9,719 matches
-
al Academiei Germane din München. A transpus pastelurile lui Vasile Alecsandri, Ion de Liviu Rebreanu (versiunea sa a apărut în 1941) și, în colaborare cu Bernhard Capesius, un volum de versuri din Ion Pillat (1943). Punctul culminant al activității de traducător l-a atins cu versiunile la poezii eminesciene, strânse în 1937 în volum și premiate de Academia Română (Premiul „Constantin Hamangiu”). R. excelează - după aprecierea lui Harald Krasser - în tălmăcirea poemelor filosofice (Scrisori ș.a.), fiind mai puțin norocos în alegerea echivalențelor
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
hitlerist. Apar medalioane consacrate lui Gabriele D’Annunzio și Luigi Pirandello, este semnalată traducerea versurilor lui Octavian Goga în limba italiană și se reproduc extrase din conferința Sentimentul național în literatura italiană a lui Paolo Soldati (profesor la Craiova și traducător al lui Goga). Totuși, nu întreaga publicistică literară din R.e. e colorată ideologic. Sunt de menționat contribuțiile lui Lucian Costin (Personalismul în literatură), Iosif E. Naghiu (Un poet uitat. Asesorul Zaharia Boiu), George Sbârcea (Ion Moldovanu), Const. Rîuleț (Epigrama
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
ROMANESCU, Marcel (11.X.1897, Liège, Belgia - 1955, București), poet și traducător. Este fiul lui Nicolae Romanescu, primar al Craiovei. Primele clase le face la Paris și Craiova. După studii liceale la Craiova, Turnu Severin, Iași și Mănăstirea Dealu, își ia licența în drept și filosofie la Universitatea din București (1920). Deține
ROMANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
ROMAN, Ion (14.I.1917, București - 1.XII.1989, București), istoric literar, editor și traducător. Este fiul Iuliei (n. Calman) și al lui Alexandru Roman. Urmează la București școala primară și Liceul „Sf. Iosif”, absolvit în 1934, apoi Facultatea de Litere și Filosofie, obținând licența în 1939. A fost multă vreme profesor de liceu în
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
de sinteză Ecouri goetheene în cultura română (1980), tema fiind urmărită, pe baza unei vaste documentații și cu un bun spirit de sistematizare a materiei, de la primele consemnări în „Albina românească” (1832) până la marii poeți contemporani ori la comentatori și traducători de renume, precum Tudor Vianu și Al. A. Philippide. Sunt consacrate capitole speciale Junimii și lui Titu Maiorescu, lui Mihai Eminescu, bogatelor traduceri de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea, lui Lucian Blaga, care
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
Heinrich Schliemann și Leo Frobenius. A transpus, de asemenea, pagini ale unor scriitori de expresie germană din România (Oskar Walter Cisek, Hans Liebhardt). Două premii, acordate în 1980 și în 1984 de Asociația Scriitorilor din București, îi încununează activitatea de traducător. SCRIERI: Fulgerul domesticit, București, 1954; Anton Pann, București, 1954; Dimitrie Bolintineanu, București, 1962; Caragiale, București, 1964; St. O. Iosif, București, 1964; Viața lui Ion Ghica, București, 1970; Vasile Alecsandri. Orizonturi și repere, București, 1973; Ecouri goetheene în cultura română, București
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
ca Emil Cioran, C. Rădulescu-Motru, Anton Dumitriu, Petru Manoliu, Oscar Lemnaru. Revista nu a acordat același interes traducerilor din literatura universală, dar se rețin câteva versiuni reușite din creația lui Dante, Goethe, Hans Sachs, Adolf Meschendörfer, George Adam, D.H. Lawrence, traducătorii fiind Ion Marin Sadoveanu, Alexandru Marcu, Eugen Jebeleanu, Ilarie Voronca. La R.l. au mai colaborat Dan Botta, Emanoil Bucuța, Octav Șuluțiu, Vasile Damaschin, Petru Comarnescu, C.N. Negoiță, Eugen Relgis ș.a. I.M.
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
de autor, au fost traduse în culegeri colective și în reviste din străinătate (din Belgia, Franța, Italia, Germania, Polonia, Grecia, Cehoslovacia, Spania, URSS, Ungaria, India, Iugoslavia, Suedia, SUA) sau în reviste și volume în limbi străine apărute în țară. Ca traducător, a realizat, în colaborare, antologia Odele Mării Egee. Poeți greci contemporani (1990). A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1972, 1977), Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1995), Premiul Academiei Române (1986), Premiul Asociației Scriitorilor din Republica Moldova (1992). Cartea de debut a
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
ROȘCA, Neculai (30.VI.1912, Trestiana-Bucovina - 31.III.1954, Câmpulung Moldovenesc), poet și traducător. Este fiul Vioricăi (n. Șindilav) și al lui Leon Roșca, preot. Urmează Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți (1923-1930), face studii de filosofie și filologie clasică la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din același oraș. Obține licența în 1935
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
FRZ, 1934, 5; George Popescu, „Blocat”, „Puncte” (Buzău), 1934, 5; Ionescu, Război, II, 127-129; Agatha Grigorescu-Bacovia, Poeții Bucovinei, PL, 1941, 4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 822, Ist. lit. (1982), 906; Predescu, Encicl., 738; Perpessicius, Opere, VIII, 70-84; Grațian Juncan, Un traducător uitat al lui Baudelaire: poetul Nicolae Roșca, „Zori noi”, 1968, 6 466; Satco-Pânzar, Dicționar, 195-196. G.B.
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
loc privilegiat. Pentru a oferi traduceri bune, redacția apelează la colaboratori exersați, manifestând interes și pentru atragerea celor în curs de afirmare: Petre Broșteanu, August Franken, Em. Grigorovitza, Mite Kremnitz, Wilhelm Rudow ș.a. Deosebit de rodnică a fost conlucrarea cu un traducător originar din Reșița, Ludwig Vinzenz Fischer, care alcătuiește o amplă prezentare intitulată Die romänische Literatur in Deutschland. Ein Repertorium (1885). Trebuie menționat și interesul pentru literatura germană în traducere românească, aici fiind comentate scrieri de Wilhelm von Kotzebue, Albert Amlacher
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
C. Banea, N. Ladmiss- Andreescu, iar în 1944 de câțiva scriitori care vor dobândi ulterior notorietate: Ion Caraion, Alexandru Lungu și Virgil Ierunca. Revista nu include decât rareori traduceri, notabile fiind versiunile unor poeme baudelairiene: Viața anterioară, Visul unui curios (traducător Ion Pillat) și Vorbe de taină (traducător Șerban Bascovici). Alți colaboratori: Constantin Barcaroiu, Ovid Caledoniu, George Păun, Ștefan Atanasiu, Cristofor Vitencu, Victor Hâlmu, N. Gherculescu, V. Copilu-Cheatră, Emil Manu, Ion Potopin. I.M.
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
1944 de câțiva scriitori care vor dobândi ulterior notorietate: Ion Caraion, Alexandru Lungu și Virgil Ierunca. Revista nu include decât rareori traduceri, notabile fiind versiunile unor poeme baudelairiene: Viața anterioară, Visul unui curios (traducător Ion Pillat) și Vorbe de taină (traducător Șerban Bascovici). Alți colaboratori: Constantin Barcaroiu, Ovid Caledoniu, George Păun, Ștefan Atanasiu, Cristofor Vitencu, Victor Hâlmu, N. Gherculescu, V. Copilu-Cheatră, Emil Manu, Ion Potopin. I.M.
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
Petra-Petrescu, N. Stamate, Maria Ciobanu. În domeniul teatrului, scrierile, mai puține, aparțin lui Victor Eftimiu, Petre Locusteanu, Horia Petra-Petrescu, I. Găvănescul, Ion Agârbiceanu. R. face cunoscute numeroase valori ale literaturii universale: Dante Alighieri (în traducerea lui G. Coșbuc), Shakespeare, Othello (traducător: D. Nanu), Luis de Camões, Cervantes, Goethe, Lev Tolstoi, Balzac. Alți scriitori traduși: Oscar Wilde, Lermontov, B. Björnson, Edmond Haraucourt, Pierre Loti, Mark Twain, Georg Brandes, Ossian, Thomas de Quincey, Ivan Vazov, Korolenko, Edmondo De Amicis, Luigi Capuana, Alphonse Daudet
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
a-l familiariza pe cititor cu spații culturale mai puțin cunoscute, de a-i propune noi nume din literatura lumii sau noi versiuni românești ale unor opere celebre (de exemplu, Faust de Goethe, în transpunerea lui Ștefan Aug. Doinaș). Printre traducători figurează, de asemenea, Romulus Vulpescu, Paul Alexandru Georgescu, Francisc Păcurariu, Ion Roman, Pericle Martinescu, Antoaneta Ralian, Petre Solomon, Micaela Ghițescu ș.a. Importantă este existența unor „rubrici de autor”, care, în timp, au dat nu numai un plus de interes, ci
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
ROȘCA, D.[umitru] D. (11.II.1895, Săliște, j. Sibiu - 25.VIII.1980, Cluj-Napoca), eseist și traducător. Urmează școala primară la Săliște, liceul mai întâi la Sibiu, absolvind la „Andrei Șaguna” din Brașov. Aici îl cunoaște pe Lucian Blaga, cu care se împrietenește pentru o viață. În 1914 intră amândoi la Seminarul Teologic din Sibiu, iar în
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
prezintă astfel ca meditația lucidă și activă a unui umanist. Filosoful a adus culturii române servicii inestimabile tălmăcind douăsprezece din cele optsprezece volume ale ediției originale a operelor lui Hegel. Însemnări despre Hegel (1967) edifică asupra imensului travaliu depus de traducător, ca și asupra pătrunderii lui profunde și subtile în arcanele sistemului și expresiei hegeliene, care, după Athanase Joja, „nu admite traduceri, ci interpretări: e ceea ce a făcut D.D. Roșca”. SCRIERI: L’Influence de Hegel sur Taine, théoricien de la connaissance et
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
, Vladimir (22.VI.1936, Ciorna, j. Orhei), poet și traducător. Este fiul Agafiei și al lui Teodor Rusnac. După studii la Institutul Pedagogic din Tiraspol, lucrează din 1958 la diferite publicații periodice, apoi devine redactor la editurile Cartea Moldovenească și Lumina și șef de secție la Comitetul de Stat pentru
RUSNAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
la Institutul lui V.A. Urechia din București, de unde va demisiona în urma unor conflicte, răzbunându-se apoi printr-un pamflet corosiv. În 1878, an în care R.-R. colabora la „Timpul”, Mihail Kogălniceanu îl cheamă în Departamentul Afacerilor Străine, ca traducător de limbă germană. Peste câțiva ani, căsătorit cu fiica unui arendaș, începe să ducă o viață mai retrasă, de moșier. Răscoala din 1907, în timpul căreia casa îi este mistuită de pârjol, îl înspăimântă și îl zdruncină, determinându-l să se
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
, Kostya (1893 - 16.VIII.1931), poet, publicist și traducător. De origine vâlceană, R. își face debutul în presă cu versuri publicate înainte de război în „Flacăra”, ce provoacă o oarecare rumoare, suspectate fiind ca traduse dintr-un poem sanscrit. De altfel, în anii 1914-1916 el e un bun tălmăcitor din
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
va opri să ocupe, la un moment dat, trei fotolii de director, la revistele „Venus” (1921), „Civilizația” (1925) și „Străbunii” (1926-1927), probabil ca să căpete independența de a tipări după gustul propriu. Încearcă să explice Biblia, compune versuri și exersează ca traducător, dezvoltă argumentații vehemente împotriva doctrinei spiritiste. Colaborează cu poezie și mici fragmente de proză la „Biruința”, „Cuvântul nostru”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Vremuri nouă”, „Capitala”, „Viața literară”, „Lupta” ș.a. A mai semnat și Rovinnae Costya. Nici genul dramatic nu îi
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
, Herman (23.VII.1891, Sighișoara - 16.IX.1959, Sibiu), traducător. Este fiul unui comerciant. După ce a urmat gimnaziul în orașul natal, a audiat - relativ nesistematic, având însă preferință pentru filologie - cursuri la universitățile din Viena și München. Înrolat în armata austro-ungară în timpul primului război mondial, o părăsește ca locotenent major
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
afla romanistul Ernst Gamillscheg) a deschis o filială la Sibiu, i-a fost încredințată conducerea acesteia. În această calitate, a impulsionat acțiunile de traducere reciprocă din literaturile română și germană și a contribuit la coordonarea diferitelor proiecte, promovate de autori, traducători sau de edituri, conlucrând mai ales cu Institutul Român din Berlin, aflat sub conducerea lui Sextil Pușcariu, dar și cu Ion Pillat. După 1944 trăiește din activități editoriale - redactează, bunăoară, seria de broșuri „Sächsische Selbstbesinnung” (șapte caiete, apărute la Sibiu
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
, George Virgiliu (24.III.1945, București), prozator și traducător. E fiul Leliei (n. Platon) și al lui Gheorghe Salomie. Urmează la București cursurile secundare la Liceul „Gh. Șincai”, absolvit în 1962, și Facultatea de Geologie Tehnică a Institutului de Petrol, Gaze și Geologie (1962-1967). După absolvire lucrează în calitate de cercetător
SALOMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289449_a_290778]
-
afaceri. Mare proprietar, R. duce o viață retrasă, la moșia lui din Muscel, fiind totodată profesor la Câmpulung. Unionist înfocat, este ales, în septembrie 1857, deputat în Divanul ad-hoc. În 1861 era președinte al Judecătoriei din Câmpulung. A semnat și Traducătorul sau Un vechi deputat. Fire agitată, plină de orgolii, R., turmentat de ideile mari pentru care se războiește, își spune părerea, cu vehemență, în chestiuni felurite, de la „sufragiul universal” și „legea rurală” până la ortografie și fonetică, el fiind un zelator
RUCAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289395_a_290724]