4,767 matches
-
militarilor ruși nu li se insuflaseră preocupări antiepidemice, căci așa pare să rezulte dintr-o întîmplare povestită de generalul medic Ilie Antoniu; după ce izolase la Focșani, într-o casă afară din oraș, patru cazuri de holeră, acesta "a constatat, cu surprindere, a doua zi, că în acea casă se încartiruiseră singuri câțiva ofițeri și soldați ruși. Făcîndu-li-se observație și arătîndu-li-se pericolul, au răspuns sceptic: Nicevo! A trebuit să se intervină la comandamentul trupelor din Focșani spre a-i izola cu forța
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
introducere în universul pe care, cu toate că îl știm, apare atât de diferit de fiecare dată. Autobuzul este barca cu care trecem râul Stix către o altă lume. Repaosul drumului îi generează naratorului un moment de reflecție, în care constată fără surprindere că: „E ciudat cum lumea tehnologică evoluează, în schimb sufletele rămân la fel.” Sufletul omului și imuabilitatea sa într-un spațiu atemporal și veșnic este tema centrală a cărții, declinată în fiecare din cele zece povestiri. După ce am ajuns pe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
-o. Ar fi dus-o mâne-si acasă de noră, iar fi spus că o iubește, ...dar nu a îndrăznit. A tăcut. - și iar verde foi de plop, hai cu fata la mijloc! Comanda, rapid ascultată de câteva perechi, îl lua prin surprindere. Fără să știe, fără să simtă, se trezi la mijloc cu Anica. Fata îi zâmbea și își ascunsese mâna sub boanda lui. Erau unul lângă altul. Față în față. Se învârteau în joc de doi, iar pentru el lumea nici
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pornit spre grădină cu o strachină în mână. Rupse câteva fruze de pătrunjel și două cozi de ceapă. Rămase apoi stană în mijlocul grădinii. Se uită pe furiș în jur. Rupse cu sete fructele negre lucioase de strugurele câinelui. Luată prin surprindere, buruiana își pierdu și câteva din florile albe gata legate să facă fruct. Varvara înghiți apoi boabele mărunte, mai luă o mână și încă o mână. Ultimul bob îl sfărmă între dinții ei mici, lăsând zeama amară să-i umple
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
prima din pluton care i-am întậmpinat pe soldați, cercetậndu-i asupra intențiilor. Urmau să pregătească tranșeele, dar nu cunoșteau deloc terenul și încercau să-l inspecteze cu grijă. Cu o forță năucitoare, cu o viteză care i-a luat prin surprindere pe noii sosiți, am “preluat comanda” plutonului, imaginậnd în numai cinci minute cea mai plauzibilă variantă. Desenasem cu o precizie matematică fiecare obiectiv și, ceea ce i-a surprins, adăugasem toate avantajele și dezavantajele fiecărei variante propuse, cea în cauză fiind
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
lui Gore face geamurile să trepideze. Mă, Becali, un’ te duci, marmeladă nu mănânci? Mă duc la judecătoare, să mă scoată din strânsoare... Sandu Șpriț ține paharul În fața ochilor și Îl studiază aferat, precum un entomolog care a descoperit cu surprindere și curiozitate profesională crescândă o insectă misterioasă În lingura cu ciorbă. Justiția română, domnii mei, este când la trap, când la galop. Când fu cu Costel al lu’ Iancu, ăl de-i fotografie pe unii În costumul lui Adam și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
din nou pachetul de țigări, scoate una și o aprinde. Și-a luat o brichetă nouă, metalică, anti-vânt, din aceea care are leduri care luminează atunci când apeși butonul cu pricina. Trage un fum și comandă inevitabila sticlă cu vin. Spre surprinderea sa, Gicu se declară absolut nemulțumit. Băi, Sandule, te-ai prostit, pe onoarea mea! Bricheta ta, după ce că e de prost gust, iartă mă, dar nu pot să mă abțin, face și o flacără violetă. În conjunctura actuală nu vreau să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vrut să se Însoare din nou, numai că s-a dus să-și aducă soacra la nuntă... Uite ce caracter... Așa da, s-a dus să-și aducă soacra, nu pot să cred. Artist, ce mai... Gore fluieră prelung, a surprindere maximă. N-a mai ajuns nici la nuntă și nici la soacră, Gore, fiindcă l-au găsit după vreo trei zile, căzut pe un trotuar. I s-a tras de la băutură lui po al meu, cică trăgea și opiu din
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
lu` ceaușelu`. Să trecem la lucruri serioase. Doi sori peste hauai, plouă cu asteorizi de ăia, nasa e-n vrie, iar băselu` vrea să schimbe constituția. Constituția mamii lor! De data aceasta, Gore și Gicu nu mai sunt luați prin surprindere. Primul ridică degetul arătător către cerul acoperit de umbrelă: Sandule, nu lua În derâdere sfârșitul lumii, când o fi să fie nu mai vin nici sori, nici pietre cosmice. Nici factura de la iupisi nu mai vine, ascultă-mă pe mine
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Mai am atâtea fructe de cules! Această metaforă-rugăciune încheie un volum de cugetări în modul cel mai poetic, cu care ne-am mândri fiecare dintre noi dacă ar sta sub semnătura noastră. Personal nu aș încerca o altă variantă de surprindere a trecerii. Orice alternativă ar fi o pală imitație... 20 mai, 2009 Text preluat din Jurnal tardiv început și fără sfârșit - 20072010, vol.II, Editura PIM Iași, 2011
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
acolo unde se simțea în largul său. Când începeau profesorii să strige catalogul, primul era Kemi și se amuza de situație: - Ești turc? Îl întrebau unii profesori curioși de numele alambicat Keamuran, totuși crezând că pot prevedea răspunsul care spre surprinderea lor venea invariabil. - Nu... sunt tătar ! îi contrazicea colegul lui cu demnitate. Încă din primele ore se vedea ce le poate pielea însă cele mai grele materii pentru el rămâneau rusa și franceza, restul fiind mai plăcute sau mai plictisitoare
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
oră se face pauză pentru o țigară! - Dar eu nu fumez! sări Laur revoltat. - Pentru fumători, studenți și profesori! precizează altul, - Cum?....Profesorii ne dau voie să fumăm? În fața lor? este uimit la culme. Așa cum arăta cu chipul prelungit de surprindere, derutat, neștiind ce să creadă toți l-au apreciat sincer în acele clipe; deci, dacă ținea făcea față cu succes și ca actor amator. Cristian, cel cu care a venit de la Galați, s-a băgat sub pătură să nu îl
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
la orice descărcare fonică neașteptată... tocmai ce ne trebuie! Apartamentul este aproape... colea în Drumul Taberei la marginea și prin hârtoapele Bucureștilor; luăm un taxi, mai am niște bani rămași, ascunși de ochii vigilenți ai ospătarilor ! - Nu! - hotărăște Giulia, spre surprinderea mea, mergem la mine, stau lângă Cișmigiu, ne rămân astfel banii; mai luăm ceva... poate te văd săturat odată de alcool; ne și plimbăm puțin pe jos, luăm tot aerul fiindcă o să avem mare nevoie, am cămăruța mică. Nu uita
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de bucurie, când am văzut camionul pe care tocmai îl ratasem. Muie, băi, că n-ați vrut să mă luați și pe mine. Intru în compartiment, mă aștept să se uite toți la mine ca la un extraterestru, dar, spre surprinderea mea, nimănui nu-i păsa că sânt plin de noroi până la genunchi și, cu cât mă uit mai atent, cu atât mă prind mai repede că toți sânt cel puțin la fel de mizerabili ca mine, dar nu de la vreo incursiune în
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
rândurile scrise de mine, orice epitet defăimător cu care să caracterizezi ce i-am făcut fetei, dar te rog să înceapă cu N... și dă-o și altora să o citească. Exact de asta îl bănuiam pe J.P. când, spre surprinderea mea totală, după ce păreau cei rnai împăcați oameni din lume, dintr-o dată el s-a ridicat și m-a rugat să am grijă de ea. În realitate, și-au luat rămas-bun. Surprizele nu s-au terminat aici. După ce a întîrziat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
inelul pe care-l purta doar în anumite ocazii. Supărată, a încercat să-și dea seama unde și când l-ar fi putut pierde. Nereușind să facă lumină în acest nedorit episod, s-a consolat. Mari i-au fost, însă, surprinderea și bucuria când, după câteva zile săteanul cu care fusese la oraș i-a bătut la ușă și i¬a înmânat bijuteria pierdută. (Făcând ordine în căruță a descoperit, din întâmplare, minusculul obiect și l-a restituit păgubașei). Aproape fără
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
bancnote verzi. Dacă ai ghinion să-l întâlnești, Fă tot ce poți să-l ocolești. Virgula Câteva cuvinte răvășite, De semne ortografice-nsoțite, Au convenit ca toate, reunite, Să-și capete-nțelesuri cuvenite. Dar când în propoziție s-au așezat, Cu surprindere au constatat Că virgula, cu tupeu, s-a strecurat Între subiect și predicat. Bine, dar unde s-a mai pomenit Asemenea fapt, de neîngăduit? A protestat, cu glas dogit, Un semn de întrebare cocârjit. Întâmplarea n-a rămas fără urmare
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
pune-n blid, Mulți oropsiți se sinucid. Cum să nu te-apuce nebunia De-atâta „fericire”-n România? Au învățat de la bebeluși În politică de vrei să te lansezi, Trebuie ca mai întâi pe prunci să-i studiezi Și, cu surprindere vei constata Că ai ce, și de la cine învăța. Întâi trebuie să te lipești de-un șef corupt, Ca să ai și tu acces la supt. Ba chiar mai mult ai câștiga Dacă el în brațe tear lua. Apoi cu vorbe
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
stele? Cerul era înstelat și fără lună. Îl priviră amândoi, nu numai în față. Ochii lor trecură de la o zare la alta, și deodată, ajungând cu privirea deasupra zării de miazăzi, care era în dreapta lor, sclavul scoase un strigăt de surprindere. Iahuben tresări și se uită și el speriat într-acolo. Nevăzând nimic deosebit, întrebă: - De ce ai strigat? Nu văd nimic... Dar sclavul tăcu privind spre miazăzi. Iahuben nu-l mai întrebă a doua oară. Totuși era îngrijorat. Urmări privirea sclavului
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-La Sibiu în casa părinților mei, răspunse Oana. -Aveți copii? -Deocamdată nu. După cum arătau cei doi tineri, doamna Neli își dădu seama că au o situație bună. îi plăcu chipul blând și puțin jenat al Oanei, mai observă dar fără surprindere asemănarea dintre Eugen și soțul ei, poate mai evidentă ca a fiicei sale, lucru care nu îi displăcu. Era înalt, subțirel, blond, ochii albaștri, cărora le lipsea seninătatea și blândețea soțului ei. După ce le servi cina doamna Neli le pregăti
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
invită pe Radu, folosind acel nume de poveste, care nu-i plăcea să-i fie adresat. Era a doua oară când i se adresă astfel: -Vino Făt-Frumos! Ea nu mai așteptă nimic și-l luă de mână. Fiind luat prin surprindere, Radu se ridică automat înroșindu-se. Era ultimul lucru pe care și l-ar fi dorit în acea seară. -De ce ți-ai lăsat partenerul?, întrebă Radu în timp ce dansa, pentru a ieși din încurcătură. -Este fratele meu, Nicolae
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
se îmbrăcă într-un costum negru, pentru că și Ramona se îmbrăcase în negru și își puse o cămașă de culoarea lămâii, care-i accentua paloarea. în momentul în care intră în sala căminului cultural pentru că acolo avea loc petrecerea, spre surprinderea lor, nu erau prezenți decât două perechi și un profesor care se ocupase de organizare. Sala era frumos pregătită, pe fiecare masă se afla câte un coșuleț cu ghiocei. Profesorul care se ocupa de organizare îl numi pe Radu și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
asistente îl rugă să aștepte afară. Doamna Angela Ulmeanu, care-l văzuse, îi făcu semn cu mâna să se aproprie. Atunci doctorii, privindu-l, îi aprobă tacit. în momentul în care el se aproprie de bolnavă mângâindu-i mâna, spre surprinderea doctorilor, ea deveni destul de lucidă. Ochii i se umplură de lacrimi și zise, uitându-se fix la domnul Brădescu: - Radu, mă poți ierta? -Da. Te-am iertat, Angela. Și domnul Brădescu avea ochii umezi. -Fă totul pentru a trăi Ionuț
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
și străinul căuta chilipiruri! În loc de răspuns, luă o pușcă din furgon și i-o flutură pe sub nas: Uite, asta am de vânzare, e bine? Lasă, atunci nu-mi mai trebuie nimic, lasă-mă! și dispăru fugind. În Hâncești, constată cu surprindere iuțeala schimbării de atitudine a unor localnici. Prin centru defilau tancuri rusești, și câțiva oameni cu steaguri roșii îi aplaudau pe eliberatori, cu un entuziasm de paradă. El, ofițer în armata regală română, fu nevoit să le facă loc, trecând
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Îți cere să faci câteva lucruri și ți-a și pus diagnosticul. De exemplu: să pășești câțiva metri pe o linie imaginară (am parcurs-o fără devieri), să scoți șnurul de la un pantof ( l-am dezlegat cu multă răbdare - spre surprinderea amicului meu, dr. Ion Hurjui), să repet grabnic de zece ori „Capra crapă piatra!” (aici am sclintit-o de câteva ori, inversând sintagma cu „Piatra crapă capra”, șifonându-mi astfel capacitatea mea lingvistică de stăpânire a unui lanț de repetiții
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]