4,773 matches
-
atributelor ideologiei oferă, pe de o parte, posibilitatea unei viziuni de ansamblu asupra diverselor maniere în care conceptul a fost discutat implicate fiind diferite modalități de definire -, constituindu-se astfel într-un veritabil organon, și, pe de altă parte, conferă teoreticianului un bagaj informațional care să-i permită construcția unei perspective asupra ideologiei pe care să o angajeze în cercetarea pe care o întreprinde. Cele șapte atribute care configurează cadrul comprehensiv al ideologiei, subsumând diverse variante, se regăsesc în teoriile moderne
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
pentru a fi influentă în plan socio-politic, ideologia trebuie să dețină o anumită stabilitate în timp și să ofere condiții pentru cunoașterea realității de către cei care o împărtășesc. Date fiind coerența, caracterul abstract și posibilitățile de cunoaștere de care dispune, teoreticienii sociali nu ezită să asocieze ideologiei și un înalt grad de sofisticare. Dar conceptul trimite, de asemenea, și spre evaluarea faptelor, așa cum se regăsesc acestea în realitatea socială. Prin aceasta, ideologia poate simplifica realitatea, care adeseori se caracterizează prin complexitatea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de ideologie a fost relaționat, pe de o parte, cu noțiuni precum cele de "dominație" și "interes", iar pe de altă parte a fost utilizat pentru a demarca în mod strict însuși statutul științelor socio-politice ca atare. Pe prima coordonată, teoreticienii au vizat mai ales dimensiunea socio-politică a ideologiei, în vreme ce, pe cea de a doua, au conturat obiectul de studiu al sociologiei cunoașterii. Aceste două coordonate nu sunt însă net separate în contextul teoriei politice clasice ori în cel al cercetărilor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
neutră și despre concepția pozitivă asupra ideologiei. Există, evident, și o perspectivă epistemologică asupra ideologiei (ce include, la rându-i, trei concepții: obiectivistă, relaționist-relativistă și pragmatistă), dar nu voi insista aici asupra ei16. a) Concepția negativă asupra ideologiei În rândul teoreticienilor sociali și politici, există un acord unanim cu privire la faptul că această înțelegere a conceptului de ideologie reprezintă o moștenire recuperată pe urmele gândirii marxiste 17. Aceasta întrucât, deși a denotat, inițial, o "știință a ideilor", Karl Marx și Friedrich Engels
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani 20. În pofida acestora, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie nu este una negativă, întrucât Marx nu a împrumutat termenul de la ideologii francezi pentru a-l orienta împotriva teoriilor rivale materialismului dialectic. Dimpotrivă, "rolul termenului
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani 20. În pofida acestora, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie nu este una negativă, întrucât Marx nu a împrumutat termenul de la ideologii francezi pentru a-l orienta împotriva teoriilor rivale materialismului dialectic. Dimpotrivă, "rolul termenului "ideologie" era cel de a denota
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
toate, identificarea acelui tip de întrebări pe care le sugerează Quentin Skinner atunci când ia în considerare domeniul istoriei ideilor 24. Întrebările de acest tip vizează dezbaterile intelectuale în care a intervenit Mannheim, prin opera sa, ca și maniera în care teoreticianul și-a construit propriile argumente pentru a contribui la aceste dezbateri. Cu alte cuvinte, "acestea sunt întrebări despre contextul care a dat naștere operei și despre modul în care autorul său a înțeles contextul ca atare și semnificația operei sale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
prezența unor intense preocupări în acord cu spiritul timpului, ceea ce face ca astfel de autori să poată fi percepuți și ca gânditori preocupați de progresul cunoașterii, dar și ca "filosofi ai lucrurilor pământești". Deloc întâmplător, o asemenea situare le permite teoreticienilor contemporani preocupați de condițiile socio-politice și istorice ale cunoașterii și, deci, de relația dintre cadrul socio-politic și proiecțiile epistemologice ale unei epoci de tipul modernității să identifice, în astfel de cazuri, existența unor "strategii" discursive. În această direcție, se subliniază
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
În ceea ce privește cea de a doua mare ideologie a modernității, și anume conservatorismul (ca și epistema care îi este proprie), aici problema cunoașterii este discutată în mod explicit, dată fiind regăsirea resurselor sale intelectuale în filosofia empiristă britanică. Deloc întâmplător, și teoreticienii politici contemporani care se înscriu în această epistemă insistă asupra diferenței dintre cunoașterea practică (knowing-how) și cunoașterea tehnică (knowing-what)51. De pe poziții sceptice cu privire la extinderea posibilităților de cunoaștere până acolo încât aceasta din urmă să devină una "totală", teoreticieni conservatori
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și teoreticienii politici contemporani care se înscriu în această epistemă insistă asupra diferenței dintre cunoașterea practică (knowing-how) și cunoașterea tehnică (knowing-what)51. De pe poziții sceptice cu privire la extinderea posibilităților de cunoaștere până acolo încât aceasta din urmă să devină una "totală", teoreticieni conservatori de talia lui Michael Oakeshott au glisat înspre un pesimism epistemologic de natură să tempereze credința unei cunoașteri perfect "raționale" a lumii noastre. De altfel, gânditorul britanic a avertizat cu privire la periculozitatea aplicabilității principiilor raționale în spațiul socio-politic, atrâgând atenția
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
că unul dintre ele mai importante principii epistemologice aplicate nu doar în sfera științelor naturii, ci și în aceea a științelor socio-politice în lumea contemporană este cel al "încercărilor și erorilor", așa cum a fost acesta teoretizat de filosoful științei și teoreticianul politic liberal-conservator Karl Popper. Practic, fără a limita progresul cunoașterii, acest principiu indică posibilitatea identificării și înlăturării erorilor. În plan socio-politic, aplicarea sa creează condițiile de posibilitate pentru derularea "ingineriei sociale graduale", opusă rigidelor scheme raționale proprii utopiilor 53, ale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
spațiul socio-politic. În acest context, intră în scenă interesele individuale și de grup, iar poziționarea ideologică a acestora în societate nu poate întârzia să fie pusă în discuție. Abordând problema alegerilor pe care le facem în spațiul social și politic, teoreticienii scot în evidență două concepte de raționalitate: cel instrumental și cel axiologic. Primul are în vedere mijloacele pe care le utilizăm, în acțiunile noastre, pentru a ne atinge scopurile sau pentru a ne împlini interesele, în timp ce al doilea se referă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologia exprimă o viziune falsă asupra realității, fiind un instrument prin care establishment-ul social își menține dominația pentru a-și putea împlini interesele pare să îi atragă, chiar în pofida destructurării analizei în termenii "luptei de clasă", pe cei mai mulți dintre teoreticieni. Nu voi insista aici asupra acestei modalități de situare a diverselor abordări cu privire la problema ideologiei, ci voi specifica, doar, sintetic, că, atât din punctul de vedere al epistemologiei, cât și din cel al teoriei social-politice, putem identifica o varietate de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cărui evoluție o poate influența, decisiv sau secundar, în funcție de anumite condiții socio-istorice (înțelese în sens contingent, nepredictibil și, deci, non-determinist). Nu este vorba, mă grăbesc să adaug, despre un cadru static, fie și pentru simplul motiv că, așa cum subliniază unii teoreticieni contemporani, "humanity is a project in the making"7. Ca să exemplific, indic faptul că societatea democratică de factură occidentală din contemporaneitate poate fi considerată produsul unei proiecții ideologice, din moment ce instituțiile sale (cadrul constituțional, contractualismul politic, economic și social, separația puterilor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Berger și Thomas Luckmann, spre a fi, finalmente, reiterată cu și mai multă vigoare în cadrul studiilor relative la "tehnologia științei", mai întâi de către autori precum David Bloor, în cea de a doua jumătate a secolului trecut și, mai nou, de către teoreticieni contemporani precum Steve Fuller este vorba despre problema situării individului în raport cu realitatea socială în care este "încapsulat" și a implicării sale în chiar procesul cogniției sociale. Dacă ideologia este un produs colectiv, și nu individual, înseamnă aceasta că membrii particulari
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sociale și care sunt reproduse discursiv de la o generație la alta sub formă de coduri, norme, regulamente, habitudini, comportamente etc., deopotrivă formale și informale putem apela la un argument ce vine din zona cercetărilor interdisciplinare privitoare la ideologie, întreprinse de teoreticianul contemporan Teun van Dijk, potrivit căruia a defini ideologia înseamnă a ne referi, printre altele, la faptul că aceasta e constituită din "(...) reprezentări sociale ce definesc identitatea socială a unui grup, adică credințele împărtășite despre condițiile fundamentale și modurile sale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
un ritm ce are drept consecință directă variate schimbări în plan societal. Deloc întâmplător, prin urmare, vorbim despre identificarea cunoașterii sociale într-o societate care a fost definită, în ultimii cincizeci de ani, în diferite maniere. Așa cum arată, spre exemplu, teoreticianul social David Goldblatt, societatea finalului secolului trecut și începutul noului mileniu a comportat cel puțin trei caracterizări, fiecare în parte implicând variate modalități de definire 52. S-a vorbit, mai întâi, despre o societate a cunoașterii, fie că aceasta a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o societate caracterizată prin "economia cunoașterii și revoluția comunicațiilor". O altă modalitate de fragmentare a spațiului social contemporan i-a atras eticheta de "societate fragmentată", insistându-se, în subsidiar, pe sintagme precum "post-fordism" ori "post-modernism". În fine, conștientizarea, de către anumiți teoreticieni sociali, a faptului că umanitatea s-ar putea confrunta cu posibilitatea unei catastrofe globale a făcut ca societatea proprie epocii noastre să fie denumită "societatea riscului". Ce tip de cunoaștere socială corespunde, prin urmare, societății contemporane, dincolo de etichetele aduse în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
posibilitatea unei catastrofe globale a făcut ca societatea proprie epocii noastre să fie denumită "societatea riscului". Ce tip de cunoaștere socială corespunde, prin urmare, societății contemporane, dincolo de etichetele aduse în lumină de către diversele teorii invocate? Aceasta reprezintă o chestiune căreia teoreticienii sociali trebuie să-i facă față, astfel că, potrivit lui Goldblatt, "(...) precondiția prinipală a unui angajament efectiv al științelor sociale în lumea cunoașterii este o recunoaștere a pluralității și diversității cunoștințelor"53. Dincolo de această pluralitate a formelor cunoașterii, societatea contemporană este
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
contribuții intelectuale ale unor filosofi de talia lui John Locke, Montesquieu și Rosusseau, pentru ca, mai târziu chiar până în ultimele decade ale secolului al XX-lea să se dezvolte o adevărată tradiție de gândire, în care recunoaștem numele unor filosofi și teoreticieni politici precum Adam Smith și John Stuart Mill, Tocqueville și Hobhouse, John Dewey și Raymond Aron, John Maynard Keynes și Friedrich von Hayek, Karl Popper și Milton Friedman, John Rawls și Robert Nozick. Așa cum reiese din însăși denumirea acestei ideologii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
John Stuart Mill, Tocqueville și Hobhouse, John Dewey și Raymond Aron, John Maynard Keynes și Friedrich von Hayek, Karl Popper și Milton Friedman, John Rawls și Robert Nozick. Așa cum reiese din însăși denumirea acestei ideologii, subliniază John Gray, "toți marii teoreticieni liberali au sperat să găsească un fundament al atașamentului lor față de libertatea individuală, fundament care să nu fie numai local, ci unul potențial universal". Dorința gânditorilor liberali de a fundamenta libertatea individuală într-o manieră universală poate fi recunoscută și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sperat să găsească un fundament al atașamentului lor față de libertatea individuală, fundament care să nu fie numai local, ci unul potențial universal". Dorința gânditorilor liberali de a fundamenta libertatea individuală într-o manieră universală poate fi recunoscută și în operele teoreticienilor politici din perioada contemporană, deși liberalismul a suportat, între timp, numeroase avataruri. Tradiția filosofico-politică a avansat diverse seturi de argumente în favoarea principiilor acestei ideologii, încât astăzi putem distinge trei principale linii de gândire. Este vorba, mai întâi, despre doctrina drepturilor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sugerează existența unui scop în natură". Într-un alt sens, încercarea de a întemeia o anumită moralitate, fie ea și politică, pe cerințele naturii umane, se dovedește incompatibilă cu diversitatea care intervine în cazul fiecărui individ în parte. După cum arată teoreticianul politic Bernard Williams, a intervenit un anumit grad de evoluție în ceea ce privește selecția caracteristicilor umane fundamentale, astfel încât este pusă la îndoială existența unor drepturi naturale. În al doilea rând, avem de-a face cu doctrina imperativului categoric, care a fost dezvoltată
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în cadrul curentului ultraliberal sau libertarian, reprezentat de filosofi politici precum Milton Friedman și Robert Nozick. Dincolo de aceste două curente dezvoltate în contextul ideologiei liberale, există autori care vorbesc, în contemporaneitate, despre o orientare postliberală. Este vorba, spre exemplu, despre un teoretician precum Joseph Raz, cel care, în cartea sa the Morality of Freedom (1986), susține că "nici libertatea, nici egalitatea nu constituie valorile fundamentale ale moralității politice liberale, al cărei interes central ar fi promovarea formelor de viață care rezultă din
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
failibilității rațiunii umane. Ei preferă, de aceea, să se refere la lucrurile particulare, acelea care fac obiectul cunoașterii practice (knowing how), iar nu al cunoașterii tehnice (knowing that), în termenii consacrați de către epistemologul Gilbert Ryle și preluați apoi de un teoretician conservator contemporan, Michael Oakeshott; f) supremația experienței reprezintă, credem, suma supozițiilor cognitive ale ideologiei politice a conservatorismului britanic, care subliniază, încă din perioada modernă, că rațiunea naște idoli, în încercarea sa de a descoepri esențele cunoașterii. Dimpotrivă, adevărul științific poate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]