4,883 matches
-
să redacteze o nouă Constituție: "Actul adițional constituțiilor Imperiului". Napoleon nu a reușit să atragă burghezia liberală de parte sa, mai mult chiar, aceasta se arăta nemulțumită de autoritarismul său și de dorința de reluare a războaielor. La 25 martie suveranii Europei s-au coalizat din nou în jurul Angliei, iar la 18 iunie 1815 Blücher și Welington obțineau victoria decisivă la Waterloo. Revenit la Paris, Napoleon a abdicat în favoarea regelui Romei, proclamat Napoleon al II-lea la 22 iunie 308. Viitoarea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a inaugurat o nouă perioadă în istoria Germaniei"309. Unificarea Europei sub egida Franței a rămas un vis care nu ținea cont de realitățile economice, sociale, politice și culturale ale epocii. Dimpotrivă, cuceririle exacerbau peste tot sentimentele naționale, exploatate de către suverani dacă nu era amenințată supremația aristocrației. Rezistența internă a început să crească treptat. Patriotismul cultural s-a transformat în patriotism politic, exacerbat de cucerire și îndreptat contra Imperiului. Desigur, este consecința unui secol de acumulări și potențări ale spiritului uman
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
principiile proclamate de Revoluție, precum cel al drepturilor popoarelor de a dispune singure de soarta lor. Exaltarea "Marii națiuni", dominația politică, economică și militară a Franței în Europa au suscitat reacții naționale antifranceze în Prusia, Spania, în Tirol sau Italia. Suveranii europeni au înțeles că numai împreună pot lupta împotriva mișcărilor naționale. Într-o Europă marcată încă de "Vechiul Regim" feudal, agrar și autoritar, sentimentul național își găsea sursa în reîntoarcerea la tradiție. Acesta este și cazul Germaniei, unde națiunea apărea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
rămânea în eșalonul doi al puterilor europene. Cu toate acestea, dinastiile germane se afirmau în Europa, instaurându-se, mai mult sau mai puțin confortabil, în țări din sud-estul Europei. Bavaria a jucat un rol important în crearea Greciei independente, prin intermediul suveranului său și al opiniei publice: noua Grecie, străbătută încă de sechelele stăpânirii otomane, se va naște ca stat sub diferite "protectorate". Odată cu regele Othon, va cunoaște "enclava romantică a istoriei sale". Ideea exprimată de Ludovic de Bavaria era că "Europa
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a intelectului, ci lipsa de hotărâre și curaj în a face uz de el fără conducerea altuia. Sapere Aude! Să ai curaj să-ți folosești propriul intelect! Iată deviza Luminilor"336. Se afirma un nou mod de guvernare, în care suveranul domnea "după rațiune și în scopul binelui public" în efortul de reînnoire politică, economică și socială și care corespunde idealului căutat cu precădere de către filosofii francezi. Mișcarea reformatoare angajată în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
monarhiei și să o constrângă să reia politica de unificare. Sfântul Imperiu romano-german, redefinit prin pacea din Westfalia (1648) și menținut până la 1806, a înfățișat structuri imperiale în care instaurarea absolutismului era împiedicată de un edificiu instituțional care limita puterea suveranului 407. În perioada următoare, reactualizarea ideii de Reich se îndepărtează de realitatea istorică a Sfântului Imperiu dizolvat în 1806408. Noua ideologie "imperială" promova tradiția medievală, mitizată de figura legendară a lui Carol cel Mare sau Frederic Barbarossa. Misiunea pe care
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
prima problemă ce urma a fi rezolvată de România să fie aceea a dinastiei, având în vedere că regii acestei țări, din dinastia domnitoare a Prusiei, au luptat contra Germaniei. Averescu a replicat spunând că nu poate conveni la "decapitarea" suveranului său și a cerut audiență la Kaiser pentru a-l susține pe regele Ferdinand I. Neavând o alternativă mai bună, Germania acceptă "un Ferdinand docil". Cu toate acestea, la 27 februarie/11 martie 1918, generalul Averescu își prezintă demisia. Noul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
state germane, susceptibile a constitui pe plan internațional un exemplu de cooperare și coexistență. Declarația lui în fața Camerei Populare a RDG, la 17 noiembrie 1989, reafirma reînnoirea legitimității Republicii Democrate Germane atât ca stat socialist, cât și ca stat german suveran 861. La 20 noiembrie, peste 200 000 de manifestanți au reclamat la Leipzig demisia lui Krenz, alegeri libere și reunificarea Germaniei 862. Egon Krenz crezuse că a găsit soluția salvatoare pentru consolidarea situației în RDG prin acordul în privința deschiderii Zidului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în înfrângeri, Ed. Humanitas, București, 2007 . LOBRANO, G., Uxor quodammodo domina Cap. I. Il carattere "comunitario" del diritto di famiglia nel sistema giuridico romanista e il diritto romano, în "Ius Antiquum", nr. 5/2006 (Tradizione romana). MACDONALD, Stewart, Carol Quintul: suveran, dinast și apărător al credinței, All, București, 1998. MANCHESTER, William, Armele lui Krupp, Ed. Politică, București, 1973. MANOLESCU, Radu, Istoria evului mediu, vol. I, Europa apuseană, Părțile I-II, București, 1993. MANTRAN, Robert (coord.), Istoria Imperiului otoman, All Istoric, București
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
principilor teritoriali 87. Reciprocitatea contractuală de obligații, exprimată în termenii unor "tratate sau acorduri", reprezintă fundamentul acestui echilibru. Problema trebuie văzută și analizată dincolo de ceea ce Otto Brunner numește "faza acțiunii comune", în care un consensus este necesar oricărei inițiative a suveranului, fiind vorba de o colaborare între suveran și stări pentru aplicarea regulilor prescrise de ordinea feudală. Gh. Bichicean, Monarhia, pp. 12-13, 52-53. 88 Ibidem, p. 40. 89 L. Konopczyňski, op. cit., p. 82. 90 Tacitus, XI. 2. 91 Gh. Bichicean, op. cit
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
exprimată în termenii unor "tratate sau acorduri", reprezintă fundamentul acestui echilibru. Problema trebuie văzută și analizată dincolo de ceea ce Otto Brunner numește "faza acțiunii comune", în care un consensus este necesar oricărei inițiative a suveranului, fiind vorba de o colaborare între suveran și stări pentru aplicarea regulilor prescrise de ordinea feudală. Gh. Bichicean, Monarhia, pp. 12-13, 52-53. 88 Ibidem, p. 40. 89 L. Konopczyňski, op. cit., p. 82. 90 Tacitus, XI. 2. 91 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 77-78. 92 H. Pinnow, op. cit., p.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vedea: J. Perez, Istoria Spaniei, Ed. Artemis, 2007, pp. 184-218; J. Kilsby, Spania: mărire și decădere, 1474-1643, All, București, 1998, pp. 43-70; L. Ranke, L'Espagne sous Charles Quint, Philippe II et Philippe III, Paris, 1845; S. Macdonald, Carol Quintul: suveran, dinast și apărător al credinței, All, București, 1998. 158 A. Oțetea, Reformațiunea și războaiele religioase (secolul al XVI-lea), Curs predat la Facultatea de Litere și Filosofie, Universitatea Iași, 1928-29, Biblioteca ASTRA, Sibiu, Fond Colecții speciale, C. XCII/95, p.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de lege "o evoluție veche de mai bine de un scol, care făcuse din imperiu un stat german", rămânând în vigoare până la desființarea Imperiului romano-german (1806). Documentul stabilea o anumită ordine a principilor electori (Kurfürsten) și modalitatea de alegere a suveranului: votul era dat conform principiului majoritar, succesiv de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Gh. Bichicean, op. cit., p. 137-138. 236 După ce reușise să organizeze apărarea localităților Ratisbonne
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
392 Pentru amănunte cu privire la acest război, a se vedea și E. V. Tarle, Războiul Crimeii, Ed. de Stat pentru Literatură Științifică, București, 1952, passim. 393 O. Aubry, op. cit., p. 133-134. Un război victorios contra Rusiei ar fi repus Franța și suveranul ei pe scena politică europeană. În legătură chiar cu pretextul religios al conflictului, împăratul se simțea la adăpost, prin aprobarea primită din partea catolicilor francezi. Napoleon al III-lea a încercat să-și demonstreze eforturile de conciliere, adresând o scrisoare personală
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Ad-hoc, organe consultative cu reprezentare socială largă. Falsificarea alegerilor în Moldova de către caimacamul Nicolae Vogoride a provocat un adevărat scandal diplomatic, iar un nou război a putut fi evitat doar prin compromisul realizat de Franța și Anglia, în urma întâlnirii dintre suveranii celor două țări la Osborne. În ciuda manevrelor Turciei și a hotărârii Conferinței de la Paris din 1858, cele două Principate Române s-au unit, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn la 5 și respectiv 24 ianuarie 1859 (Iași și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pentru putere. În 1921, alegerile au însemnat un eșec greu de suportat pentru Mussolini. De aceea, cu complicitatea unor liberali și chiar a lui Victor-Emmanuel al III-lea, la finele lunii octombrie 1922 il Duce organiza "marșul asupra Romei". Complicitatea suveranului era evidentă: între posibilitatea reprimării celor 30000 de fasciști și declararea stării de asediu alege "soluția Mussolini", numit la 29 octombrie să formeze noul guvern. Criza regimului a ușurat ascensiunea lui Mussolini. La 3 ianuarie 1925, el anunța instaurarea dictaturii
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
hipertemă ("Moara lui moș Colombe") care "derivă" într-o suită de sub-teme: "învață", "tejgheaua", "sala cea mare". Nu este nevoie ca hipertema să fie explicită. Într-un șir ca "La începutul domniei sale...", "puțin după...", "în 1867...", hipertema implicită este viața suveranului. Cele trei tipuri principale de progresie tematică sunt scheme ideale care permit analiza enunțurilor efective. Și aici, eterogenitatea este prezentă, textele amestecând constant cele trei tipuri de legături: Cu un gest de spaimă, Salomé respinge viziunea terifiantă care o țintuiește
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Ministerului de Război, pentru a supraveghea fabricarea dispozitivelor destinate înzestrării liniei de fortificații Focșani Nămoloasa-Galați. Revenit în țară, Constantin Prezan a fost reîncadrat în Regimentul 1 Geniu și numit șeful Sectorului 2 al ,,Cetății București’’, obiectiv considerat foarte important de către suveranul României care, în anul 1891, vizitând împreună cu Ferdinand, principele moștenitor, zona de lucru, se declara mulțumit de activitatea Regimentului 1 Geniu, de activitatea lui Constantin Prezan. În anul 1892, Constantin Prezan a fost avansat la gradul de maior, urcând o
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
fost relatat de către generalul Miltiade, în ,,Buletinul Muzeului Militar Național” (nr.1 din 1937, p.41 42): astfel, aflăm că, în toamna anului 1918, guvernul român, condus de generalul Coandă, pregătind revenirea în București a lui Ferdinand, a hotărât ca suveranul României, în calitate de comandant al armatei, să fie înălțat la rangul de mareșal, exprimând astfel respectul românilor față de meritele unui Hohenzollern care a acționat în spirit românesc, a acceptat alianța cu Antanta pentru realizarea idealului poporului român. Generalul Eremia Grigorescu i-
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
mareșal a generalilor Prezan și Averescu a avut loc mai târziu, la sfârșitul lunii octombrie 1930, la Sighișoara, în timpul manevrelor regale. Mai întâi a fost investit regele României, Carol al II-lea și apoi generalii Constantin Prezan și Alexandru Averescu. Suveranul, după ce a primit însemnele demnității de mareșal din partea generalului Nicolae Condeescu, a ținut o cuvântare în care a subliniat importanța activității celor doi generali. Apoi regele a înmânat fiecăruia Cartea și bastonul de mareșal. În cuvinte emoționante, Constantin Prezan i-
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
asupra frivolității în secțiunea Gherla, decembrie 1963 a Jurnalului, inserează textul: "BUGHI MAMBO RAG ...Nu era nevoie să fii mare strateg în 1939 ca să înțelegi că Franța avea să fie învinsă, doborâtă. Frederic al II-lea, cel care spunea că suveranul trebuie să fie primul servitor al poporului său, enunțase demult și alt adevăr: că războiul nu se câștigă cu armele, ci prin rezistența morală a națiunii... Manuala e un cerc mistic chinez, de la ea pornește... A venit Școala Politehnică din
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de putere unei singure persoane: una temporară, cea a sultanului, și cealaltă spirituală, exercitată de calif, un fel de conducător al credincioșilor (titlu pe care și-l arogă sultanul în secolul al XVI-lea). În comparație cu Basileul lipsit de putere materială, suveranul otoman se impune drept monarh și slujitor al Legii divine totodată, astfel încît pretinde să fie ascultat cu sfințenie, iar eventuala nesupunere ar fi mai mult decît o crimă. Cît privește populațiile creștine ce cad în stăpînirea sa, acestea se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Vest Cu totul altul a fost drumul Europei de Vest. Începînd din secolul al IX-lea, aici are loc o separare a autorității spirituale de cea pămîntească, sub impactul unui conflict multisecular ce-l opune pe papă pînă atunci "cezaropapist" suveranilor teritoriali care, la rîndul lor, aspiră la o putere totală, aproape în stil bizantin. Conflictul se declanșează în 962, cînd Otton cel Mare pune stăpînire pe Coroana de Aur și întemeiază Sfîntul Imperiu Roman Germanic care, formal, va dispare abia
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prefigurau statul absolutist și, ulterior, statul modern. În virtutea unei toleranțe speciale, al cărei țel era de a domni pe seama dezbinării altora, ea a ajutat la slăbirea resortului unei legitimități politice, extra-re-ligioase, la rîndul său generatoare de identități prenaționale la care suverani au lucrat cu metodă. Deși mai omogenă în nenumărate privințe decît Imperiul de mijloc, Europa de Vest devine în cele din urmă un fel de Chină ratată, care ar fi putut să se unească într-un imperiu, dar care a preferat să
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
porțiunea liberă a acestei țări se reducea doar la cîteva colțuri muntoase, Spania se simțea unitară în spirit, căci viziunea spaniolilor asupra ideii de național este mai puțin teritorială, etnică sau culturală și mai mult simbolică și politică. Spaniolii vor suverani spanioli, care să le semene și să împărtășească aceleași valori ca și ei. În 754 deja, un cronicar din Toledo plîngea "pierderea Spaniei"93, expresie repetată după aceea în mod constant. Primul dintre "opozanți", Pelayo, în cîteva decenii de la moartea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]