KorAP: Find »[drukola/base=taxi & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...117 118 119 ...587 >

14,658 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620

atragă atenția femeii. Wakefield ar vrea ca ea să-l placă. — Infernul e OK dacă reușești să ții pasul, Îi răspunde ea strigînd, turnînd În pahare cu ambele mîini. Ivan reia discuția: — Azi am Întîlnit un om la mine În taxi. A spus că e manager de bani, așa că l-am Întrebat În ce ar trebui să investesc. El mi-a zis să cumpăr un loc la țară, cu pui și capre. Să umplu pivnița cu supă la conservă și hîrtie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
sînt fără de seamăn, oamenii sînt foarte prietenoși, cu excepția tipului de aici. Eu sînt vechiul său prieten, dar să nu vă lăsați impresionate de asta. Intrați și beți ceva și cînd terminăm, vă duc eu Într-un tur de oraș cu taxiul meu. De unde sînteți? Numiră un mare oraș industrial din miezul cenușiu al țării. Wakefield Îl cunoaște prea bine: acolo se fac anvelope și tot felul de plastice și se mănîncă cîrnați și se bea bere. Femeile acceptă invitația lui Ivan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
stea mai confortabil. Mă Întorc la școală. Acum fac o grămadă de bani, dar ce o să se Întîmple cînd o să Îmbătrînesc? Mă gîndesc să mă fac asistentă medicală. Sau web designer. Ivan, ce-ai fost Înainte de a fi șofer de taxi? — Am fost arhitect arctic. Știi că, În tundră, clădirile se scufundă cam cinci metri pe an, astfel Încît etajul unu devine parter. În cele din urmă, ultimul etaj devine parter și toată lumea trăiește sub pămînt. N-a scris Dostoievski ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
oamenilor, Clubul Merelor În Cap. Unii membri sînt morți, cum ar fi Herman Melville, Walt Withman, Nathaniel Hawthorne, William Blake, Marcel Duchamp, Ted Berrigan și Jack Kerouac, dar alții, cum aș fi eu și prietenul meu Ivan Zamyatin, șofer de taxi și poet, sîntem În viață. Moartea, apropo, nu este un impediment pentru a intra În acest club. În urmă cu cîțiva ani, un jurnal literar l-a angajat pe poetul James Merrill, pe atunci În viață, să ia interviuri poeților

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
decît credința ei, prost investită, În Wakefield. Ivan Zamyatin, care devenise În Alaska prietenul lui, a părăsit În cele din urmă Arctica și s-a mutat În orașul lui Wakefield, unde a abandonat arhitectura și s-a făcut șofer de taxi și furnizor de sfaturi. Rusul se convinsese, poate În cursul lungilor lor discuții din zona Arcticii, că arhitectura nu era adevărata lui chemare, că, de fapt, Îi făcea fizic rău, În timp ce contactele cu oamenii, În orice situație, Îl aduceau la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
acolo. Okay, Mariana, n-o să sun, dar dacă dai de mine, asta e! Un mesaj de la Ivan: „Ai pierdut o petrecere pe cinste. Noul nostru primar a hotărît să-și onoreze promisiunile electorale și a arestat șaizeci de șoferi de taxi, majoritatea arabi și ruși, pentru că nu aveau licențele necesare sau pentru că le-ar fi cumpărat ilegal. Eu nu m-am numărat printre ei, dar eu am plătit mai mult și Îl cunosc și pe tipul cu pricina - pe vremuri beam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
Camera sa cea mare, de la etajul al optulea, deși proaspăt renovată, Încă mai păstrează aerul de modă veche, cu ferestre care chiar se deschid și o minunată vedere către lac. CÎnd privește afară Îl Întîmpină o vedere uimitoare: sute de taxiuri galbene, parcate ca un stol de păsări pe un ponton de beton, pe lac. LÎngă fiecare taxi, stă un șofer Îndoit de șale pe un covoraș de rugăciune. Cei care fac naveta, la ora asta de vîrf, trec vuind pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
veche, cu ferestre care chiar se deschid și o minunată vedere către lac. CÎnd privește afară Îl Întîmpină o vedere uimitoare: sute de taxiuri galbene, parcate ca un stol de păsări pe un ponton de beton, pe lac. LÎngă fiecare taxi, stă un șofer Îndoit de șale pe un covoraș de rugăciune. Cei care fac naveta, la ora asta de vîrf, trec vuind pe lîngă ei pe autostradă; rugăciunile lor plutesc peste lac, către Mecca: gangsterii din țările ex-comuniste le terorizează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
și Îmbrăcată cum se cade se ridică. — Tu mi-ai ruinat dorințele! Wakefield Își dă seama că femeia este fosta sa soție, care Își pune În practică amenințarea. Mariana, care cînd a văzut pentru prima oară New Yorkul, de la fereastra taxiului, a exclamat „Asta este ceea ce-mi doresc tot timpul!“ Wakefield ia o gură de apă și merge Înainte. Și așa ajung la tine, Mariana, soția mea din țara lui Telescu. Șoapte: „Asta e fosta lui soție!“ RÎsete ici și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
niciunde. În ciberspațiu, sau În hiperspațiu. Dar Redbone a reușit să facă o ciobitură mare În sentimentul său, recent dobîndit, de bunăstare, bucurie și satisfacție spirituală. La dracu’! PARTEA A CINCEA ACASĂ Zamyatin Îl așteaptă În dreptul ieșirii, sprijinindu-se de taxiul lui ca un tufiș bărbos. Nici urmă de Diavol. — Te-ai Întors exact la timp pentru Convenția Bibliotecarilor, prietene. Cincizeci de mii de bibliotecare cu trupuri de foc sub hainele lor plicticoase de bibliotecare, timp de o săptămînă! Îți imaginezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
știe că se află Într-una din acele clădiri de lîngă autostradă, la jumătatea drumului către aeroport, unde trăiesc oameni care nu sînt niciodată acasă. — Ai luat-o vreodată pe barmaniță la tine acasă? — Glumești? O iau peste tot. În taxi, În spatele barului, odată am luat-o la bibliotecă. O iau oriunde. Chiar și acolo unde stai tu acum am luat-o odată. Wakefield se foiește În loc. Nu avea nevoie să știe asta. Știi ce fel de taxi este ăsta? Taxiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
peste tot. În taxi, În spatele barului, odată am luat-o la bibliotecă. O iau oriunde. Chiar și acolo unde stai tu acum am luat-o odată. Wakefield se foiește În loc. Nu avea nevoie să știe asta. Știi ce fel de taxi este ăsta? Taxiul ăsta este un fel de bibliotecă, prietene, cea mai mare bibliotecă din oraș! Cărți Întregi vin aici. Mai acum vreo două zile am avut un popă care mi-a spus că s-a Îndrăgostit de o ucraineancă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
taxi, În spatele barului, odată am luat-o la bibliotecă. O iau oriunde. Chiar și acolo unde stai tu acum am luat-o odată. Wakefield se foiește În loc. Nu avea nevoie să știe asta. Știi ce fel de taxi este ăsta? Taxiul ăsta este un fel de bibliotecă, prietene, cea mai mare bibliotecă din oraș! Cărți Întregi vin aici. Mai acum vreo două zile am avut un popă care mi-a spus că s-a Îndrăgostit de o ucraineancă În timp ce era În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
ucraineancă În timp ce era În misiune la Kiev. A divorțat de nevastă-sa, a adus frumusețea ucraineană În America, ea fuge de la el și el - după ea. Acum o urmărește peste tot. Ea e curvă de lux, o cunosc. Umblă cu taxiul meu. Și tot timpul cît tipul Îmi spune povestea lui, eu mă gîndesc că o cunosc, ce lume mică. E un roman, pe bune. Poate ar trebui să mă apuc și eu să conduc un taxi. Cred că mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
o cunosc. Umblă cu taxiul meu. Și tot timpul cît tipul Îmi spune povestea lui, eu mă gîndesc că o cunosc, ce lume mică. E un roman, pe bune. Poate ar trebui să mă apuc și eu să conduc un taxi. Cred că mi-a ajuns cît am zburat! — Ar fi grozav, Wakefield. Ai putea deveni singurul șofer de taxi din tot orașul originar din America. Să te alături rușilor, pakistanezilor, haitienilor, palestinienilor și mexicanilor. Ai putea fi propriul tău grup

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
o cunosc, ce lume mică. E un roman, pe bune. Poate ar trebui să mă apuc și eu să conduc un taxi. Cred că mi-a ajuns cît am zburat! — Ar fi grozav, Wakefield. Ai putea deveni singurul șofer de taxi din tot orașul originar din America. Să te alături rușilor, pakistanezilor, haitienilor, palestinienilor și mexicanilor. Ai putea fi propriul tău grup etnic, ai putea să-ți citești aparatul de marcat În loc de cărți și ce de chestii ai mai auzi! Eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
zgomotul devine de nesuportat. Cinci ruși și nu mai poți auzi nici măcar sirena poliției. Să te ții departe de ceilalți taximetriști, ți-ar sta bine Într-un taxi-bibliotecă, tovarășe. Azi, În America, toți Își găsesc de muncă. Masele comasate conduc taxiuri galbene. Taxiurile sînt biblioteci. Taximetriștii sînt poeți. — Grozavă țară! exultă rusul. În alte țări, fiecare trebuie să aibă propriile cărți, omul se duce la bibliotecă pentru bibliotecărese, nu pentru cărți. Într-o zi, iau un cuplu de mexicani din Oaxaca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
de nesuportat. Cinci ruși și nu mai poți auzi nici măcar sirena poliției. Să te ții departe de ceilalți taximetriști, ți-ar sta bine Într-un taxi-bibliotecă, tovarășe. Azi, În America, toți Își găsesc de muncă. Masele comasate conduc taxiuri galbene. Taxiurile sînt biblioteci. Taximetriștii sînt poeți. — Grozavă țară! exultă rusul. În alte țări, fiecare trebuie să aibă propriile cărți, omul se duce la bibliotecă pentru bibliotecărese, nu pentru cărți. Într-o zi, iau un cuplu de mexicani din Oaxaca. Bărbatul zice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
În cînd, ca să răcnească În celular către tatăl ei absent. I-a fost greu cu ea pe vremea aia și a Început să-i spună că e o Hippi digitală, o insultă cu conotații de prăpastie Între generații. Ivan parchează taxiul În fața barului. Wakefield se relaxează. Barmanița nu este la post; tînărul irlandez care servește la bar În schimbul de dinaintea ei este Încă acolo și el Îl place. — Hei, domnule Wakefield. Bine ați venit acasă. Un Irish coffee? Știu ce vrei tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586

dai seama? O să-mi pui întrebări din Kama Sutra? Henrietta hotărî s-o ignore. — Și la ce oră vine să te ia mâine de-acasă? — Ne întâlnim acolo. — Cât de modern. Nu uita să iei mărunțiș pentru telefon și pentru taxiul de întoarcere, asta-mi spunea mereu mama. „Pune-ți o bancnotă de cinci lire în cizmă, Henrietta, așa o să ai întotdeauna pe ce conta dacă bărbatul își ia nasul la purtare și trebuie să pleci brusc.“ Așa am făcut întotdeauna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
multe privințe. — Unde te duci? Tonul lui circumspect sugera că nu știai niciodată la ce să te aștepți de la Fran. Putea foarte bine să fie pe punctul de-a trece la dansul celor șapte văluri sau de-a chema un taxi. — Să caut baia. — A doua ușă pe dreapta, răspunse el ușurat. Vezi să nu te împiedici de bicicletă și de skateboard. Fran se simțea atât de fericită și de sigură de tandrețea din vocea lui Jack încât, pentru prima dată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
și simplu. Oricum, lui Stevie îi plăcea să facă pe șefa și, după atâția ani de lucru la ziar, l-ar fi putut conduce un an întreg, nu doar o zi. — Distracție plăcută, o dojeni Stevie pe Fran când sosi taxiul care urma s-o ducă la gară. Eu știu c-o să mă distrez de minune. — Ai grijă să nu ți se urce gustul puterii la cap și să schimbi totul doar fiindcă așa ți se năzare ție. Stevie își scoase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
un val neașteptat de caniculă, părea neîngrijită și îngropată până la genunchi în gunoaie. Nu era de mirare că, prin comparație, Woodbury-ul arăta chiar bine. Avea metrou direct, așa că Fran se îndreptă spre stație, promițându-și că avea să ia un taxi la întoarcere. În tren era cald ca în pântecele mamei, așa că fu cât pe-aci să adoarmă și să uite să coboare. Când găsi în sfârșit laboratorul, care era ascuns pe o străduță laterală, o recepționeră amabilă o îndrumă spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
se dădu un plic alb pe care era scris ceva cu litere de tipar. Oare tehnicianul știa ce conține? se întrebă. Văzând că îi evita discret privirea, deduse că știa. Scrise un cec și își puse plicul în geantă. În taxiul care o ducea la gară se întrebă de ce luase rezultatele de fapt. La ce avea să-i folosească să știe? Dacă era Laurence, avea să se simtă vinovată; dacă era Jack, avea să-i reproșeze toate ocaziile pe care le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
scăpat ca prin urechile acului. — Și eu. Dispoziția veselă și încrezătoare a lui Fran se spulberase. Camilla rămăsese țintuită locului, sub ploaia torențială, cu chipul strălucind de devotament, ca o martiră creștină din vechime. — Lasă-mă să-ți chem un taxi, Camilla. Chiar în timp ce rostea aceste cuvinte, Fran își dădu seama că nu putea să lase femeia tulburată din fața ei singură într-un taxi. Trebuia s-o conducă acasă; îi datora măcar atâta lucru. Fran se gândi la minutele care se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]