3,370 matches
-
cumplit de rea. Cum mulțămesc eu soartei că am scăpat de tine, Făr-a comite, Doamnă, păcatul moștenit. Azi iarăși mă văd singur și fericit și bine! Azi muza mea mă cată cu ochiul liniștit. Acele nopți turbate de doruri și suspine S-au dus ca un vis negru, sălbatec și urît! Azi iarăși capu-n visuri eu îl cufund prin cărți Și în tăcere îmblu prin norii cei deșerți. {EminescuOpIV 265} Și în fereastră vântul cu degetele pare Că bate lin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
35Te farmecă, urechei neavând învălitoare, Sirena desmierdării de moarte purtătoare. Cu drept cuvânt de-aceea se prihănesc de carte Asirienii antici din Asia departe, Ce nu se-mbată însă nicicând cu dulce vin 40Ci cu cântări molateci, cu-al glasului suspin. Ei schilozesc băieții ca glasul să-l subție, Ca gura lor ca gura muierilor să fie. Păreau c-a lor ființe sunt cu muierea gemeni, Cântau cu glasul dulce și rugător asemeni. 45La cânturi desfrânate ei ascultau cu haz, Se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
galbăn înnalt-mlădietă. "Îndură-te, scumpo!, în mine aruncă "Viole albastre și roze de luncă, Pe coardele-ntinse-a ghitarei să cadă În noaptea cea ninsă de-a lunei zăpadă. Iar ochii albaștri, mari lacrimi a mării, "Să-ngăduie-n taină suspinul cântării; "Cobori adorato! pe inimă cazi-mi, 40"Bălaia ta frunte de umăr să-mi razimi. "E demn a ta frunte să poarte corona, "Robit universul să-i fie - Madonna! "Îngăduie celui din urm-al tău sclav, "Plîngînd să-ți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
crudă moarte - De-adîncul gol al inimei te sperii. Deci într-o seară-ajung mergând departe Pe uliți strâmte și prin pieți deșarte, Sub zidul unei case vechi și negre, Cu trepte scunde și cu ușe sparte. Aud din întru țipăt și suspine, Aud cum unul bate pe-oarecine, Iar cel bătut țipa strigând mai tare: "Te rog, bătrâne, dă, mai dă în mine ". {EminescuOpIV 406} Ei stau uimiți. Giafer pe scări se suie. Încet cu mâna ușa o descuie, Se uită-nluntru și-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mușcând din unghii Și când vei vrea s-o-njunghii, pe tine să te-njunghii!... "Te-aș blestema pe tine, Zamolxe, dară vai! "De tronul tău se sfarmă blăstemul ce visai. "Durerile-mpreună a lumii uriașe "Te-ating ca și suspinul copilului din fașe. "Învață-mă dar vorba de care tu să tremuri, "Sămănător de stele și-ncepător de vremuri. "Tomiris!, vis de aur în viața-mi, să te cert? "Durerea-mi, nebunia-mi, pustiu-mi ți le iert! Ce să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de flacări albe Văd fruntea-ți blondă în rece-eter Haina-ți lumin-a serei rosalbe, Tu geniu gândit de cer? Tu ești cântare înnaripată, Iar eu suspin sunt ce te îngîn, Cântare dulce și tremurată, O, du cu tine al tău suspin. lO. VISUL UNEI FLORI (cca 1869 ) Când în lunca-ngălbenită Filomela cîntă-n dor, Viorica vestezită Doarme-n valea fără flori. Și visează vis de aur Văile umbră și miros Unde-n luncile de laur Vântul cântă răcoros. 11. POVESTEA (1869) Eu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
miliarde valuri Pe placa-i oglindează înveselite maluri Și cerul o câmpie și luna ce visează Trecând printre palate de nori - o-mpărăteasă. Oricât de vană este, oricât de trist e sânul, Oricât de lungă-i noaptea, oricât de plâns suspinul, În cerul brun și rece ea poseda o steauă Cu razele curate, cu razele de neauă, O stea ca diamantul - ce din nălțimi polare Însenina a mărei unde reci și amare Și mângâia în iarna-i pe asprul rege Nord
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
altar să-ți facă poporul tău loc n-are. Arând un câmp de pietre în crudele-i sudori, El seceră spinișul din lucru-i fără spori, Privirea lui e cruntă și lacrima venin, Blăstăm e vorba-i seacă, sufletul lui suspin. Decât o viață moartă, un negru vis de jele, Mai bine stinge, Doamne, viața națiunei mele, Decât ca soartea oarbă din chin în chin s-o poarte Mai bine-atinge-i fruntea cu vântul mărei moarte. ANUL 1848 (: apare din pământ într-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă invită, Milly-mi râde - Ce-mi mai pasă! 32. ÎMBĂTRÎNIT E SUFLETUL DIN MINE... (cca 1875 ) Îmbătrânit e sufletul din mine Ca un bordeiu pustiu în iarnă grea. Unde te-ai dus, pe cari căi străine O tinereță, tinereța mea! Suspine n-am - ah, de-aș ave suspine, De-aș ave lacrimi, plânge de-aș pute! Durerea cea mai crudă, cea mai mare Aflând o formă, află ușurare. Nimic, nimic! Cântarea spăimântată, Popoare ce-o ridic la Dumnezeu. Imnuri de glorii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pasă! 32. ÎMBĂTRÎNIT E SUFLETUL DIN MINE... (cca 1875 ) Îmbătrânit e sufletul din mine Ca un bordeiu pustiu în iarnă grea. Unde te-ai dus, pe cari căi străine O tinereță, tinereța mea! Suspine n-am - ah, de-aș ave suspine, De-aș ave lacrimi, plânge de-aș pute! Durerea cea mai crudă, cea mai mare Aflând o formă, află ușurare. Nimic, nimic! Cântarea spăimântată, Popoare ce-o ridic la Dumnezeu. Imnuri de glorii pe mărimi ce-mbată, Amorul blând și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pădure. Stele palid tremurânde Ard pin negurile sure. Lumea-n rouă e scăldată, Lucioli pe lacuri sboară. Luna umbrei, umbra lunei Se amestec, se-nfășoară. Lunecând pe ceruri, norii Negri-acopăr tot seninul. Se sting una după alta Și icoana, și suspinul. Înfășat în întuneric Eu nu văd, nu aud șoapte. Ah, mă simt atât de singur! Este noapte, noapte, noapte. 49. TRADUCERI ȘI ADAPTĂRI (cca 1874) Dulce cu corp de omăt înnecat în păru-i de aur, Venera zace murind - cine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dat de Sirete, Dar pentru el loc de popas În lumea asta n-a rămas. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! {EminescuOpIV 518} Ca jidovul rătăcitor, A dat de mii de chinuri Și pe la Chiț alergător Cu lirice suspinuri; Dar vai de el cum au rămas! Vau, Vau și Chiț și toți l-au ras. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Atunci Samson în jamantan La Iași se-ntoarse iară, Să-și facă traiul cel sărman Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
chiar decât buletinul meteorologic. Ticăloșii au nevoie de pedepse. Dar și de multă iubire. Iubește măcar fărâma de Dumnezeu din semeni. Salvarea omenirii va fi posibilă doar prin restaurația iubirii. Iubirea ne rumenește existența. După o vreme, iubirea devine un suspin în do minor. Nu poate fi acuzată instituția iubirii. Doar, cel mult, funcționarii ei. În iubire, nodul gordian poartă numele de momentul potrivit. Când iubesc, bărbații devin robii unor sclave. Iubirea a început să fie insensibilă la morile de vânt
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Adică de soare, de timp, de... noapte... Destinul - un arogant ca toți dictatorii. Destinul bate cu pumnul în masă. El nu negociază. Pe omul drept îl așteaptă multe cotituri în viață. Trăim într-o curbură a spațiului și într-un suspin al galaxiei. Există copii care nu au fost mângâiați decât înainte de a se naște. Hazardul este coautorul fiecărei vieți. Capodoperele apar uneori din supărările destinului. Omul sărman se află la confluența tuturor conjuncturilor. Artiștii trăiesc în miezul conflictelor, pentru că nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o comoară, 22. care n-ar mai putea de bucurie și de veselie, dacă ar găsi mormîntul? 23. Pentru ce, zic, dă El lumină omului care nu știe încotro să meargă, pe care îl îngrădește Dumnezeu din toate părțile? 24. Suspinurile îmi sunt hrana de toate zilele, și jalea mi se varsă ca apa. 25. De ce mă tem, aceea mi se întîmplă; de ce mi-e frică, de aceea am parte! 26. N-am nici liniște, nici pace, nici odihnă, și necazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
plecați. 30. El va izbăvi chiar și pe cel vinovat care își va datora scăparea curăției mîinilor tale." $23 1. Iov a luat cuvîntul, și a zis: 2. "Și acum plîngerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferința îmi înădușe suspinurile. 3. Oh! dacă aș ști unde să-L găsesc, dacă aș putea să ajung pînă la scaunul Lui de domnie, 4. mi-aș apăra pricina înaintea Lui, mi-aș umplea gura cu dovezi. 5. Aș ști ce poate să răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
căci odihnă Nici aicea n-am găsit; Zi și noapte e de mine Al tău chip nedespărțit... Pustnicele cântărețe Apele ajung la glas, Ele cântă, eu vărs lacrami Făr de tine c-am rămas; Munții, stâncile răsună De amarul meu suspin, Cerul stă la îndoială, Lui sau ție mă închin? {EminescuOpXV 145-169} {EminescuOpXV 170} ["DACA ÎNSĂ SUMA DE PUTERE... "] 2267 Dacă însă suma de putere a Soarelui scade, atunci se-nțelege că și termenii echivalentului fenomenologic de mișcare *** pe suprafața Pământului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Da-n-zădaru-i căci odihnă nici aicia n-am găsit Zi și noapte e de mine al tău chip nedespărțit. Pustnicele cântărețe apele ajung la glas Ele cântă, eu vărs lacrimi făr-de tine c-am rămas. Munții, stîncele răsună de amarul meu suspin Ceriul stă la îndoială, lui sau ție mă închin? AH, NOROC, NOROACE (p. 634) Ah, noroc, noroace, Lasă-mă în pace, Nu mai pot trăi, A ta răutate Sufletul nu poate A mai suferi. Căci eu pentru tine Sufăr în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Ceriul stă la îndoială, lui sau ție mă închin? AH, NOROC, NOROACE (p. 634) Ah, noroc, noroace, Lasă-mă în pace, Nu mai pot trăi, A ta răutate Sufletul nu poate A mai suferi. Căci eu pentru tine Sufăr în suspine Câte le privești. Ah, cu ce cuvinte Te-am rugat fierbinte Să mi-o dăruiești. Să văd, ah, noroace, Pe cea care-mi place, Care mi-au pătruns, Să-i arăt durerea, Să-și vază puterea, Să-mi deie răspuns
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
piere chinul ca un vis Fericirea-mi râde, ceriul mi-i deschis... Ziua îți văd umbra și în somnul greu Ești în veci de față sufletului meu. Ale tale haruri * tot în gând îmi vin 10 Și ești amintirea oricărui suspin. CÎNTECE DE LUME (p. 637-641) Suspin cu durere și-necare, pier, Și n-am mângâiere la cine să cer. Ud cu lacrimi fața, ne-ncetat oftez Și n-am unde dorul să-mi încredințez. 5 L-a cui îndurare pot să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-mi râde, ceriul mi-i deschis... Ziua îți văd umbra și în somnul greu Ești în veci de față sufletului meu. Ale tale haruri * tot în gând îmi vin 10 Și ești amintirea oricărui suspin. CÎNTECE DE LUME (p. 637-641) Suspin cu durere și-necare, pier, Și n-am mângâiere la cine să cer. Ud cu lacrimi fața, ne-ncetat oftez Și n-am unde dorul să-mi încredințez. 5 L-a cui îndurare pot să năzuiesc, - De-această-ntristare să mă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
simfonică. El rămase nemișcat, înțelegând-o și eliberă automat jetul puternic care îi frământa starea. Îl primi supusă, amestecându-l cu simțămintele ei, răvășind-o și mai mult. Rămase fără gânduri, totul dispăru ca prin farmec pentru amândoi înecați în suspine și certitudini, fiecare cu iluziile lui. Respirau greoi selectiv, se receptau ca un tot. Pasiunea îi aduse într-o stare de surescitare cumplit de plăcută.. fericirea ce o căutau în celălalt se întinsese și se întoarse în văluri asupra lor
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
spunea, deoarece vorbea foarte repede și plângea neîntrerupt, sărutînd-o din când în când pe frunte. Martor mut al acestei telenovele, mă învîrteam după ea, așteptând să-și termine turul de luat rămas-bun și să plecăm odată de pe barca aceea a suspinelor. J.P. dispăruse și nu știam dacă e pe mal sau undeva în burta ambarcațiunii. Iar de câteva secunde și Vincent. Așa că eram singur pe punte cu cele două farfuze ce se legănau îmbrățișate, parcă într-un dans antic, stropit din
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de care ți-am vorbit. Ce să fac, mă repet, sau mă laud, sau chiar așa o fi fost. Avea niște ochi imenși, supradimensionați și de ochelarii cu dioptrii gigantice. Cred că erau albaștri. În film, prim-planurile ei smulgeau suspine din sufletele spectatorilor, revista Cinema dedicîndu-i de nenumărate ori pagina dublă din mijloc. Când ne-a făcut cunoștință Pelicanul, am zâmbit amândoi, de se întreba de unde ne știm. Filmau împreună la Constanța o producție de epocă și locuiau în Mamaia
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Platoni sermo sapientiae, Aristoteli vero sermo scientiae; uterque autem sermo, scilicet sapientiae et scientiae [...] datus sit Augustino”, citim în Christus unus omnium magister. Bonaventura preferă, deci, tradiția platonico-augustiniană celei aristotelice, deoarece pentru cea dintâi filosofia este deschisă transcendenței, este teoretizarea suspinului lucrurilor și al omului după Dumnezeu și, în elaborarea augustiniană, clarificarea implicațiilor existențiale ale credinței; în schimb pentru cea de-a doua filosofia este o reflecție autonomă și, din multe puncte de vedere, închisă în sine, și tocmai din acest
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]