3,404 matches
-
artei sale78. Iorga consideră c? artistul �? i exercit? rolul social de frunte printr? un �realism na? ionalist�. Atunci c�nd �Tribuna� (publică? ie literar? a rom�nilor transilv? neni) ? i? a �ncetat apari? ia, Iorga a publicat un articol �n �S? m?n? torul�. 79 Ioan Slavici pledase �ntotdeauna �n �Tribuna� pentru �realismul poporal�, realism �n zugr? virea ?? r? nimii, �române inspirate din realit?? ile na? ionale�, care trebuie s? trezeasc? ?? r? nimea ? i s? se ocupe de soarta ei. S?m? n?torismul sus? inea c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a cum a fost se �nscrie printre cele mai frumoase scrise �n limba rom�n?. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate c? portretele sale erau mai cur�nd istorice, umane ? i psihologice dec�ț artistice. Jurnalistică să putea fi mi? c?tor de frumoas? , dar poezia să era de o mic? valoare literar?. Iorga a scris numeroase piese de teatru ? i nutrea ambi? ia de a deveni un autor de teatru dramatic ? i popular, dar aspectele rela? iilor lui cu scenă demonstreaz? naivitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sale fiind unitare. C?linescu evoc? diferitele tonuri utilizate de Iorga �n timpul conferin? elor sale: uneori m�ng�ietor, alteori secretos (că ? i cum niscai spioni ar fi tras cu urechea la spusele lui); putea deveni prietenos sau mu? c?tor, trec�nd apoi brusc la un ton calm ? i sec. Concluziile lui erau memorabile: �P? rea s? pronun? e fraze biblice care treceau dincolo de pasiunile m? runte�; �? i formulă conferin? a că ? i cum ar fi fost �nv? luit? de fum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acestora. Iorga avea o fire foarte caritabil? , iar doamna Catinca f? cea dona? îi substan? iale spitalelor. Atunci c�nd Transilvania a devenit parte a Rom�niei, doamna Catinca a �ncercat s? foloseasc? influen? a șo? ului ei că Purt? tor de cuv�nt al Primei Adun? ri Na? ionale că s? ob? în? slujbe pentru fo? ții ei colegi de ? coal? unguri care c? utau posturi de profesori 127. Iorga era �ntotdeauna la dispozi? ia oamenilor de r�nd, depun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rănilor rom�ni. Pentru el, numai na? ionalismul oferea o solu? ie atotcuprinz? toare a problemelor societ?? îi rom�ne? ți. Iorga se considera �n primul r�nd na? ionalist, �n al doilea r�nd democrat, iar �n al treilea un ap? r? tor al ?? r? nimii, �ntruc�ț nici m? car dreptatea social? nu avea pentru el o valoare mai mare dec�ț na? iunea 147. Dar accentul pus de el asupra drept?? îi sociale �ntr? un cadru na? ionalist i? a deconcertat pe conservatori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionalismul lui cultural ? i pe lupta literar? cultural? care vor deveni cunoscute sub numele de S? m?n? torism. Toate acestea au devenit �Lupta literar? �. �n 1903, Iorga a devenit liderul mi? c?rîi literare care a preluat numele revistei literare �S? m?n? torul�. El scria �n 1933 ��n articolele mele (din �S? m?n? torul�) mi? am exprimat credin? a pe care mi? o voi p? stră toat? via? a�. Că ? i Kog? lniceanu, Iorga �ncerca s? �mpace tradi? ia cu evolu? ia. S?m? n?torismul a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care vor deveni cunoscute sub numele de S? m?n? torism. Toate acestea au devenit �Lupta literar? �. �n 1903, Iorga a devenit liderul mi? c?rîi literare care a preluat numele revistei literare �S? m?n? torul�. El scria �n 1933 ��n articolele mele (din �S? m?n? torul�) mi? am exprimat credin? a pe care mi? o voi p? stră toat? via? a�. Că ? i Kog? lniceanu, Iorga �ncerca s? �mpace tradi? ia cu evolu? ia. S?m? n?torismul a avut o influen?? incontestabil? asupra literaturii rom�ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că s? �nfiin? eze un ziar literar intitulat �Albina�, care se adresa �nv??? torilor de la ? ar? , care urmau s? devin? �apostolii� noului crez, �ndemn�ndu? i s?? i lumineze pe ?? răni. Colaboratorii de la �Albina� ai lui Haret au fondat �S? m?n? torul� la 2 decembrie 1901. S?m? n?torul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahu?? , care spera c? semin? ele aruncate �n brazd? vor prinde r? d
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
intitulat �Albina�, care se adresa �nv??? torilor de la ? ar? , care urmau s? devin? �apostolii� noului crez, �ndemn�ndu? i s?? i lumineze pe ?? răni. Colaboratorii de la �Albina� ai lui Haret au fondat �S? m?n? torul� la 2 decembrie 1901. S?m? n?torul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahu?? , care spera c? semin? ele aruncate �n brazd? vor prinde r? d?cîni, vor face flori ? i vor dă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahu?? , care spera c? semin? ele aruncate �n brazd? vor prinde r? d?cîni, vor face flori ? i vor dă roade. �n fiecare s? pt? m�n? ap? reau �ntre 500 ? i 2�000 de exemplare din �S? m?n? torul�. P�n? �n 1903, revista a respectat linia stabilit? de Haret; dup? intrarea lui �n redac? ie (la invită? ia lui Ilarie Chendi), Iorga a �nceput s? impun? na? ionalismul eminescian ? i un spirit combativ, odat? cu apari? ia articolului s? u Cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia articolului s? u Cu ocazia dispari? iei �Tribunei�149. Iorga a preluat efectiv conducerea revistei abia �n luna iunie 1905, dar chiar ? i �nainte de această influen? a lui era hoț? r�toare. Dac? n?ar fi fost el, �S? m?n? torul� ar fi devenit doar o alt? �Albin? �. Dup? 1903, revista nu a mai fost subven? ionat? de stat. Iorga a mutat birourile redac? ionale acas? la el. Iorga ? i?a dat demisia �n octombrie 1906 din cauza dificult?? ilor financiare, gest datorat �n cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a mai fost subven? ionat? de stat. Iorga a mutat birourile redac? ionale acas? la el. Iorga ? i?a dat demisia �n octombrie 1906 din cauza dificult?? ilor financiare, gest datorat �n cea mai mare parte conflictelor dintre el ? i membrii redac? iei �S? m?n? torul�. Dimitrie Anghel, prieten al lui Iorga, sus? inea c? era imposibil s? colaborezi cu el150. Chiar ? i protejatul lui Iorga, Mihail Sadoveanu, s? a pl�ns de comportamentul lui dictatorial, a? a cum a f? cut ? i I. Scurtu 151
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga, sus? inea c? era imposibil s? colaborezi cu el150. Chiar ? i protejatul lui Iorga, Mihail Sadoveanu, s? a pl�ns de comportamentul lui dictatorial, a? a cum a f? cut ? i I. Scurtu 151. Dup? plecarea lui Iorga, �S? m?n? torul� nu a mai fost niciodat? ceea ce fusese. A l�ncezit (sub conducerea lui Scurtu) p�n? �n iunie 1910. S? analiz? m audien? a ? i ? elurile colaboratorilor lui Iorga ? i ale �S? m?n? torului�. Aproape to? i colaboratorii revistei erau ardeleni: George Co
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i I. Scurtu 151. Dup? plecarea lui Iorga, �S? m?n? torul� nu a mai fost niciodat? ceea ce fusese. A l�ncezit (sub conducerea lui Scurtu) p�n? �n iunie 1910. S? analiz? m audien? a ? i ? elurile colaboratorilor lui Iorga ? i ale �S? m?n? torului�. Aproape to? i colaboratorii revistei erau ardeleni: George Co? buc, Ion Gorun, Ilarie Chendi, Boți? -Ciobanu, ? tefan O. Iosif, vasluianul Alexandru Vlahu?? (care s? a retras �n 1902), Sextil Pu? cariu, ie? eanul Dimitrie Anghel, Zaharia B�rsan, b�rl? deanca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ii ardeleni erau adesea mai cultiva? i dec�ț cei din Regat), scriitorii ? i poe? îi �nt�mpinau piedici �n calea str? daniilor lor, a? a �nc�ț migrau spre Bucure? ți. Goga spunea: �Pentru noi, soarele r? sare la Bucure? ți�. �S? m?n? torul� se adresa �nv??? torilor de ? ar?. Iorga devenea apostolul noului crez care izvora din confuzia intelectual? a sf�r? ițului de veac. �nstr? inarea ? i prestigiul sc? zut al literaturii rom�ne �i deranjau pe tinerii intelectuali. Limba rom�n? literar? fusese reconstituit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
literatura nu trebuie s? se concentreze asupra �zbaterilor sau a pl? cerilor fiin? elor umane patetice ? i nefericite� sau asupra �sufletelor mizere, slabe ? i mutilate�. Din cauza �realismului na? ionalist�, Iorga condamnă �ntreaga literatur? realist?. Vlahu?? a descris ? elurile �S? m?n? torului�: el sus? inea c? scriitorii revistei sim? eau c? pierduser? prea mult? vreme ad�nci? i �n am? r? ciunea lor ? i �n durerile lor trec? toare. Ei ajunseser? s? fie �nstr? ina? i de marele curent al vie? îi duse de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Aceast? viziune coincide cu popularitatea haiducilor a? a cum erau prezenta? i �n poeziile lui Co? buc ? i descri? i de Bucură Dumbrav?. Satul de haiduci � că ? i satul s? m?n? torist � reprezenta tradi? ia ? i evolu? ia organic?. Preotul, �nv??? torul ? i boierul erau integra? i �n lumea aceasta; intru? îi str? ini, ciocoii, evreii ? i grecii tr? iau de pe urma profiturilor lor; S? m?n? toristul era opus locuitorilor marilor oră? e ? i ai suburbiilor industriale. �n satul s? m?n? torist există o armonie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu mai vorbim despre etnic! Eminescu a fost un mare poet, �n vreme ce Iorga proclama c? �literatura nu este o cafenea unde poate intra oricine poate pl? ți�. Ea trebuie s? aib? o func? ie social?. �ncep�nd cu �S? m?n? torul�, Iorga stabilea valoarea unei opere literare �n m? sura �n care aceasta se �ncadra �n na? ionalismul s? u cultural. Doar criteriile sociale ? i morale, mult mai pu? în dec�ț cele estetice, corespundeau normelor de evaluare a unei opere de art?. Pentru el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Doar criteriile sociale ? i morale, mult mai pu? în dec�ț cele estetice, corespundeau normelor de evaluare a unei opere de art?. Pentru el, na? iunea, �cea mai natural? dintre toate societ?? ile omene? ți�, se bizuia pe ?? răni: �ap? r? torul ? i cel care lucreaz? p? m�ntul rom�nesc�, datorie pe care ? i?a �mplinit? o sub toate jugurile str? ine sau asupririle nedrepte. ??ranul era �cel mai demn de cinste ? i cel mai curat ? i cel mai harnic dintre to
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a �ncins o �nc? ierare violent? ? i mul? i au fost r? ni? i. Situa? ia din timpul serii aducea a �nfl? c?rare revolu? ionar?; dac? Iorga ? i?ar fi f? cut apari? ia, ar fi putut fi conduc? torul unei lovituri; mul? imea �l a? tepta. Dar l? au a? teptat �n zadar; departe de a nutri idei revolu? ionare, Iorga st? tea �n apartamentul lui, speriat de ceea ce se �nt�mpla datorit? influen? ei lui. A?a cum �? i amintea familia, se temea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i putea st? p�ni indignarea, amintindu? i lui Iorga c? p�n? ? i Frederic cel Mare pusese �n scen? piese fran? uze? ți, iar Goethe ? i Schiller se n? scuser? ? i fuseser? educa? i �n timpul domniei lui. �l f? ceau r? spunz? tor pe Iorga, spun�nd: �Dumneavoastr? s�nte? i apostolul majorit?? îi studen? ilor, iar ei v? urmeaz? orbe? te�. Ea consideră c? �Singura mea crim? este c? am fost educat? �n spiritul culturii franceze�. Alexandru Marghiloman a trimis o scrisoare de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
literaturii rom�ne ? i a �naltelor interese ale poporului rom�n, care trebuie considerate că alc? tuind o unic? fiin?? spiritual? �172. �n timpul �ntrunirilor de la Ia? i i? a venit lui Iorga ideea fond? rîi unui ziar care s? devin? purt? torul de cuv�nt al noului spirit. Ziar care va ap? rea nu mult dup? aceea: �Neamul rom�nesc�. Ziarul era par? ial finan? at de aristocra? ie: Nicolae Filipescu, Gheorghe ? i Barbu ? tirbei ? i al? i descenden? i ai familiilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Carol I. Iorga i? a dedicat primul num? r Regelui Carol I174. A.�C.�Cuza ? i al? i na? ionali? ți �nsufle? i?i de acelea? i sentimente f? ceau parte din personalul s? u. �n octombrie, Iorga a plecat de la �S? m?n? torul� �ntruc�ț avea acum propriul lui ziar. Avea �n plan s? fondeze ? i alte publică? îi pentru na? ionalismul s? u cultural: ajuns la anumite concluzii pe baza experien? elor trecute, Iorga a �nceput s??? i materializeze concep? ia să de �Spectacole
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nesc�: �n decembrie 1908 a ap? rut un supliment literar, �Neamul rom�nesc literar�, iar �n ianuarie 1910, Iorga a publicat o edi? ie popular? a ziarului s? u, �Neamul rom�nesc pentru popor�. Iorga a jucat un rol hoț? r�tor �n apari? ia revistei �F? ț Frumos� (�ntre 1904? 1906 ? i din nou �n 1909), �mpreun? cu E. G�rleanu ? i al? îi. �n sf�r? it, la Craiova, cu ajutorul lui C. ? aban-F? ge? el ? i al lui D. Tomescu, �Drum drept� a devenit �Ramuri�, un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
R? școală ?? r? neasc? din februarie 1907. ??rănii rom�ni continuau s? sufere, �n ciuda protestelor intelectualilor ? i ale rom�nilor cinsti? i. Dincolo de exploatarea economic? , erau supu? i unor umilin? e zilnice. Iorga cuno? tea �ndeaproape aceste abuzuri. C?l? toriile ? i coresponden? a lui �l ? ineau la curent cu situa? ia. Cu c�teva luni �nainte de r? scoal? , a scris un articol cutremur? tor: Nu l? să? i ?? ranul la vedere, ascunde? i?l! 176. Unii din coresponden? îi lui au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]