3,029 matches
-
cel mai adesea se desmiardă si luceste de cântec, de prietenie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acum lipsea” . Ei au o existentă simplă, dar grea: “Munteanului i-i dat să-și câștige pâinea cea de toate zilele cu toporul ori cu cața.” Gospodaria Lipanilor demonstrează că sunt oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt vremuri în care se practică încă schimbul de produse: “Avere aveau cât le trebuia, poclozi în casa, piei de miel în pod, oi în munte. Aveau
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acțiunile și întreg zbuciumul interior al femeii, în strădania de a afla adevărul despre omul ei și de a împlini actul justițiar al pedepsirii vinovaților. Nechifor Lipan era oier din Măgura Tarcăului și își câștiga existența ca toți muntenii, "cu toporul ori cu cața", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentru că-și întemeiase o stână de oi la munte. Naratorul nu face în mod direct un portret fizic, ci îl alcătuiește din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește că avea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sîngeros și sentimental, zburător și patruped, [burghezul] a invadat, a infectat, a îndobitocit și diformat întregul pămînt (...) nu mai este cu putință să l stîrpești, cu mijloace omenești”8). Bacovia își limitează critica sa asupra burgheziei la o „serenadă din topor”, care, ce-i drept, la numai șapte ani de la răscoalele din 1907, suna sinistru. Față în față Mă îndoiesc că au mai fost puse față în față „Cubul negru” de Bacovia și schița (tot un poem în proză) „Bunul meu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asemeni unui "trandafir sălbatic", spălat zadarnic de torente și îngrășat de excrementele trecătorilor, pe care tot el îi maschează, generos, "pe cât poate"; superioritatea acestui reprezentant regal al vegetalului este, firește, indiscutabilă: "dar pe când arbori în păduri/ se prăbușesc ruinați de topoare,/ el neclintit rămâne se apără cu spinii/ și cu fantoma lui tulburătoare" (Trandafirul sălbatic). Cel mai adesea însă, lui Ioanid Romanescu îi place să uite ispita alegorizării și se înfățișează direct, fără mască și fără echivoc, dar într-o manieră
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zile lucrătoare (calendarul lor este cu 13 zile în urmă), refuză în aceste zile a lucra. G.T. este simpatizant legionar. În 1936 a organizat o rebeliune a stiliștilor, din fostul județ Baia, contra autorităților. Stiliștii erau înarmați cu arme, furci, topoare etc. Pentru acest motiv, a fost condamnat 2 ani și 8 luni. În timpul regimului antonescian, a avut legături cu legionarii iar după 1944 s-a dedat la fel de fel de acțiuni dușmănoase regimului nostru pentru care motiv, în 1952, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și istorie. 3.1.2.3. Divinația cu ajutorul obiectelor fermecate Această formă divinatorie include toate obiectele considerate a fi "fermecate" sau despre care se crede că, în împrejurări precise, posedă capacități neobișnuite. Astfel, se poate vorbi de o divinație cu ajutorul toporului înfipt într-un stâlp (i se interpretează oscilațiile), divinația cu ajutorul fusului, al ciurului, al inelelor sau al pietrelor prețioase. Amintim aici practicile divinatorii din noaptea de Sfântul Vasile sau din cea a Sfântului Andrei, când se folosește verigheta sau inelul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
categorie intră toate obiectele confecționate care ajută într-un fel sau altul la realizarea prezicerii. Ele pot fi dintre cele mai diverse: baghete magice, bețigașe, zaruri, tăblițe, globuri de cristal, boabe, bile, anse, cărți de joc, statuete, amulete, oglinzi, lumânări, topor, fus, ciur, inel etc. În cele ce urmează ne vom opri doar la folosirea oglinzii. S. Florea Marian prezintă un ritual de divinație maritală din noaptea de Sfântul Vasile care implică folosirea oglinzii și a lumânărilor: În alte părți tot
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ucide "păcălește" inhibițiile atacatorului și depășește timpul de reacție al atacatului, care nu mai poate etala toate semnele specifice acceptării înfrângerii: "Oare ce se va fi întâmplat în momentul în care omul a ținut pentru prima oară în mână un topor de piatră? Foarte probabil că ceva asemănător cu ce se poate vedea în cazul copiilor de doi, sau chiar trei și mai mulți ani, care nu sunt împiedicați de nici un fel de inhibiții instinctuale sau morale să-și arunce reciproc
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
chiar trei și mai mulți ani, care nu sunt împiedicați de nici un fel de inhibiții instinctuale sau morale să-și arunce reciproc în cap obiecte atât de grele că abia le pot ridica. La fel de puțin va fi ezitat și inventatorul toporului de piatră să-l lovească cu el pe un tovarăș care-l înfuria. Sentimentele sale nu-i spuneau nimic despre efectul cumplit al invenției sale, inhibițiile înnăscute de a ucide ale omului erau atunci ca și acum adaptate armelor sale
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să încerce a intui întrebările spectatorului și a le răspunde, atunci nu e un film mut, dar e un film surd. Temele de propagandă în cinematograful deceniului 6 sunt : - Colectivizarea, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor” (În sat la noi, Mitrea Cocor, Desfășurarea, O mică întâmplare). - Lupta entuziastă a tinerilor cu natura pentru moderniza rea României, la chemarea și sub conducerea Partidului (Răsună valea, Brigada lui Ionuț, Erupția). - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sau „Agenturili” Fabricarea legendei propagandistice a „spionului imperialist” începe cu Viața învinge (1951) și continuă cu Vultur 101 (1957) în regia lui Andrei Călărașu. Dacă până acum dușmanul noii orânduiri era la vedere - chiabur, moșier, patron și cozile lor de topor - sau se ascundea în munți, iar răii erau marcați fizic, grași sau uscați, urâți, privind tot timpul chiorâș, pentru a fi identificați cu precizie de spectator, în Vultur 101, pentru prima dată, dușmanul se ascunde perfid sub chipul unei superbe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
români de Securitate au ajuns să dispună și de ultimul răcnet al tehnicii. Pe lângă omnipotența tehnologică, Pisica de mare împământenește ideea omniscienței Securității. Odată cu lovitura de teatru finală, când măștile cad, înțelegem că, de fapt, periculoșii spioni și cozile de topor băștinașe n- au avut, de la bun început, nici o șansă, totul fiind controlat de securiștii noștri pas cu pas și minut cu minut. Ocupația reală și principală a Securității fiind supravegherea românilor și nu a unor ipotetici spioni străini, mesajul subliminal
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o remarcă „burgheză”, sofisticată, prima de acest fel pe care un tovarăș prim și- o permite pe ecran. Iritat-amuzat de atmosfera țeapănă, Stoian cere muzică. Formând un duet grotesc, Olariu, înalt, în uniformă, și moș Nechifor, un vechi tovarăș din topor, încep să cânte : „Vom pătrunde desculți în palate/ Muncitori și țărani să pornim/ Plini de foc și avânt/ Și-ntr- un singur cuvânt/ Refuzăm la ciocoi să robim”. Stoian râde mânzește : „Ăsta-i cântec de nuntă ! ? Ce- i aici, recepție la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aflați acum în solda imperialiștilor. - Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conduceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili. Teme tranzitorii, care au suferit modificări în timp : - Colectivizarea agriculturii, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor”, se transformă, după 1962, în conflicte între elemente înaintate și elemente înapoiate ale satului, în care binele învinge. - Decadența orânduirii burghezo-moșierești. Tema dispare, practic, după 1970. - Individualismul, sortit eșecului în fața vieții și muncii în colectiv. După 1965, e promovat personajul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ca adevărul,/ Ar fi trăit în rai o viață,/ De-ar fi costat și acolo mărul/ Cât costă azi, la noi, la piață” (Adam și Eva). „Fauna” tradițională a comicului este prezentă in corpore: despoții, patrioții de paradă, cozile de topor, impostorii, proștii, mediocritățile, grandomanii, detractorii și categoria mai nouă a bișnițarilor, chefliii, avarii, îngâmfații: „Deși murea, se bucura nespus/ Că și-n mormânt va sta cu nasu-n sus....” (Unui îngâmfat). Dar T. depășește gluma de moment: „Doamne, da, imperiul cade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
1989; Stați jos, copii!, Chișinău, 1990; Cartușiera, pref. Victor Prohin, Chișinău, 1991; De ce v-ați dus de-acasă?, Chișinău, 1991; Bocetul, Chișinău, 1992; Dioptrii pentru ochelarii de cai, pref. Victor Prohin, Chișinău, 1995; Ghicitori, Chișinău 1995; Stihuri marțiale, Chișinău, 1999; Toporul taie închinându-se, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000; Coloana nătângilor, Chișinău, 2001; Îngerii din cerul gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos pârlitu-m-a; / Lua românii slănina / Și țiganii căpățâna. Da țiganu, ca țiganu, / Văzut-a că s-a înșelat, / Deci el m-a împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe mulți să îl privească ca pe un tiran. Dar, prin moartea sa, total împotriva principiilor creștine ale acelor timpuri, a devenit imaginea regelui-martir. Cel care avea să devină o importantă figură bisericească, Philip Henry, a relatat cum, imediat după ce toporul gâdelui a separat capul regelui de trup, s-a auzit un murmur unanim al mulțimii adunate să urmărească execuția. Mai mulți privitori s-au apropiat de eșafod și au muiat batistele în sângele său, din cauza superstiției conform căreia sângele unui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un oraș curat și civilizat" etc. Erau interesante și rubricile: breviar juridic, Bârladul în presa vremii (Din „Vocea Tutovei"-1942), programul de audiențe al autorităților, jocuri de cuvinte, anunțuri ș.a. Semnau: Gelu Tănase, Ion Chirvasă, Georgeta Florența, Cezar Emilian, Gh. Topor, prof. Toni Iosipescu, Teodor Stupu, prof. Iulian Arhire, Nica Andronache, ing. Viorel Neagu, pr. Costică Blănăru, Valentin Guzgan. Periodicul are o ilustrație adecvată, de calitate. (Din volumul „Vaslui - Capitala Țării de Jos în presa vremii - 1875-2005, p.129-131) * Cuvântul liber
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lumină, și de aceea, ca să fie după cum credeau ei, pe locul conducătorului, scriau versuri în care depășeau măsura. Erau versuri, în care fără poezie, nu se vorbea decât de atrocități: valuri de sânge, munți de leșuri, grămezi de ciomege și topoare, versuri, pe care Nicolae Iorga, un adânc înțelegător al poeziei, sub orice formă de manifestare, nu le publica niciodată. Într-una din zile, dl. Corneliu Moldovanu îmi încredințează o poezie din acestea, cu rugămintea să i-o public. Se înțelege
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cea bună... O perioadă de timp nu mă mai certa, mai lucra și el câte ceva pe lângă casă... dar când scăpa la băutură... influențat de familie/rude, venea acasă și-mi aducea toate vinile de pe lume, mă bătea, mă amenința cu toporul, cu cuțitul, totul se relua, parcă era și mai nebun...”. Prejudecățile deținutei, obișnuințele socioculturale introiectate, frica de a nu mai fi capabilă să-și întemeieze o familie, nesiguranța, lipsa opțiunilor o determină să revină acasă la agresor, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se precizează cu claritate în reacția pe care "sălbaticii" au avut-o față de uneltele Albilor. Ca să vorbim precum economiștii, în ce fel s-au folosit de creșterea productivității datorată progresului tehnic (înlocuirea, de exemplu, a unor unelte din piatră cu topoare)? N-au încercat să producă și mai mult, ci să cîștige timp de odihnă și de leneveală 62. Pierre Clastres compară lumea indienilor "sălbatici" (guayakii, mai ales) cu cea a indienilor considerați drept "evoluați", Incașii 63. În primul caz, membrii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lui Miguel de Cervantes), a fi fără cap și coadă (Henry Fiel-ding), a fi sau a nu fi (William Shakespeare), a fuma pipa păcii (Fenimore Cooper); în mod similar s-au răspîndit la români formule precum: a fi coadă de topor, plecînd de la o fabulă a lui Gr. Alexandrescu, dacă voi nu mă vreți eu vă vreau, de la o nuvelă a lui C. Negruzzi etc. Limbile pot avea însă uneori tratamente diferite chiar în asemenea cazuri, cum ilustrează traducerea aceleiași formule
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a acestor construcții, prin folosirea lor cu inversiuni, intercalări sau parafrazări. Se pot produce astfel fenomene de elipsă (a întoarce obrazul, în loc de a întoarce și celălalt obraz), de suspensie (cine se scoală de dimineață...), de expansiune (a fi coadă de topor pentru cineva), de substituire (prost de dă în găuri; cine sapă groapa altuia ajunge departe cine se scoală de dimineață cade în ea), de distorsiune (mîța blondă zgîrie rău). În asemenea situații, expresivitatea inițială a discursului repetat este augmentată prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
păzitori. În timp ce îngerii temperau demonii sosi și moartea, "a venit și aceea fără de veste, și era fața ei, cînd ca a unui leu speriat, cînd ca a unui tînăr gros și barbar țiind multe feluri de fiare ascuțite, săbii, seceri, topoare cu două ascuțitori, tesle, seceri și alte multe prea înfricoșate unelte, cu care le dă la toți multe feluri de morți după păcatele lor, și văzînd smeritul meu suflet pre tiranul acela m-a cuprins toată frica și groaza nesuferită
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]