsabil de binele mulțimii, care practică arta călăuzirii sufletelor. Tabloul analogiilor este incomplet în prezentarea retoricii, dar, dacă urmăm sugestia analogiei cu tipurile de iubire de la începutul dialogului, putem crede că modelul retorului pentru care doar verosimilul este important, făcând din el un stăpân sofistic al adevărului și falsului, este apropiat de tipul odiseic, iar conducătorul de suflete spre adevăr
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
taberei înarmate nu există nici un fel de echivalent al faimosului inel al lui Gyges, adică locuința personală, spațiul privat”. Prin urmare, faptul că omul trebuie redus la ceea ce este vizibil, public și social ar putea însemna chiar mai mult, continuând sugestia lui Strauss: inelul poate fi un simbol al conștiinței private, absente din modelul platonician. Supusul nu are un asemenea inel al conștiinței reflexive tocmai deoarece componenta ahileică a sufletului său îi dictează dependența de conștiința pe care conducătorul lui i-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o asemenea opoziție, mai ales într-un comentariu la Platon, nu pare a fi adecvat chestiunii. Cf. Republica, 546d: a)gnoh/santej oi( fu/lakej - paznicii, ajungând ignoranți... Cf. Republica, 462b-e. Termenul este tradus ca atare de A. Cornea, iar sugestia îi aparține. Cf. Republica, 545d, trad. noastră. Annas, op.cit., p. 376. G.W.F. Hegel, Lecții despre Platon, trad. Radu Gabriel Pârvu, Ed. Humanitas, București, 1998, p. 97. Peste tot în această lucrare, Hegel tinde să-l „provincializeze” pe Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
celei mai înalte înțelepciuni și autorități” - cf. Gregory Vlastos, op.cit., nota 128, p. 225. În cazul acestei prime etimologii propuse pentru Diotima, secvența Dio indică un instrumental; în cazul al doilea, aceeași secvență indică obiectul direct. Fac această precizare la sugestia colegului Adrian Muraru care e în drept să afirme că etimologiile, cele două, nu pot fi susținute simultan lipsite fiind de aceste elementare precizări. Amintesc doar, pentru comparație, că Teologia mistică a lui Dionisie Areopagitul este adresată lui Timotei („Timaios
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
profesorului 271 Capitolul XV Perspectiva umanistă asupra educației Ă Ovidiu Lungu, Luminița Iacob 277 1. Modele generale ale acțiunii pedagogice 277 2. Fondatorii psihologiei umaniste 280 3. Alte „voci” umaniste, noi cerințe pedagogice 283 4. Perspectiva umanistă. Principii fundamentale și sugestii de acțiune 285 5. Modelul incitativ-personal. Semnificația unei schimbări 287 5.1. Raporturile elevilor cu conținuturile cunoașterii 287 5.2. Profesorul și conținuturile învățării 288 5.3. Arta motivării 289 Bibliografie 295 Prefațtc "Prefaț\" Este evidentă necesitatea ca tânărul care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
l-au învățat ce metode și procedee pot fi utilizate, dar acestea trebuie aplicate având în vedere specificul clasei, al unui anume elev și, mai ales, situația, problema concretă. Astfel, psihologia școlară capătă statutul de disciplină resursă, potențial rezervor de sugestii și repere în gestiunea și managementul procesului formării școlarilor. Este la fel de utilă și procesului cristalizării profesionale a cadrului didactic, stabilizării propriei identități vocaționale. Nu este lipsit de importanță faptul că profesia didactică presupune, din start, anumite abilități și competențe. Discutarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reformei actuale a învățământului, constituie o cerință urgentă, la care însă nu noi avem căderea a răspunde. Autorii mulțumesc călduros tuturor persoanelor care au contribuit la apariția acestei cărți și fac apel la cititorii ei să le comunice observațiile și sugestiile lor, pe adresa: Catedra de Psihologie, Universitatea „Al. I. Cuza”, Bulevardul Copou, nr. 11, Iași. 30 ianuarie 1998 Andrei Cosmovici, Luminița Iacob Introducere tc "Introducere " Obiectul și importanța psihologiei școlaretc "Obiectul [i importanța psihologiei [colare" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deschide un necesar orizont. El este indispensabil plasării corecte a profesorului, ca specialist al formării, față de această problematică. A doua țintă vizată este tentativa de a oferi o succintă inițiere în psihologia vârstelor școlare (3). Mai puțin teoretizant și cu sugestii de acțiune psihopedagogică, subcapitolul încearcă să transpună în pagini de carte ceva din „pulsul clasei”. 1. Factorii dezvoltării ontogeneticetc " 1. Factorii dezvolt\rii ontogenetice" Referitor la identificarea factorilor implicați în dezvoltarea umană, întâlnim o convergență principială, chiar dacă planul analitic se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
3. Vârstele [colare. Caracterizare psihologic\. Recomand\ri pedagogice" Dacă secțiunile anterioare ale capitolului au structurat problematica de ansamblu a dezvoltării ontogenetice, cea de față are un rol aplicativ imediat: să sensibilizeze asupra particularităților de vârstă ale elevilor și să ofere sugestii de acțiune pedagogică sau didactică. Deoarece astăzi, la tot mai multe discipline, profesorul face echipă cu învățătorul Ă limbi străine, muzică, desen, educație fizică Ă am considerat util să cuprindem în prezentare și caracteristici ale unei subetape a vârstei școlare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt mai degrabă tentați să pună eșecul pe seama neangajării serioase, a lipsei lor de efort, în timp ce fetele îl văd ca pe o lipsă a abilităților lor de rezolvare a problemei. Concluzia pentru educator credem că este evidentă, la fel și sugestiile ce pot rezulta din acest fapt. Oricum, pentru ambele sexe, cea mai comună tulburare emoțională este depresia. Simptomele ei sunt autodeprecierea, crizele de plâns, gândurile și tentativele de suicid. Rata mare a acestor tentative (0,35% față de 0,18% la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în interpretarea situațiilor sociale, sunt persoane dominate de incapacitatea de a se detașa de propriile trăiri și tendințe egocentrice, ceea ce le determină să creadă că au numai drepturi, nu și îndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă îi face pe acești elevi să recurgă la încercări de satisfacere a trebuințelor lor egoiste pe alte căi decât cele legale. Ă Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității delincvenților, ea manifestându-se prin: sugestionarea rapidă în raport cu impresiile de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de blocaje găsim și critica prematură, evidențiată de Al.Osborn, unul din promotorii cultivării creativității. Atunci când ne gândim la soluționarea unei probleme complexe, spune el, sunt momente când ne vin în minte tot felul de idei. Dacă, îndată ce apare o sugestie, ne apucăm să discutăm critic valoarea ei, acest act blochează venirea altor idei în conștiință. Și cum de obicei prima sugestie nu e cea bună, ne aflăm în impas. Când imaginația trece printr-un moment de efervescență, să lăsăm ideile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
probleme complexe, spune el, sunt momente când ne vin în minte tot felul de idei. Dacă, îndată ce apare o sugestie, ne apucăm să discutăm critic valoarea ei, acest act blochează venirea altor idei în conștiință. Și cum de obicei prima sugestie nu e cea bună, ne aflăm în impas. Când imaginația trece printr-un moment de efervescență, să lăsăm ideile să curgă Ă doar să le notăm. Numai după ce acest izvor de inspirație seacă, să trecem la examenul analitic al fiecăreia
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
persoane foarte competente în domeniul respectiv. Ceilalți Ă pot fi zeci de persoane Ă ascultă în tăcere ceea ce se discută, dar pot interveni prin bilețele trimise „juraților”. Uneori bilețelele sunt din hârtie colorată: cele albastre conțin întrebări, cele albe Ă sugestii, cele roșii Ă păreri personale. Mesajele sunt primite de unul din membrii participanți la dezbatere, care introduce în discuție conținutul unui bilețel, când se ivește un moment prielnic (de aceea i se spune „injectorul de mesaje”). Discuția e condusă de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competența sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta sa ireproșabilă. El trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor (în anume limite firești) și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite. Școlarii să-și poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să atragă un punct în plus la notare, chiar dacă prin ea nu s-a putut soluționa chestiunea în discuție
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
logicianul francez: importanța modificărilor, a acțiunilor reale ori imaginate și a percepției, observației rezultatelor obținute. Despre rolul acțiunilor mintale a scris mult psihiatrul și psihologul Pierre Janet, el descriind diferite conduite ale gândirii, în relație cu variate situații. În urma acestor sugestii, cel mai important psiholog al secolului nostru, elvețianul Jean Piaget, a inițiat și dezvoltat un mare ciclu de investigații cu caracter experimental. El a demonstrat că acțiunile mintale, operațiile specifice gândirii provin din interiorizarea treptată a unor acțiuni pe care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu lăsăm găsirea lor pe seama „intuiției”, ci să-i obișnuim cu folosirea lor în mod conștient și sistematic. Atunci când ne dăm seama că majoritatea școlarilor se află în impas față de o problemă grea, se recomandă să intervenim cu câte o sugestie, fie în relație cu datele la care ar trebui să recurgă, fie privind operatorii ce ar putea fi utili. Folosirea unor scheme logico-grafice prezentate pe tablă poate fi și ea de mare ajutor. E important ca elevul să reușească, până la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
temei. Uneori el va realiza o schemă logico-grafică pentru a dirija investigația. În timp ce lucrează copiii, va trece pe la fiecare grup sau elev și va observa când intră într-un impas mai îndelung și atunci trebuie să intervină, discutând, aducând unele sugestii, pentru a evita descurajările și a favoriza găsirea soluției. Psihologia contemporană a întreprins numeroase cercetări, scoțând în evidență avantajele lucrului în grup. Mai întâi s-a constatat că lucrând în grup se găsesc mai multe idei decât dacă membrii grupului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unitate a informației cu dimensiunea relațională, aceasta din urmă fiind purtătoare de semnificații, cea care contextualizează informația. Spre exemplu, o informație verbală imperativă („Vino!”, „Citește!”, „Spune!” etc.), în funcție de situație și de relația dintre „actorii” comunicării, poate fi : poruncă, provocare, îndemn, sugestie, ordin, sfat, rugăminte, capitulare etc.; b. perspectiva telegrafică asupra comunicării este înlocuită de modelul interactiv, care analizează actul comunicativ ca o relație de schimb între parteneri care au, fiecare, simultan, dublul statut de emițător și receptor. Ca urmare, mai vechea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care îi stimează. Emoțiile se pot transmite și prin limbaj, și prin povestire. Copiii imită și profesorii cu prestigiu: când profesorul de istorie povestește cu însuflețire și admirație lupta de la Podu Înalt, emoția li se transmite și școlarilor. Desigur, aceste sugestii și acte de imitație nu duc imediat la formarea de sentimente. Copiii nu devin patrioți, doar pentru că au audiat câteva lecții de istorie, dar un interes pentru trecutul patriei se poate contura. Așadar, treptat, exemplele din jur, emoțiile trăite pot
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este Ă fără îndoială Ă încărcată de tensiune. Pentru a putea răspunde atâtor cerințe și articula oferta sa comportamentală unor solicitări diverse, el trebuie să aibă conștiința misiunii sale, are obligația de a observa și evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudinea de a organiza și regiza procesul de instruire. Adesea profesorul se găsește în situații conflictuale. O primă situație conflictuală rezultă din raporturile sale cu părinții și cu instituția școlii. Părinții solicită adesea o atenție specială copiilor lor, profesorul e
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al adultului. Acesta își limita participarea cât mai mult cu putință, lăsând în seama copiilor toate inițiativele. El afișa o atitudine prietenoasă, dar prin tot ceea ce făcea sugera indiferență și neimplicare: ezita atunci când era pus în situația de a da sugestii și evita în mod constant orice evaluare a ideilor ori conduitelor participanților. Una din diferențele cele mai evidente în comportamentul grupurilor conduse astfel a fost faptul că în condițiile leadership-ului autoritar copiii au tendința de a transfera toată responsabilitatea către
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că observațiile lui Patterson, Brown, Gordon și Purkey au completat și prelungit perspectivele lui Maslow, Rogers și Combs privitoare la importanța afectivității în procesul educațional, relația profesor-elev și rolul imaginii de sine a elevilor. 4. Perspectiva umanistă. Principii fundamentale și sugestii de acțiunetc "4. Perspectiva umanist\. Principii fundamentale [i sugestii de acțiune" Educația umanistă pornește de la premisa că educatorii trebuie să le permită copiilor, elevilor, să ia cât mai multe decizii privind propria lor instruire. Acest principiu trebuie aplicat și interpretat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
completat și prelungit perspectivele lui Maslow, Rogers și Combs privitoare la importanța afectivității în procesul educațional, relația profesor-elev și rolul imaginii de sine a elevilor. 4. Perspectiva umanistă. Principii fundamentale și sugestii de acțiunetc "4. Perspectiva umanist\. Principii fundamentale [i sugestii de acțiune" Educația umanistă pornește de la premisa că educatorii trebuie să le permită copiilor, elevilor, să ia cât mai multe decizii privind propria lor instruire. Acest principiu trebuie aplicat și interpretat într-un mod cât se poate de adecvat. Chiar dacă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]