5,827 matches
-
mai "solidarist" (vezi Dunne 1998: Capitolul 7). Această aparentă "răzgândire" este mai pronunțată în Conferințele Hagey, ținute la Universitatea Waterloo din Canada în 1983 (Bull 1984b). Ea este ilustrată de comentariul că "ideea că ar exista drepturi suverane în afara regulilor trasate de societatea internațională însăși trebuie să fie respinsă, în principiu", unul din argumente fiind că "ideea de drepturi și obligații ale persoanei individuale și-a câștigat un loc, deși nesigur" în interiorul societății de state și "este de datoria noastră să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu care suntem obișnuiți, la o scară mai largă" (2002: 29). Este o chestiune de consolidare a domniei legii și a participării cetățenilor la viața politică prin forme diferențiate de angrenare democratică. Archibugi (2004b) a mers până acolo încât a trasat câteva principii cosmopolite ce ar putea guverna intervenția umanitară. Această propunere controversată își are originile în evoluțiile de după Războiul Rece și într-o disponibilitate din ce în ce mai mare a societății internaționale de a suspenda suveranitatea în cazurile în care este vorba de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unei citiri duble. Prima citire reunește factorii constituenți, sau nucleul dur al problematicii anarhiei, în timp ce a doua citire dezasamblează elementele ei constitutive, arătând cum se sprijină pe o serie de supoziții teoretice îndoielnice sau pe excluziuni. În cadrul primei citiri, Ashley trasează problematica anarhiei în termeni convenționali. El descrie nu numai absența unei autorități atotcuprinzătoare, dar și prezența unei multitudini de state în sistemul internațional, dintre care niciunul nu poate să hotărască legea statelor individuale. Mai mult, statele care formează sistemul au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și violență? În mod evident, aceste întrebări nu se referă doar la localizarea cartografică a frontierelor, ci la modul cum aceste frontiere cartografice servesc la reprezentarea, limitarea și legitimarea identității politice. Dar cum, prin ce practici și reprezentări politice, sunt trasate frontierele? Și ce implicații are acest proces pentru tipul de subiectivitate produs? Identitatea Așa cum observă Rob Walker (1995a: 35-6), în gândirea și practica politică modernă se privilegiază spațialitatea. Prin diferențierea spațiilor poli-tice, frontierele sunt fundamentale pentru preferința lumii moderne pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Relațiilor Internaționale ca disciplină, domeniul fiind văzut ca divizat între "oamenii de știință" nord-americani și "clasicii" europeni (mai ales britanici). Două dintre "marile dezbateri" definitorii ale disciplinei cea între realiști și idealiști și cea între pozitiviști și tradiționaliști au fost trasate pe această împărțire, împrumutând diviziunilor intelectuale o nuanță culturală. La prima vedere, constructivismul pare să încurce acest mod de a ordona disciplina. În ciuda faptului că a preluat multe din angajamentele intelectuale asociate în mod normal cu Școala engleză, constructivismul își
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Internaționale/politica globală. Este vorba de literatura ce tratează teoria politică ecologistă (de ex. Dobson 1990; Eckersley 1992) și de cea pe tema "ecologiei globale" (de ex. The Ecologist 1993; Sachs 1993a; Chatterjee și Finger 1994). În secțiunea introductivă, voi trasa argumentele generale pe care le aduc acești autori. Capitolul va extrage apoi din ambele perspective temele care ne vor ajuta la construirea poziției ecologiste în Relațiile Internaționale. Voi face acest lucru prin ceea ce susțin eu că sunt trăsăturile cheie ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
incompatibilitatea dintre statutul real al victimei și situația imaginată, ilar-absurdă, în care o proiectează autorul. De la Universitate la grajd, de la grajd în postura de obiect-obstacol și, la urmă, de rebut inutil: iată parcursul virtual al decăderii simbolice pe care-l trasează fantezia moralistului, invocând parodic "tortura lui Crist" cu deosebirea că, victimei sale "când va cere apă i se va da sirop". Nota edulcorantă din final accentuează imaginea unei pedepse-simulacru, care nu se soldează cu pierderea vieții, ci cu a demintății
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să fie sprijinită pe un inefabil din seria ei: talentul". Deci artei îi trebuie "talent", criticii "geniu", scrisului, în general, o profundă considerație. Epigrama și calamburul "spurcă" arta și n-au "ce căuta în vecinătatea ei". Direcțiile pe care le trasează gazetarul alcătuiesc, groso modo, dimensiunea principială a unei conștiințe literare moderne, ceea ce presupune, dacă ne raportăm la contextul cultural interbelic, implicarea într-o confruntare, deschisă și intensă între vechi și nou, între arta cu tendință și arta autotelică, adică într-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
număr întreg al revistei, fie că respinge concepția tolstoiană despre artă sau critică realismul lui Delavrancea, Arghezi își scrie manifestul polemizând explicit. Ofensiva directă, motivată conjunctural, poate fi un bun pretext pentru a-și afirma categoric convingerile și a-și trasa cu bună știință liniile directoare ale atipicului program literar. În ars poetica argheziană există o categorie aparte de texte a căror dimensiune polemică este subsidiară. Fără a fi absent, gestul polemic secondează, inerent, intenția de a evalua periodic un parcurs
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dinamica psiho-socială a celor doi termeni contrastanți, rigiditate-elasticitate, astfel: "(...) comicul se naște exact în momentul în care societatea și persoana, eliberate de grija propriei conservări, încep să se trateze pe ele însele drept opera de artă. Într-un cuvânt, dacă trasăm un cerc în jurul acțiunilor și dispozițiilor care compromit viața individuală și socială și care se pedepsesc pe ele însele prin consecințele lor naturale, în afara acestui teren de emoție și de luptă, într-o zonă neutră în care omul se dă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
purtătorii culturii Cucuteni. Din punct de vedere metodologic, studiul așezărilor umane în raport cu mediul înconjurător primește forma arheologiei mediului, aceasta constituindu se într-o știință de graniță, aflată la limita dintre geografie și arheologie. Obiectivele de cercetare ale acesteia au fost trasate de Colin Renfrew în anii 80 și rămân încă valabile, deși domeniile de cercetare ale acesteia s-au diversificat și specializat considerabil. Astfel, acestea constau în utilizarea sistematică a controlului cronologic pentru stabilirea intervalului de timp în studierea locală a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
expusă, aflată în lunca râului. Deși, după cum am văzut deja, conform principiilor tipologice uzitate în prezent, aceste așezări sunt incluse într-o singură categorie, cea a așezărilor joase, în cele urmează, prin analiza condițiilor de mediu specifice, vom încerca să trasăm caracteristicile generale ale acestora, în funcție de situarea geografică. O primă problemă este ridicată de definirea termenului de terasă, și mai ales a celui de terasă joasă. Este cunoscut faptul că dinamica albiei majore a unui râu constituie un proces complex cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
adâncimea aproximativă de 0,85 - 0,90 m. Complexele reprezentative pentru acest nivel sunt locuința nr. 8A, locuința nr. 11 și groapa nr. 4 (parțial suprapusă de resturile locuinței nr. 3). Limita inferioară a acestui nivel de locuire a fost trasată în funcție de observarea suprapunerii resturilor locuinței nr. 8 peste cele ale locuinței nr. 8A și se situează la adâncimea de aproximativ 1,10 - 1,20 m. Limita superioară a celui de al treilea nivel de cultură a fost stabilită pe baza
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Pl. 45/1; 46/1a-b). În cazul celui de al doilea exemplar, la care, de asemenea, nu s-a păstrat piciorul, motivele decorative s-au realizat, de asemenea, prin cruțarea benzilor albe din fondul vasului, pe mijlocul cărora s-au trasat linii subțiri de culoare roșie. Atât decorul gâtului, cât și cel al corpului sunt împărțite metopic, prin patru benzi verticale. Pe gât spațiile dintre benzi sunt umplute cu semiove suspendate de marginea vasului, în timp ce pe corp aceste spații sunt la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
semiovele plasate în continuarea arcelor formează cârlige spiralice. Cupa e decorată și pe partea interioară a buzei, prin benzi late, dispuse vertical. Trecerea la piciorul vasului se face printr-o bandă albă mărginită cu negru, pe mijlocul căreia s-a trasat o linie subțire de culoare roșie (Pl.45/2; 46/2a d). Forma 3. Vase cu corp bombat În această categorie se încadrează un singur vas, decorat tricrom, cu benzi albe, mărginite cu negru, rezervate din fondul vasului. Interspațiile nu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de mărgele). Brațele sunt subliniate de câte trei șiruri de linii concentrice, ușor curbate. Trecerea spre registrul inferior este marcată de două șiruri oblice de ove, care formează un V cu vârful în sus. În interiorul acestuia, pe abdomen, a fost trasată o linie în V cu vârful în sus și cu laturile ușor arcuite spre interior, aceasta încadrând, la rândul său trei romburi dispuse radial. Pe spate, brațele sunt subliniate de câte trei linii concentrice ușor arcuite, întrerupte de ove dispuse
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în sus și cu laturile ușor arcuite spre interior, aceasta încadrând, la rândul său trei romburi dispuse radial. Pe spate, brațele sunt subliniate de câte trei linii concentrice ușor arcuite, întrerupte de ove dispuse diagonal, în interiorul cărora a mai fost trasată câte o scurtă linie. Axul lung al piesei este încadrat de două linii ușor arcuite una spre cealaltă. Capetele acestor linii sunt dublate de câte o linie scurtă. Cea de a patra piesă (Pl. 52/1) păstrează torsul statuetei și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
două linii ușor arcuite una spre cealaltă. Capetele acestor linii sunt dublate de câte o linie scurtă. Cea de a patra piesă (Pl. 52/1) păstrează torsul statuetei și brațul drept, realizat sub formă de amorsă. Pe piept, a fost trasată o linie în V cu vârful în jos, ale cărei capete încadrează baza gâtului, aceasta fiind dublată, pe fiecare parte, de câte trei linii paralele. Abdomenul este în mare parte acoperit de cinci linii paralele transversale, partea liniile din interior
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
șase sunt sparte longitudinal. Primul fragment (Pl. 52/2; 54/4) păstrează fesa și partea superioară a piciorului. Pe fesă au fost realizate două semiove opuse, tangente, una pe partea superioară - având înscrisă o altă semiovă, în interiorul căreia a fost trasată o scurtă linie și alta pe partea inferioară, în interiorul căreia au fost trasate o scurtă linie curbă și o alta dreaptă. Pe șold au fost trasate două linii curbe, cu arcuirea orientată spre punctul de tangență al celor două semiove
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și partea superioară a piciorului. Pe fesă au fost realizate două semiove opuse, tangente, una pe partea superioară - având înscrisă o altă semiovă, în interiorul căreia a fost trasată o scurtă linie și alta pe partea inferioară, în interiorul căreia au fost trasate o scurtă linie curbă și o alta dreaptă. Pe șold au fost trasate două linii curbe, cu arcuirea orientată spre punctul de tangență al celor două semiove. Piciorul este decorat cu linii paralele transversale. Al doilea fragment (Pl. 52/3
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tangente, una pe partea superioară - având înscrisă o altă semiovă, în interiorul căreia a fost trasată o scurtă linie și alta pe partea inferioară, în interiorul căreia au fost trasate o scurtă linie curbă și o alta dreaptă. Pe șold au fost trasate două linii curbe, cu arcuirea orientată spre punctul de tangență al celor două semiove. Piciorul este decorat cu linii paralele transversale. Al doilea fragment (Pl. 52/3) păstrează fesa și piciorul în întregime, acesta din urmă având redată plastic, cu ajutorul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fragment (Pl. 52/3) păstrează fesa și piciorul în întregime, acesta din urmă având redată plastic, cu ajutorul unei pastile aplicate, rotula și, sub formă discoidală, laba piciorului. Se observă, de asemenea, o ușoară arcuire a genunchiului. Pe fesă a fost trasată o semiovă. Piciorul a fost decorat cu linii în formă de V cu vârful orientat în sus, ale căror laturi se continuă și pe partea exterioară și inferioară. Al treilea fragment (Pl. 52/4) păstrează fesa și piciorul în întregime
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pelvian. Al patrulea fragment (Pl. 52/5) păstrează fesa și piciorul stâng în întregime. Aspectul general al piesei indică faptul că picioarele au fost redate sub forma unui con, diferențiate printr-o incizie, îndreptate spre înainte. Pe fesă au fost trasate, oarecum neglijent, trei ove concentrice. Piciorul a fost decorat cu linii diagonale paralele. Al cincilea fragment (Pl. 52/6) păstrează partea inferioară a statuetei în întregime. Picioarele sunt redate sub forma unui con, diferențiate printr-o incizie amplă, întinse spre
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
inferioară a statuetei în întregime. Picioarele sunt redate sub forma unui con, diferențiate printr-o incizie amplă, întinse spre înainte. Fesa dreaptă este decorată cu o semiovă în care se află înscrise două scurte linii. Pe fesa stângă au fost trasate trei linii, cele două de pe extremități având un traseu convergent. Picioarele sunt decorate cu linii paralele oblice. Al șaselea fragment (Pl. 53/1) păstrează partea superioară a unui picior și mare parte din tors. Datorită stării de conservare, nu putem
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
paralele în formă de V cu vârful în jos, cu deschidere largă și laturile ușor arcuite în sus. Talia (probabil și triunghiul pelvian, care nu s a păstrat) este subliniată printr-o linie transversală. Pe fesă și șold au fost trasate linii paralele longitudinale. Suprafața superioară a piciorului a fost decorată cu linii paralele oblice, iar suprafața inferioară cu linii paralele transversale. Al șaptelea fragment (Pl. 53/2) păstrează piciorul în întregime și o mică parte din tors. Picioarele sunt reprezentate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]