4,948 matches
-
fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se deosebesc de trebuințele de deficienta nu numai prin nivelul intensității lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii În ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii În ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele de creștere sunt rezultatul evoluției culturale a omenirii si, cu cât o trebuința este mai Înalta În ierarhie, cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii În ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele de creștere sunt rezultatul evoluției culturale a omenirii si, cu cât o trebuința este mai Înalta În ierarhie, cu atât ea este mai specific umana. Autoactualizarea (motivele creșterii) acționează pe termen lung, menține tensiunea În interesul scopurilor Îndepărtate, de multe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele de creștere sunt rezultatul evoluției culturale a omenirii si, cu cât o trebuința este mai Înalta În ierarhie, cu atât ea este mai specific umana. Autoactualizarea (motivele creșterii) acționează pe termen lung, menține tensiunea În interesul scopurilor Îndepărtate, de multe ori de netins, acționează În unele situații În sens contrar legii reducerii tensiunii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înalta În ierarhie, cu atât ea este mai specific umana. Autoactualizarea (motivele creșterii) acționează pe termen lung, menține tensiunea În interesul scopurilor Îndepărtate, de multe ori de netins, acționează În unele situații În sens contrar legii reducerii tensiunii (valabila pentru trebuințele de deficienta) care În cazul lor este total inutilizabila (A. Maslow, 1968, 31). Persoana care nu Îsi utilizează potențialul propriu, nu se actualizează, se simte nemulțumita, lipsita de satisfacții, frustrata si neîmplinita. Pentru ca autoactualizarea sa fie posibila, sunt necesare un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sa fie sigura de capacitățile sale, de familia si de grupul de apartenența; persoana trebuie sa se autocunoasca, sa-si evalueze puterile, slăbiciunile, viciile si virtuțile pentru a sti ce are de realizat si de Împlinit. Deși autoactualizarea este o trebuința Înnăscuta, după cum sugerează Maslow, numai 10% din populație atinge acest stadiu al dezvoltării, din următoarele cauze: 1) fiind cea mai Înalta ierarhie, tendința de autoactualizare este cea mai slaba si mai ușor de inhibat, oprimata de solicitările mediului Înconjurător; 2
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atinge acest stadiu al dezvoltării, din următoarele cauze: 1) fiind cea mai Înalta ierarhie, tendința de autoactualizare este cea mai slaba si mai ușor de inhibat, oprimata de solicitările mediului Înconjurător; 2) propriile Îndoieli privind capacitățile si abilitățile noastre; 3) trebuința de autoactualizare cere efort, disciplina, autocontrol si munca din greu; 4) experiențele cruciale din copilărie pot inhiba saustimula orientarea persoanei spre autoactualizare. Consideram autoactualizarea ca motivație complexa implicata cu intensitate În activitatea de manifestare a potențialului creativ al individului. O
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orientarea persoanei spre autoactualizare. Consideram autoactualizarea ca motivație complexa implicata cu intensitate În activitatea de manifestare a potențialului creativ al individului. O tendință ce se constată la nivelul societății de consum, cum mai este denumită societatea contemporană, este creșterea ponderii trebuințelor dobândite În raport cu cele Înnăscute dar și a puterii lor. Efectele se manifestă atât la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nivelul societății de consum, cum mai este denumită societatea contemporană, este creșterea ponderii trebuințelor dobândite În raport cu cele Înnăscute dar și a puterii lor. Efectele se manifestă atât la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la vestimentație. Manipularea comportamentului consumatorului se realizează prin crearea de noi trebuințe dobândite și expectanțe având drept forțe implicate corelat comunicarea și factorul afectiv. 5.2.2. Consumatorul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se manifestă atât la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la vestimentație. Manipularea comportamentului consumatorului se realizează prin crearea de noi trebuințe dobândite și expectanțe având drept forțe implicate corelat comunicarea și factorul afectiv. 5.2.2. Consumatorul În fața acțiunilor de loializare și fidelizare Unul din principalele obiective ale patronilor firmelor și agențiilor de vânzăti din aproape toate domeniile ce oferă obiecte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin „imaginile mentale create de mărci, prin experiențele cu produsele și serviciile respective sau prin interacțiunile cu angajații sau reprezentanții companiei”. Formarea sentimentului de Încredere depinde de calitățile tehnice ale produselor ce funcționează impecabil, de Înțelegerea nevoilor consumatorilor, de satisfacerea trebuințelor dar și de expectanțele acestora. Foarte importantă este „alinierea dintre așteptările clientului și experiența palpabilă pe care o deține deja. Încrederea vorbește despre un concept și o promisiune care sunt Înțelese și dorite”. În realizarea Încrederii o cerință ese cheia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
poate constata o deschidere a cercetătorilor În domeniul marketingului către formularea unor ipoteze legate de tipuri de personalitate și comportamente de consum, extinzând astfel, investigațiile clasice bazate pe categorii de consumatori delimitate În funcție de vârstă, sex, resurse financiare. Paradoxul generat de trebuința individului de a se afirma În același timp ca individualitate unică și exemplar de serie devine din ce În ce mai dificil de armonizat, de soluționat. Deși fiecare individ dorește să Își consolideze sentimentul apartenenței la un grup național, social, profesional, adoptându-i obiceiurile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consum specifice acestora, precum: consumul de alimente, consumul de medicamente, consumul de droguri etc. În cercetarea noastră cu privire la percepția și reprezentarea socială a comportamentului consumatorului am delimitat următoarea gamă de comportamente specifice: consumul de informație; consumul de formare axat pe trebuințele de actualizate și realizare de sine; consumul de produse vizând satisfacerea trebuințelor de bază; consumul de medicamente; consumul de bani și produse bancare; consumul de alcool și alte droguri; consumul de program tv, reclame; consumul de sex; consumul de spectacole
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
droguri etc. În cercetarea noastră cu privire la percepția și reprezentarea socială a comportamentului consumatorului am delimitat următoarea gamă de comportamente specifice: consumul de informație; consumul de formare axat pe trebuințele de actualizate și realizare de sine; consumul de produse vizând satisfacerea trebuințelor de bază; consumul de medicamente; consumul de bani și produse bancare; consumul de alcool și alte droguri; consumul de program tv, reclame; consumul de sex; consumul de spectacole sportive, teatru. Dintre acestea ne-am propus să ne orientăm atenția asupra
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
timpurii a atitudinilor de igienă și responsabilitate față de propria sănătate prin activitatea părinților; intervenția primară a psihologului de familie o considerăm, de asemenea, soluția În stimularea atitudinii de conștientizare la toate vârstele a relației dintre psihic și fizic și a trebuinței ca prin self-management să ne responsabilizăm privind consumul de medicamente. Psihologul de familie În colaborare cu medicul de familie pot organiza ore de informare și discuții cu membrii famililor arondate pe teme de perezentare a unor medicamente noi și a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reglare a raporturilor dintre locuitorii satului, de păstrare a datinilor și obiceiurilor, era sfatul bătrânilor, numiți în documente „oamenii buni și bătrâni”. Această formă de organizare, bazată pe solidaritatea membrilor obștii, se constituia ca celulă economică, fiind preocupată de asigurarea trebuințelor materiale proprii, cât și pentru întreținerea elementelor dominatoare, pe care stepa le-a deversat în spațiul etnic românesc. În acest stadiu de evoluție a fost găsită așezarea care se va chema Vama la Descălecatul lui Dragoș și Bogdan, la mijlocul secolului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Horodnic, mănăstire de călugărițe, se specifică clar: „nici o slujbă domnească nu vor face, ci să păzească această mănăstire și să lucreze acestei mănăstiri, iar dacă vor pierde ceva de al mănăstirii sau dacă nu vor munci ce va fi de trebuință acelei mănăstiri să ne dea de știre” <footnote Mănăstirile de la Bistrița, Putna, Neamț și Probota, la care se adaugă două mănăstiri de călugărițe, cea de la Horodnic și cea de la Ițcani, aveau drept de jurisdicție asupra locuitorilor din satele care le
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sursă de câștig și pentru locuitori, care prestau servicii de reparații, ofereau cai de schimb și găzduiau pe negustorii străini. De asemenea, venind în contact cu oameni și mărfuri au făcut un schimb activ procurând, în acest mod, cele de trebuință traiului, și, în principal, scule și unelte de bună calitate de la sașii din Bistrița. Așa cum s-a văzut, locuitorii satelor închinate mănăstirilor aveau obligația de a munci, obligație care nu include neapărat numai muncile agricole. Această obligație nu apare în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vază egumen, fiindcă în anul 1767 când a intrat în egumenie, a găsit mănăstirea în starea cea mai rea, lipsită fiind de clădirile necesare pentru călugări și gospodărie, iar el a înzestrat mănăstirea cu clădirile necesare și cu obiectele de trebuință, refăcând gospodăriile moșiilor, cheltuind pentru asta mari sume de bani. De aceea, la propunerea sfinției-sale a episcopului și cu aprobarea întregului consistoriu, comisia a hotărât să nu-i ceară egumenului nici un izvod de cheltuieli pe anii trecuți, ci numai să
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
etc <footnote Ion Negură, Industria, meseriile și sistemul financiar-bancar în Bucovina sub stăpânirea habsburgică (1775-1918), în “Suceava”, Anuarul Muzeului Județean, X-1983, p. 535- 554. footnote>. În sate, aceste meserii erau în mâna localnicilor sau, așa cum se întâmpla de cele mai multe ori, trebuințele de îmbrăcăminte și încălțăminte erau satisfăcute în casă. Mori de apă, pive de bătut sumane și mori de măcinat erau și în Vama. Comuna Vama a beneficiat chiar de la începutul activității industriale desfășurate de Anton Manz de înființarea unei fondării
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fel (afirmative sau negative). Nu doar că îmi fișez lecturile "de studiu", dar le notez succesiunea, căutând să citesc tematic, în concentrare de ac (H-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții) Prin natura ei, o democrație, nu doar că nu are trebuință de garanția liderului suprem pentru a funcționa, ci trebuie să poată funcționa indiferent sau chiar în ciuda liderilor și garanțiilor lor ("Capital") După 1644 nu mai există nici o urmă a lor, ca și când nu doar că ar fi pierit brusc de pe fața
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
neavând încă o cunoaștere deplină a structurii cosmice, cu toate că peisajul complet al cunoașterii se apropie de desăvârșire, neatingând-o, însă, și tabloul lumii devine din ce în ce mai complex. Dar, omul - ființa cea mai rațională de pe planetă a realizat salturi, împins fiind de trebuința practicii și bazat pe judecată, pe calcul și instrumente de lucru tot mai perfecționate, spre descifrarea enigmelor deschise ale Universului apropiat sau cel mai îndepărtat. Lucrarea nu poate acoperi toate întrebările și problemele, încă deschise ale acestui fascinant domeniu, dorind
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de apartament care se comportă ca niște vietăți ce-mi atenuează singurătatea și îmi umplu inima de bucurie. Balconul devine neîncăpător pe durata sezonului cald pentru mulțimea ghivecelor care îl populează. Ca și celelalte plante, florile de apartament au viața, trebuințele și particularitățile lor. Unele au nevoie de mult soare și căldură, altele de umbră și răcoare. Nici cantitatea de apă necesară fiecăreia nu este aceeași. Nu mai vorbesc de compoziția diferită a pământului în care cresc și de adaosul de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pe care îl adresez în zorii fiecărei zile dragelor și iubitelor mele flori. În timp ce le admir prospețimea și frumusețea diafană, le mângâi cu privirea, le alint cu vorbe dulci, le adresez întrebări privitoare la felul cum au dormit și la trebuințele pe care le au, le laud cumințenia și strădania de a se face tot mai mari și mai frumoase. Stând de vorbă cu ele, le mai ofer puțină apă celor însetate, le îndepărtez frunzele sau petalele uscate, le afânez pământul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cumpărături. I-am probat uniforma, i-am oferit libertatea de a-și alege culoarea și modelul ghiozdanului pe care l-a purtat în spate până acasă. După o listă afișată de școală, i-am procurat penarul și celelalte obiecte de trebuință școlărească. Încântată de cumpărături, Mălina revenea deseori la obiectele respective, le admira și le așeza în fel și chip. Noi, cei din jurul ei o încurajam și continuam să o pregătim sufletește pentru școală, stimulându-i nerăbdarea și dorința de a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]