4,810 matches
-
liberi mergeau călări când erau chemați la oaste. Faptul că se reped pe urmele tătarilor, când aceștia pradă, sau că, Ștefan cel Mare le dă voie să meargă și să vadă ce s-a întâmplat cu familiile lor, după năvala tătarilor din vara anului 1476, este o dovadă că este vorba de o oaste care are o mare mobilitate, că e formată din călăreți. Studiile de sociologie istorică ale lui H. H. Stahl, Contribuții la studiul satelor devălmașe, în trei volume
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apar primele scutiri de dări, pe care domnul le acordă unei moșii (domeniu). O primă scutire a fost acordată la 31 octombrie 1402, mânăstirii Moldovița. Domnul dăruia mânăstirii două mori în Baia, o moară de sladniță și patru sălașe de tătari, pe care le scutea de slujbele datorate domniei. La 11 aprilie 1434, era scutit de dări satul Averești, pe care îl stăpânea Mitropolia Sucevei. La 10 mai 1439, erau scutiți de dări oamenii care locuiau în hotarul prisăcii Visoca, stăpânită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prezenta cu un număr de ostași la chemarea seniorului, de a-i acorda ajutor și sfat la nevoie. Cum obține mânăstirea Bistrița imunitatea ? La 15 septembrie 1462, sunt întărite Bistriței 18 sate cu mori, iazuri, dârste, prisăci, mânăstiri, iezere, gârle, tătarii și țiganii “cu tot venitul, neclintit, în veci”. Nu se vorbește nimic despre obligațiile, pe care locuitorii acestor sate le au față de domnie, și nici nu se arată că egumenul ar avea drept de judecată asupra locuitorilor din satele amintite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru război, cu cuirase”, în cazul în care regele va porni contra prușilor, sau în alte părți, în anul acela. În descrierea făcută de Anton Verancsics în jurul anului 1540, se arată că “armele principale ale moldovenilor sunt ca și la tătari: scutul, lancea, sabia și săgețile; platoșă grea nu are nimeni; puțini sunt, și numai din cei mai bogați, au doar cămăși de zale și coif de oțel; dar drept platoșă ei toți îmbracă niște haine de in, umplute cu bumbac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în vecinătatea mea se află românii, un popor foarte războinic și bine antrenat în disciplina militară”. Despre calitățile războinice ale românilor Antonio Maria Graziani scria în 1564: “Ei urmează mai mult îndeletnicirea războiului decât a păcii”, hărțuindu-se mereu cu tătarii, respingând năvălirile acestora sau năvălind ei în ținuturile controlate de tătari. “Oamenii sunt de felul lor șireți, cu trupul înalt și vârtos și sunt cruzi în război. Sunt înarmați cu sulițe foarte lungi, cu scut și cu sabie încovoiată, arme
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bine antrenat în disciplina militară”. Despre calitățile războinice ale românilor Antonio Maria Graziani scria în 1564: “Ei urmează mai mult îndeletnicirea războiului decât a păcii”, hărțuindu-se mereu cu tătarii, respingând năvălirile acestora sau năvălind ei în ținuturile controlate de tătari. “Oamenii sunt de felul lor șireți, cu trupul înalt și vârtos și sunt cruzi în război. Sunt înarmați cu sulițe foarte lungi, cu scut și cu sabie încovoiată, arme îndeosebi turcești, câțiva folosesc buzdugane de fier și cei mai mulți securea. Se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1219 se desfășoară după reguli tot atât de bine puse la punct ca și campania din 1805, care a dus la victoria de la Austerlitz. Românii au fost în contact cu popoarele turco-mongole timp de mai multe secole, suportând suveranitatea pecenegilor, cumanilor și tătarilor, alături de care au fost obligați să meargă în multe dintre incursiunile acestora. Este cunoscută colaborarea româno-cumană în timpul celei de-a patra cruciade când, alături de trupele lui Ioniță Caloianul, au participat cumanii. În lupta de la Adrianopol, din 1205, cumanii au început
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruia fraților Malușcă și Neica și fraților lor, pe de o parte, și lui Drăguș Râzan, pe de alta, ca să-și facă sat. Dania este făcută “pentru (dreapta și credincioasa) lor slujbă către noi și ca să fie în straje împotriva tătarilor, așa precum au fost până acum, fiind din ceata boierului nostru Gangur”. Pentru Ioan Bogdan, documentul respectiv reprezintă “prima mențiune documentară despre cetele războinice ale boierilor moldoveni”. Așadar, Moldova secolului al XV-lea avea o oaste tipic feudală, formată din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țara sa spre țările vecine, cărora Moldova le era ca un perete, cum avea să scrie Nicolae Costin. Însuși Baiazid al II-lea sublinia rolul important pe care îl juca Moldova pe plan militar, atunci când îi scria în, 1502, hanului tătarilor de dincolo de Volga, ca să vină și să se așeze în sudul Moldovei: „dacă tu vei avea în mâna ta Moldova, atunci drumul ne va fi deschis în toate părțile lumii”. Leonardo Massari, medicul lui Ștefan cel Mare, scria dogelui că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
castele, singurul care stăpânea cetăți, în stare să reziste asediului unor armate străine, era domnul. Erau cetățile de pe malul Nistrului, Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă. Domnul ridică cetatea de la Orhei, punct de strajă care să împiedice o năvală a tătarilor. Apoi erau cetățile din interiorul țării, Cetatea Neamțului, cetatea Romanului, cetatea Crăciuna și cea mai importantă dintre ele, cetatea Sucevei, reședința domnului. Ceea ce îi conferea domnului o putere specială era funcția de comandant suprem al armatei. El comanda adunarea oastei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pocuția, domnul a lăsat acolo doi căpitani de oaste, Hrincovici clucerul și Clănău spătarul. Este vorba, așadar, de delegarea parțială a comenzii, așa cum va face Petru Rareș, care l-a trimis pe vornicul Grozav cu oaste în Transilvania. Un sol tătar avea să îl găsească pe domn în tabăra din Pocuția, se afla, deci, la comanda armatei ! S-a formulat și ideea potrivit căreia aparatul administrativ s-a format treptat, administrația țării revenind marilor boieri “în lipsa unui aparat de stat, de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a arătat neîndurător cu cei care s-au opus planurilor sale, ce urmăreau un țel înalt, salvarea noastră ca neam, el s-a arătat foarte atent cu soarta supușilor săi. La 8 februarie 1470, domnul da “această carte a noastră tătarului și robului nostru, care a fugit de la noi și din țara noastră în Țara Leșească, anume Oană tătarul și copiilor lui, pentru aceea ca el să vină de la sine înapoi și cu copiii lui, la noi și în țara noastră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca neam, el s-a arătat foarte atent cu soarta supușilor săi. La 8 februarie 1470, domnul da “această carte a noastră tătarului și robului nostru, care a fugit de la noi și din țara noastră în Țara Leșească, anume Oană tătarul și copiilor lui, pentru aceea ca el să vină de la sine înapoi și cu copiii lui, la noi și în țara noastră, iar de robie să fie iertat, el însuși și copiii lui, în vecii vecilor, și să nu îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puțin de soarta unui rob. Actul dat de Ștefan cel Mare se înscrie, am putea spune, în limitele unei tradiții de toleranță românească. La 30 septembrie 1445, Ștefan voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruia lui Calist, episcopul Romanului “un tătar, anume Pașca, din tătarii noștrii de la Neamț și cu sălașele sale și cu averea lui... Iar după moartea lui (a episcopului), sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rob. Actul dat de Ștefan cel Mare se înscrie, am putea spune, în limitele unei tradiții de toleranță românească. La 30 septembrie 1445, Ștefan voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruia lui Calist, episcopul Romanului “un tătar, anume Pașca, din tătarii noștrii de la Neamț și cu sălașele sale și cu averea lui... Iar după moartea lui (a episcopului), sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru aceasta noi nu avem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să nu îndrăznească să îi amintească de robie și nu-l poată lua.” Libertățile din punct de vedere religios, respectarea legii, așa cum era ea, legea românească, ne explică rostul informației transmisă tot de Reichesdorffer în legătură cu cele 500 de gospodării de tătari care locuiau în Moldova, tătarii fiind “legați prin credința lor de voievod și siliți a porni în expediții războinice cu trupele lor instruite chiar și împotriva tătarilor din afară.” Veniturile domniei. Barbu Câmpina și toți istoricii de după el sunt de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
amintească de robie și nu-l poată lua.” Libertățile din punct de vedere religios, respectarea legii, așa cum era ea, legea românească, ne explică rostul informației transmisă tot de Reichesdorffer în legătură cu cele 500 de gospodării de tătari care locuiau în Moldova, tătarii fiind “legați prin credința lor de voievod și siliți a porni în expediții războinice cu trupele lor instruite chiar și împotriva tătarilor din afară.” Veniturile domniei. Barbu Câmpina și toți istoricii de după el sunt de acord cu faptul că puterea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
explică rostul informației transmisă tot de Reichesdorffer în legătură cu cele 500 de gospodării de tătari care locuiau în Moldova, tătarii fiind “legați prin credința lor de voievod și siliți a porni în expediții războinice cu trupele lor instruite chiar și împotriva tătarilor din afară.” Veniturile domniei. Barbu Câmpina și toți istoricii de după el sunt de acord cu faptul că puterea domnească este direct proporțională cu veniturile domnului. Ferdinand Lot considera că veniturile unui monarh fac parte din domeniul domnesc. Toți locuitorii țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dreptunghilară cu bastioane la cele patru colțuri. În anul 1470, este menționat pentru prima dată un pârcălab al acestei cetăți. Așezată într-o poziție bine apărată și de natură, cetatea avea drept scop să prezinte o piedică în calea năvălirii tătarilor. O activitate susținută s-a desfășurat și în domeniul arhitecturii civile, fiind refăcute sau ridicate curțile domnești. Pomenită într-un document din 1491, curtea domnească de la Bacău a fost ridicată atunci când Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, și-a avut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cult, confecționate din argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl va ajuta “împotriva oricărui neprieten, noi înșine, cu capul nostru, de câte ori va fi nevoie.” Dar, “dacă în ziua astfel hotărâtă ni se va întâmpla nouă și țării noastre Moldovei vreo nevoie vădită precum o luptă sau un război cu tătarii ori cu alți vrășmași ai noștri, sau dacă însăși persoanei noastre s-ar întâmpla vreo neputință sau vreo altă nevoie”, domnul îl va înștința pe rege, urmând să se fixeze alt loc și altă dată ca să depună jurământul. Abilitate politică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în fața mai multor adversari deodată, domnul făgăduia că va recunoaște suzeranitatea monarhilor din vecinătatea Moldovei dar așa cum remarca Matei Corvin, Ștefan le-a promis tuturor supunere, ca, în realitate, să nu își plece grumazul în fața nici unui rege, sultan sau han tătar. Suntem departe de vremea în care un domn al Moldovei îl socotea pe starostele Cameniței ca pe un ocrotitor și ca pe un părinte al său. Chiar tatăl lui Ștefan făgăduise o sumă important de bani unui asemenea demnitar de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca pe un părinte al său. Chiar tatăl lui Ștefan făgăduise o sumă important de bani unui asemenea demnitar de la hotarul Moldovei, ca să împiedice organizarea unei acțiuni împotriva sa. După confruntările cu Matei Corvin, cu Mahomed al II-lea, cu tătarii și cu regele Poloniei, domnul nu mai caută să obțină bunăvoința vreunui monarh. Experiența îi demonstrase că nu se poate bizui pe nimeni. Singurul aliat și protector i-a fost Dumnezeu. La Baia a biruit cu ajutorul lui Dumnezeu, la Vaslui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și prieteni”. Lui Alexandru, marele duce al Lituaniei, îi reproșa în 1499 că nu a respectat tratatele încheiate cu Ivan al III-lea, silind-o pe fiica acestuia (care îi devenise soție) să treacă la catolicism sau asmuțindu-i pe tătarii de pe Volga împotriva Moscovei. În 1501, când se punea iarăși problema organizării unei cruciade, domnul i se adresa lui Ivan al III-lea prin solul său: “Și bine ar fi ca și tu cu creștinii să ai pace și împreună cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
el, cu arma în mână, alungase peste hotarele Moldovei pe regele polon Ioan Albert, călcând învoiala prin care i-a fost asigurată mai înainte libera ieșire a acestuia din țară. Tot el zdrobi, de mai multe ori, și respinse pe tătari de dincolo de Volga și pe cei din Crâm. O, bărbat triumfal și victorios, care biruiși pe toți regii învecinați! O, om fericit care te bucurași de toate darurile, câte natura altora numai în parte le dă: unii înțelepți și vicleni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]