2,943 matches
-
a criminalității decât publicul care se informează doar întâmplător în legătură cu aceste probleme. De exemplu, Leo Barrile (1984) a ajuns la concluzia că persoanele care vizionează constant programele TV au o percepție mai distorsionată despre criminalitate, comparativ cu cele care sunt telespectatori ocazionali. „Vizualizarea” faptelor de criminalitate în mass-media Prin specificul ei, presa scrisă și audiovizuală nu poate oferi informații complete și deplin verificate despre infracțiunile prezentate, astfel că opinia publică despre criminalitate se formează din informații lacunare și, uneori, îndoielnice. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de televizor rămân obligatorii la un nivel cultural scăzut, pe gustul păturilor mijlocii. Primatul economiei impune în viziunea lui DeFleur, preponderența emisiunilor rentabile care să atragă publicul, rentabilitate care, în lumea americană, presupune proporționalitatea dintre cheltuielile făcute și numărul de telespectatori pe emisiune. Așadar, sunt date, spre deliciul publicului, cât mai multe emisiuni de divertisment. Câți dintre noi avem puterea de a selecta programele la care ne uităm? Câți părinți reușesc să-și oprească copiii să se uite la desenele pline
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
singura alternativă umanistă față de capitalism”). Totuși, pentru ambasadorul român la Berlin, Krenz era un reformator radical: fapt semnificativ, Începuse prin a renunța la propaganda de partid, permițînd „discuții libere, neorganizate tematic”, transmise În direct la televiziune, telefoane În direct de la telespectatori etc. (p. 245). Interesant e că și această libertate de expresie este comandată: „De la ziariști [...] am aflat că există indicația ca la radio și televiziune să se reproducă interviuri spontane referitoare la toate problemele care-i preocupă pe cetățeni, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
indiferent sau ostil) determină amintirea experiențelor trăite de către copil. Acest factor pare să influențeze modul în care copilul prelucrează informațiile agresive văzute la televizor. În ciuda numeroaselor cercetări făcute pe această temă, dezbaterea vizând efectul violenței televizate asupra agresivității manifestată de către telespectator nu a fost încă încheiată. S-a constatat totuși o corelație pozitivă între cantitatea de violență văzută și nivelul de agresivitate manifestat. Cercetătorii încă nu știu exact să spună dacă faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
serie de emoții negative plus o activare fiziologică importantă și reducând probabilitatea comportamentelor pro-sociale (Anderson et al., 2001). Aceste rezultate confirmă efectul pe termen scurt și lung al imaginilor violente asupra declanșării agresivității, chiar și în cazul jocurilor video. Copiii telespectatori privilegiați. Dacă copii sunt în stare să imite comportamentul agresiv al unui adult împotriva unei păpuși gonflabile, care ar putea fi efectul violenței văzute în filmele și emisiunile televizate? Studiile longitudinale au arătat că acei indivizi care au urmărit în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
efectuate pe teren demonstrează că marea majoritate a copiilor (chiar și cei care nu manifestă tendințe agresive evidente) devin mult mai agresivi după ce urmăresc emisiuni cu violență la televizor pe o perioadă mai lungă de timp. Ce se întâmplă cu telespectatorii adulți? Violența mediatizată afectează și comportamentul adulților. Acum câțiva ani în urmă, un bărbat din Texas intra cu mașina în vitrina unei cofetării, scoțând o armă și trăgând la întâmplare în cei prezenți. El a omorât atunci 22 de persoane
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
influențat comportamentul acestui individ, dar știm cu siguranță că violența mediatizată poate avea consecințe nefaste asupra comportamentului adulților. Phillips (1986) a analizat statisticile criminalității cotidiene din SUA și a constatat o creștere a numărului de omucideri în timpul săptămânii în care telespectatorii urmăriseră un match de box la categoria supergrei. Autorul a mai remarcat că în zilele de dinaintea match-ului a existat multă publicitatea în jurul acestui eveniment sportiv. Victimele agresivităților ce au urmat match-ului aparțineau acelorași grupuri etnice cu cel care a pierdut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la ședințele CFSN/CPUN. Sunt curios cum i-ar mai apăra d-l Buchet de PRM pe fratele Vadimului, cu două angajamente semnate și probe că și-a turnat colegii ofițeri, ori chiar pe Vadimul însuși! În fața a milioane de telespectatori potențiali, nu? Nu-mi spune că ăștia nu știu de rușine! Dacă ar ști că stă lumea cu ochii pe ei, să vezi cum ar veni și frica de rușine! Eram, poate, obosit și n-am sesizat acel pasaj din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
modul în care mă comport în emisiune unde sunt foarte liber și foarte civilizat, ceea ce spune mult despre noua conduită din media publice. Ah, am primit câteva observații tehnice! Realizând emisiuni TV de vreo opt-nouă ani, la început spuneam "stimați telespectatori"... Dar mi-am intrat repede în mână! Păi, da, Năstase a fost un naiv! Tocmai cei cumpărați, patronii și șefii din presă l-au și trădat când au simțit "schimbarea". Magnații sunt mult mai abili, și-au înfeudat o bună
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și de particularitățile lor tocmai pentru că sunt mijloace ci și de societatea în care s-au dezvoltat, precum și de persoanele care au contribuit la crearea și răspândirea lor, indiferent dacă au fost ziariști sau destinatari ai informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Documentele menționate cuprind o analiză referitoare la progresele tehnologice și la modalitățile prin care mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală a acestora, se trece la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și persoanele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doar statului sau particularităților sale (tocmai pentru că reprezintă un mijloc), ci și societății în care s-a dezvoltat, precum și persoanelor care au contribuit la crearea și răspândirea ei indiferent dacă au fost ziariști, sau destinatari ai informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală asupra acestora, s-a trecute la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și persoanele care formulau și propagau idei în acest context capătau o nouă semnificație. O
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un mare număr de locuri a fost alocat candidaților din partid, iar competiția internă pentru ele nu a fost permisă. Cu toate acestea, Congresul rezultat includea multe voci critice independente. Lucrările sale au fost vizionate de 100 de milioane de telespectatori, iar cererile lui Saharov și ale altor deputați de a se continua schimbarea - prin detronarea partidului, din ce În ce mai discreditat, din poziția sa privilegiată - nu puteau fi ignorate, chiar dacă Însuși Gorbaciov a șovăit la Început. Comuniștilor le aluneca printre degete monopolul puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
traumatice la scară națională. Nostalgia lor selectivă pentru puținul care putea fi recuperat din ruinele trecutului era logică; nu Întâmplător, filmul lui Edgar Reitz, Heimat: Eine Deutsche Chronik, difuzat de televiziune În 1984, a atras În medie nouă milioane de telespectatori germani pe episod. Mai ciudată este febra nostalgiei care a cuprins la sfârșit de secol Europa Occidentală, generând o avalanșă de industrii patrimoniale, reconstrucții, reconstituiri, renovări și memoriale. Desigur, „marea epocă a mitologiei istorice”, cum o numea Eric Hobsbawm În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
când fascinația tehnologiei și curiozitatea față de țările vecine se traducea În numeroase documentare și „transmisiuni externe” din orașe exotice și decoruri marine. Dar, cum Europa era acum o realitate banală și - cu excepția sud-estului zbuciumat și pauper - deloc exotică pentru majoritatea telespectatorilor, emisiunile despre destinațiile turistice, și nu numai de pe canalele europene se „globalizaseră” de mult, Îndreptându-și atenția spre zări mai Îndepărtate, În timp ce restul Europei zăcea În uitare: un teritoriu presupus familiar, În realitate necunoscut. Spectacolele publice importante (funeraliile publice În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acum cu sporturi sau evenimente specific naționale (hochei pe gheață În Republica Cehă, baschet În Lituania și Croația, Turul Franței, turneul de tenis de la Wimbledon), dar, la scară continentală, acestea erau evenimente de ordin secund, chiar dacă atrăgeau ocazional milioane de telespectatori (Turul Franței era singurul eveniment În cazul căruia numărul spectatorilor la fața locului crescuse de-a lungul deceniilor). Luptele cu tauri din Spania nu mai suscitau interesul tinerilor, deși În anii ’90 ele au fost readuse pe tapet ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Beckham În Campionatul European din Portugalia În anul următor (căpitanul Angliei a ratat două penalty-uri, grăbind eliminarea umilitoare a echipei) nu a reușit să domolească entuziasmul fanilor. și mai grăitor, ieșirea Angliei din competiție nu a afectat numărul de telespectatori britanici la meciurile care mai rămăseseră de disputat (Între state mici ca Portugalia, Olanda, Grecia și Cehia), fără miză pentru fanii britanici. Cu toată fervoarea meciurilor internaționale - steaguri fluturânde, lei dezlănțuiți pe blazoane și imnuri zbierate furibund de galerii -, obsesia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
furibund de galerii -, obsesia generală de a urmări meciurile, orice meci, era mai importantă decât atașamentul partizan față de o echipă anume 5. La momentul de maximă audiență, transmisiunile BBC de la meciurile disputate În Portugalia au atras 25 de milioane de telespectatori numai În Marea Britanie. Site-ul oficial euro.com a Înregistrat 40 de milioane de vizitatori și un miliard de accesări pe parcursul competiției. Fotbalul Își merita popularitatea. Era o formă de divertisment evident egalitaristă. Oricine putea juca fotbal, oriunde: nu Îți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comprehensibilă lucruri care ar trebui să rămână pe veci indescriptibile și impenetrabile. Dar efectul filmului s-a datorat exact acestor neajunsuri. Programat În patru seri succesive pe postul național vest-german, el a fost urmărit de circa 20 de milioane de telespectatori - mai mult de jumătate din populația adultă. Întâmplarea a făcut ca difuzarea lui să coincidă cu un alt proces, cel al foștilor gardieni din lagărul morții de la Maidanek, reamintind publicului că subiectul era foarte actual. Impactul public a fost enorm
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]