8,384 matches
-
fiu gazetar”. Partea tare a comentatorului de teatru nu e vocația teoretică și nici cea sistemică, ci o bună aplicare la textul dramatic și la tehnicile regizorale și actoricești, provenită dintr-un îndelungat și consecvent exercițiu de urmărire a fenomenului teatral curent din țară și, pe cât a fost posibil, din lume. De altfel, din călătoriile sale de documentare sau însoțind diverse trupe a ieșit o memorialistică nu lipsită de calități. S. este un teatrolog cu o cultură respectabilă și cu o
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
aici, despre viziunea regizorală a lui David Esrig, iar cu altă ocazie despre Liviu Ciulei. Istoria dramaturgiei și artei scenice românești din anii 1970-1990 nu poate neglija contribuția lui S. la lucrarea Teatrul românesc contemporan, unde scrie capitolul Evoluția conceptelor teatrale, dar și paginile din Ora 19,30 (1983) sau Un deceniu teatral (1984), după cum istoria teatrului autohton de la începuturi până spre 1990 nu poate face abstracție de incursiunile sale în trecutul și prezentul dramei istorice. Notabil este S. ca antologator
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
despre Liviu Ciulei. Istoria dramaturgiei și artei scenice românești din anii 1970-1990 nu poate neglija contribuția lui S. la lucrarea Teatrul românesc contemporan, unde scrie capitolul Evoluția conceptelor teatrale, dar și paginile din Ora 19,30 (1983) sau Un deceniu teatral (1984), după cum istoria teatrului autohton de la începuturi până spre 1990 nu poate face abstracție de incursiunile sale în trecutul și prezentul dramei istorice. Notabil este S. ca antologator, care resuscită interesul pentru dramaturgi și piese uitate, efortul recuperator fiind prezent
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
pe care a avut-o drama Năpasta ș.a. SCRIERI: Trenul regal, București, 1949; Într-o noapte înstelată, București, 1951; Bordeiul de la Poarta Albă, București, 1952; Jurnalul cu file violete, București, 1955; O femeie aprigă, București, 1955; Din fotoliul spectatorului. Însemnări teatrale dintr-o călătorie în URSS, București, 1956; Teatrul Național „I. L. Caragiale” la Paris, București, 1957; Necazurile lui Șurubel (fabulă veselă pentru păpuși, în cinci întâmplări), București, 1959; Mâniosul, București, 1961; Întoarcerea Zânei Minunilor pe Pământ, București, 1962; Jules Cazaban, București
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
1974; Când plouă, taci și-ascultă..., București, 1974; Teatrul românesc contemporan (în colaborare), București, 1975; Zâna castraveților, București, 1976; Clio și Melpomena, București, 1977; Elemente de caragialeologie, București, 1979; Arta îmbrobodirii, București, 1982; Ora 19,30, București, 1983; Un deceniu teatral, București, 1984; Umorul popular românesc modern, București, 1987; Ce mai faci?, București, 1988; Umorul în literatură și artă, București, 1988; Birlic: o viață trăită pe scenă, București, 1991; Un bou pe calea ferată, Iași, 1992; Jurnal de drum al unui
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
1984; Umorul popular românesc modern, București, 1987; Ce mai faci?, București, 1988; Umorul în literatură și artă, București, 1988; Birlic: o viață trăită pe scenă, București, 1991; Un bou pe calea ferată, Iași, 1992; Jurnal de drum al unui critic teatral (1944-1984), I, București, 1992; Oasele ca proprietate personală, București, 1993; Alexandru Giugariu, Vaslui, 1996; Praf și pulbere, București, 1996. Antologii: Die Kämel, Berlin, 1976; Sub zodia comediei, I-II, Vaslui, [1976]; Antologia piesei românești într-un act, introd. edit., I-
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
D. I. Suchianu, Caragialeologie, RL, 1980, 15; Iorgulescu, Critică, 175-177; Titel, Cehov, 173-176; Călinescu, Biblioteci, 164-168; Alex. Ștefănescu, Cu umor despre umor, RL, 1989, 14; Alex. Ștefănescu, Portret în mișcare, RL, 1992, 5; Călin Căliman, „Jurnal de drum al unui critic teatral”, CC, 1993, 10-12; Viorel Cacoveanu, Valentin Silvestru - 70, ST, 1994, 10-11; Viorel Cacoveanu, La despărțirea de Valentin Silvestru, ST, 1996, 11-12; Ștefan Oprea, Planeta Silvestru, DL, 1999, 2; Faifer, Faldurile, 107-110; Popa, Ist. lit., I, 1076-1077; Dicț. scriit. rom., IV
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
lui Atanasie Tulucescu, Despre datinile poporului român mai ales din Crișana, prezentată în iunie 1870. Chiar în 1861 o echipă de diletanți prezintă comedia Iorgu de la Sadagura a lui Vasile Alecsandri, iar în 1874, pentru a răspunde interesului față de reprezentațiile teatrale, se constituie o societate cu acest profil, numită Thalia Română. Seratele „declamatorico-muzicale” ofereau ocazia recitării din poeziile lui Andrei Mureșanu (Deșteaptă-te, române, O privire din Carpați, Glasul unui român), Vasile Alecsandri (Către români, Cântecul gintei latine, Santinela română), Iosif
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
Tipografia Mitropolitul Silvestru). Considerând literatura un mijloc eficient de cultivare și întărire a sentimentului național, societatea a contribuit la răspândirea în Bucovina a scrierilor lui Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Petre Ispirescu ș.a., la promovarea unor turnee teatrale, precum și la închegarea unei mișcări artistice locale, în special în jurul revistelor pe care le-a patronat. Din 1930 la Cernăuți începe să funcționeze Universitatea Liberă, iar peste câțiva ani e înființată Școala Superioară Țărănească, intensificându-se activitățile culturale în mediul
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
în cadrul lor se prezentau disertații pe teme literare, scrieri proprii, urmate de discuții însuflețite, se recitau poezii. Revistele preferate erau „Speranța”, „Foaia literară”, „Părpărița” (o foaie umoristică). În 1868 sosește de la Năsăud tânărul Ioan Baciu, care propune crearea unei secțiuni teatrale pentru diletanți. Sprijinit în acțiunea sa temerară, Ioan Baciu pregătește, peste puțin timp, o reprezentație teatrală cu piesa Ciorobor pentru un topor de Iosif Vulcan, piesă ce fusese tipărită în „Gura satului”. Repertoriul diletanților clujeni se îmbogățește cu „cânticele comice
SOCIETATEA ROMANA DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
poezii. Revistele preferate erau „Speranța”, „Foaia literară”, „Părpărița” (o foaie umoristică). În 1868 sosește de la Năsăud tânărul Ioan Baciu, care propune crearea unei secțiuni teatrale pentru diletanți. Sprijinit în acțiunea sa temerară, Ioan Baciu pregătește, peste puțin timp, o reprezentație teatrală cu piesa Ciorobor pentru un topor de Iosif Vulcan, piesă ce fusese tipărită în „Gura satului”. Repertoriul diletanților clujeni se îmbogățește cu „cânticele comice” și alte texte de Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi și Matei Millo. Sosind în turneu în 1870
SOCIETATEA ROMANA DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
acordă sprijin diletanților prin spectacole și îndrumări, contribuind astfel la formarea lor. La reprezentațiile lui Millo studenții aveau acces gratuit. Revista „Familia”, condusă de Iosif Vulcan, va publica în 1870-1872 informații despre activitatea societății, cât și cronici pe marginea spectacolelor teatrale ale diletanților. Asociația s-a bucurat de sprijinul material al mitropoliților Al. Sterca-Șuluțiu și Andrei Șaguna. P. D.
SOCIETATEA ROMANA DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
cercetător la Institutul de Istorie, la Institutul de Etnografie și Folclor, la Institutul de Istorie și Teoria Artei, precum și la Institutul de Stat al Artelor. Preocupat îndeosebi de teatrul folcloric, S. a stabilit tipologia și zonele de răspândire ale manifestărilor teatrale populare, a cercetat apariția, evoluția și perioadele istorice de dezvoltare a dramatizării populare în strânsă legătură cu sistemul lor poetic. Pe baza culegerilor proprii efectuate în sate din Bucovina, Basarabia și Transnistria, a realizat lucrările Drama populară moldovenească (1976) și
SPATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289813_a_291142]
-
Publicație săptămânală de critică și informație artistică”. Redactor: Sergiu Milorian. S. intenționează să fie „un monitor cinstit și cărturăresc” al interesului general pentru arta dramatică, militând „pentru culturalizarea nevoii de teatru a marelui public” (Părerile „Spectatorului”, 1/1925). Rubrici: „Cronica teatrală”, „Cronica literară”, „Cronica plastică”. Se publică un fragment din piesa Danton de Camil Petrescu. Cronica literară este susținută de Dem. Theodorescu. Cu eseuri colaborează E. Lovinescu (Fundamentul sociologic al protecționismului cultural) și Ion Vinea (Suprarealismul). Mai multe articole se referă
SPECTATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289819_a_291148]
-
Cronica plastică”. Se publică un fragment din piesa Danton de Camil Petrescu. Cronica literară este susținută de Dem. Theodorescu. Cu eseuri colaborează E. Lovinescu (Fundamentul sociologic al protecționismului cultural) și Ion Vinea (Suprarealismul). Mai multe articole se referă la viața teatrală, muzicală, plastică, cinematografică. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Otilia Ghibu, Ion Pas, Victor Ion Popa, Alfred Hefter, Emanuel Cerbu, Traian Marcu, George Silviu. M. V.
SPECTATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289819_a_291148]
-
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN, asociație constituită la Deva la 4-5 octombrie 1870, care a ființat până la 14 aprilie 1934, când fuzionează cu Astra. Gândită inițial ca o structură destinată strângerii de fonduri în vederea ridicării unui edificiu pentru spectacole teatrale în limba română în Transilvania, societatea acționează perseverent pentru promovarea mișcării teatrale românești în această zonă. Pregătită de publicațiile vremii, stimulată de succesul unor turnee ale trupelor de teatru de dincolo de Carpați (Tardini-Vlădicescu, Mihail Pascaly), despre care, în periodicele ardelene
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
octombrie 1870, care a ființat până la 14 aprilie 1934, când fuzionează cu Astra. Gândită inițial ca o structură destinată strângerii de fonduri în vederea ridicării unui edificiu pentru spectacole teatrale în limba română în Transilvania, societatea acționează perseverent pentru promovarea mișcării teatrale românești în această zonă. Pregătită de publicațiile vremii, stimulată de succesul unor turnee ale trupelor de teatru de dincolo de Carpați (Tardini-Vlădicescu, Mihail Pascaly), despre care, în periodicele ardelene și îndeosebi în „Familia” lui Iosif Vulcan, apar entuziaste aprecieri, ideea unui
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
spectacole iarna, iar în restul anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student la Viena, insistau asupra precarității
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student la Viena, insistau asupra precarității dramaturgiei naționale, indicând în preocuparea pentru crearea unui
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student la Viena, insistau asupra precarității dramaturgiei naționale, indicând în preocuparea pentru crearea unui repertoriu original, de inspirație istorică și populară, cu valoare predominant etică, cel mai util serviciu pe care l-ar
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
pe rând în aproape toate orașele importante din Transilvania, erau evenimente de seamă în viața culturală a acestor centre, prilejuri de solidaritate națională. Disertațiile, conferințele, pregătite fie de membrii comitetului, fie de alți intelectuali din societate, prezentau probleme de artă teatrală, țintind spre educarea auditoriului, sau sinteze asupra evoluției mișcării teatrale românești: Schițe din istoria teatrului, Limba și scena, Literatura noastră dramatică, Pregătiri la înființarea unui teatru român de Iosif Vulcan, Despre datinele poporale în literatura dramatică de At. M. Marienescu
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
evenimente de seamă în viața culturală a acestor centre, prilejuri de solidaritate națională. Disertațiile, conferințele, pregătite fie de membrii comitetului, fie de alți intelectuali din societate, prezentau probleme de artă teatrală, țintind spre educarea auditoriului, sau sinteze asupra evoluției mișcării teatrale românești: Schițe din istoria teatrului, Limba și scena, Literatura noastră dramatică, Pregătiri la înființarea unui teatru român de Iosif Vulcan, Despre datinele poporale în literatura dramatică de At. M. Marienescu, Arta (în special drama) și morala de I. Bunea, Din
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
teatrul românesc. Totuși, și cu fondurile colectate s-a ridicat o scenă în cadrul Muzeului Astrei, la Sibiu, inaugurată în 1905. Acum o nouă generație de intelectuali aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al societății -, Ion Băilă, Ștefan Mărcuș
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
o nouă generație de intelectuali aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al societății -, Ion Băilă, Ștefan Mărcuș, Ionel Crișan, Zeno Vancea ș.a. Se produce o evoluție a gustului literar și, deoarece multe piese reprezentate sunt considerate neizbutite, se
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]