40,073 matches
-
fi priviți astăzi ca anacronici și nostalgici. Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câți dintre ei au scris sau evocat cu dragoste de trecut împrejurările creării României Mari? „Din soldați am făcut hoți, din ofițeri, pești, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?” - Românii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criză din 1929-1933. Cum s-au descurcat guvernele de atunci? - Într-
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
făcut hoți, din ofițeri, pești, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?” - Românii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criză din 1929-1933. Cum s-au descurcat guvernele de atunci? - Într-adevăr, crize economice au existat și în trecut, dar fiecare eveniment este generat de condițiile istorice care îi conferă unicitate. Soluțiile, deci, nu pot fi identice în cazul unor crize. Cea din anii 1929-1933 a lovit dur România, și guvernanții de atunci, ca și cei de acum, au
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
poet național Mihai Eminescu. Această sărbătoare de suflet românesc dovedește că Biserica Românească domnește puternic și dincolo de granițe, pretutindeni unde sunt stabiliți românii. E minunat că elementul moral și estetic al culturii, portului, obiceiurilor, datinilor și tradițiilor românești își păstrează trecutul și aici în Canada, unde converg razele limbii române din toate direcțiile vieții. Vă îmbrățișez cu toată arderea inimii mele, chiar dacă nu ne cunoaștem, fiindcă știu că sunteți români și sunteți mândri de numele ce-l purtați și de România
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
ce am făcut în modificarea pe care o să o vedeți în site, în consultare publică: este fixarea acestui cadru. Am tăiat toate inadevertențele care erau prin lege, am căutat să fac un flux clar pentru viitor și dispoziții tranzitorii pentru trecut. Nu au fost niciodată puse unitar, nu e vina mea. În două săptămâni va fi ordonanța de urgență, iar HG-ul de modificare a codului școlilor doctorale va fi într-o lună de acum încolo, că trebuie să intre în
Guvernul, ORDONANȚĂ privind plagiatele, în două săptămâni [Corola-blog/BlogPost/93661_a_94953]
-
a săracilor, orfanilor, văduvelor, universități, școli și spitale. Breslele și sindicatele au fost și ele fondate pe principii creștine. Astăzi, însă, statul secular modern imită practică milenara a bisericilor, dar cu o aroganță de neimaginat și prin constrangere. Dacă în trecut institutile religioase ajutau săracii din contribuțiile benevole ale celor înstăriți, statul secular o face astăzi prin extorsiune legală, adică din taxele și impozitele obligatorii care tind sa creaca de la an la an. Comentariul de astăzi e important și din perspectiva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
Eminovici prin Cernăuți, simbolică fiind manifestarea organizată cu o zi înainte la sediul Societății „Mihai Eminescu”, unde arhivistul Dragoș Olaru a realizat virtual un periplu prin locurile marcate de prezența lui Eminescu la Cernăuți. „A fost o excursie spirituală în trecutul și valorile noastre. Ne-am îndepărtat în timp și totodată ne-am apropiat de prezent. În această lume pragmatică se pierde legătura cu trecutul, cu limba maternă, cu însăși ființa națională. Nu Eminescu are nevoie de recunoașterea noastră, ci noi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
periplu prin locurile marcate de prezența lui Eminescu la Cernăuți. „A fost o excursie spirituală în trecutul și valorile noastre. Ne-am îndepărtat în timp și totodată ne-am apropiat de prezent. În această lume pragmatică se pierde legătura cu trecutul, cu limba maternă, cu însăși ființa națională. Nu Eminescu are nevoie de recunoașterea noastră, ci noi avem nevoie de El pentru a ne păstra așa cum am fost creați. Citindu-l, vedem că Eminescu înseamnă iubire de acest pământ, de limbă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
interpretate de talentatul chitarist Dumitru Facas, studenții dnei Lora Bostan au conturat formula „Eminescu înseamnă iubire”, iar eleva Maria Hrizeliuc de la ȘM Voloca, îndrumată de profesorul Nicolae Mintencu, a cântat și a recitat „Glossă”, denotând profunda înțelegere că „Viitorul și trecutul/ sunt a filei două fețe, /Vede-n capăt începutul/ Cine știe să le-nvețe;”. Recitalul tinerilor l-a inspirat pe oaspetele sucevean, laureatul premiului „Lucian Blaga” al Academiei Române, Constantin Hrehor, poet, publicist și părinte spiritual a câtorva mii de enoriași
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
renunța la ea dacă nu mai aduce un beneficiu sau dacă apare altceva mai bun (așa cum a făcut de altfel majoritatea popoarelor). Foarte probabil că securitatea a fost un factor important în influențarea normelor socio-culturale a românilor mai ales în trecut, dar aceste norme socio-culturale derivate din nevoia de securitate se perpetuează astăzi, deși în prezent securitatea este mai bine asigurată (ex. prin intrarea în NATO și UE). Autonomia are un statut interesant la români. Atunci când este evaluată că opinie, românii
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
din Europa, dar și cel mai vârstnic arbore al continentului nostru. Măslinul din Bar numără peste 2.000 de ani fiind de o seamă cu Creștinismul. Ulcinj atrage prin plaja sa, ce se întinde pe kilometri buni, dar și prin trecutul său istoric ce începe în sec. al V-lea ÎH. Castelul din 1396 al familiei Balsici, domină astăzi vechiul oraș ca o mărturie a rolului jucat de Ulcinj în istoria zonei. Ba, mai mult Piața Cervantes amintește că aici, între
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
moaște prin străjuirea sacrului. Elementul esențial de construcție care este Fereastra dă numele următoarei săli, propunând un spațiul de trecere (cu geam-vitraliu), pe care-l regăsim la vechile mănăstiri - unică formă de contact al culturii populare cu cea savantă în trecut. Turul virtual propus pe site-ul muzeului reproduce aici o istorioară legată de achiziționarea ferestrei care a devenit obiect muzeal, alunecând la sfârșit spre parabolă, așa cum avea să se întâmple și cu troița care face obiectul central al privirii într-
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
se încrunt-a ploaie... Noi doi ne sărutam pe-un nor. Privesc cum freamătă copacii, Ramuri se împletesc sublim, Sărutul nostru-i fără margini, Nu este timp să ne oprim. Sub ploi de vis, furtuni sau soare, Din viitor, înspre trecut, Vibrând, cu bucuria vieții Voi continua să te sărut. Stejarii împletesc iubirea Unindu-și ramuri verzi spre cer, Sărutul lor de clorofilă Nu seamănă...E efemer. Ninge cu noi peste pădure, E-al cerului sărut plăpând, Sfințind în amalgamul vieții
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377115_a_378444]
-
o angiografie[ O combinație între tomografia computerizata, tehnici speciale computerizate si injectarea de substanta de contrast care da imaginea vaselor de sange. (explicație tehnnică luată de pe internet).] cu scanare CT fiind suspiciuni de anevrism cerebral, apoi m-au interogat în legătură cu trecutul lui medical, dacă avem în familie și alte persoane care au avut accidente vasculare, sau dacă tata fuma. Cum el la vârsta lui fuma aproape câte două pachete de țigări pe zi, poate că acesta este și motivul care a
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377113_a_378442]
-
pe care nu-l mai puteam înghiți și mai apoi ziua în care am înțeles că există timp cu adevărat, ca se poate muri, că nimic nu e veșnic și că aproape toate, toate se trec, mai puțin umbrele din trecut, că și crucile au umbra lor, și morții, dacă nu-i îngropi... Tu trebuie numai să înțelegi dragostea, ca o coajă de ou într-o batistă, patul meu de otravă, străina bântuind-mi sângele până la prăbușire și cuvintele amestecându-se
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
aproape fără materie-primă: -Pentru tine am păstrat ce e mai bun! Și, cu iuțeală, din coaja bananei, al cărei conținut dăduse viață câinelui, meșteri o caracatiță. Poftim! Să ai mulțime de brațe, cu tot atâtea mâini de ajutor, ca în trecut, când ne salvai pe toți! Aflați la anaghie, nu ne scoteai tu la liman, motivând către profesori absențele celor încercați de febra chiulului?! Solitarul primi cu gentilețe caracatița, Papa jubilând că acesta nu se alesese cu ceva comestibil... chiar și
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
POARTA SUFLETULUI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Te așteaptă iubirea la poarta sufletului, să-ți toarcă fericirea din fuiorul timpului. Pe tâmplele argintii să-ți înflorească dorul. Tot ca-n trecut să mai vii, din ochi să-mi sorbi amorul. Haina sufletului meu să o-mbraci pentru o zi. Să-ți învălui chipul tău, cu povara de-a iubi. Cu izvor de dub pleoape de-mi stingi dorul din suflet, sărut
LA POARTA SUFLETULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377226_a_378555]
-
dă vreo veste, Cum de mamă a uitat? Jalea i-a-mbrăcat divanul, Țolu-l strânge sub picioare, Doar copilul, năzdrăvanul, I-ar fi semn de vindecare ... Însă el, plecat în lume, Uită sat și uită mamă, Prins de-a vremilor cutume, De trecut nu ține seamă, Își va aminti, odată, Când va fi și el albit, Că-ntr-un sat uitat de lume Mama lui s-a prăpădit, Când, cuprins de remușcare, Înapoi se va întoarce Va găsi-n odaia mare Focul stins
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
Toate Articolele Autorului De-ți plac Venit-ai dragoste târzie, Cu ce rost tu ai sosit ? Mă-ntâmpini cu alba rază Și cu chipul tău de sfânt. Surâsu-ți din vis pierit Târziu s-a arătat sub zare, Sub anii anotimpului trecut Îngenunchiați de neuitare. Te-aș dezmierda c-o sărutare Dar plâng cu lacrimi blestemate, Atât doresc; să-mi fii uitare Și nici iubire de departe. Mă simt timidă cu un veac În preajma ta să fiu sărut, Doru-ți simt mult prea
POEME de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377247_a_378576]
-
Eclesiastul 3: 14 Oare mai am încă o zi și mâine? Mai am o șansă să îndrept ceva? Apusuri vin cascadă peste mine Și șovăind, călcând peste ruine, Îmi depăn viața ce-am trăit cândva. Năframa amintirilor se-așterne Peste trecutul zbuciumat și slut Și în bătăi de orologiu cerne Trăiri și vorbe, idealuri terne Ce n-au avut final, doar început. Nu pot să-mi amintesc intrarea-n lume, Nici primul pas, primul cuvânt, s-au dus... Am răsărit, m-
O NOUĂ ZI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377287_a_378616]
-
s-au pierdut; Dar doruri vii neîntrerupte În răsuflare n-am să mai pun... [și nici în pas] Ca să întrerup o veșnicie Din grămăjoara ce-a rămas... Plec,plec și de voi gândi că simt iubire, Voi pune totul la trecut... Adio ...vis... ...durere... ...și iubire... ADIO LUT...! Referință Bibliografica: Adio / Alexandru Maier : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1512, Anul V, 20 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ADIO de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377282_a_378611]
-
viață înainte, Iar foșnetul de frunze când s-o-nteți, să știi De clocotul durerii purtate-or fi și puse Pe dâra de iubire-apusă și să vii. Iubite călător, atât ți-am plâns pe urmă De-am înecat în lacrimi trecutul nostru tot Și-acum când prea târziul nostru bate-n ușă, Iubite călător, sunt pregătită să-i deschid, " Deschide-i tu și pleacă tu căci eu nu pot"! Referință Bibliografică: IUBIREA UNUI CĂLĂTOR / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IUBIREA UNUI CĂLĂTOR de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382141_a_383470]
-
în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Către oraș în inimile noastre către oraș spre zările albastre către oraș spre propriul destin către oraș la cer să mă închin! Către oraș pe drumul ce străbate dinspre trecut către eternitate! Către oraș acolo unde sunt zidirile din vis cu zid cărunt! 8 septembrie 2015, București Revizuire 16 mai 2016 Referință Bibliografică: POEZII ROMANE - Stin poli / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai
STIN POLI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382162_a_383491]
-
comportarea, vigoarea în peisajul vieții cotidiene, cu binele și răul, manevrând limbajul oral cu remarcabilă dexteritate, ca și cum totul ar fi fost înregistrat pe bandă magnetică. Acestea sunt însușiri indubitabile, sunt semnele unei înzestrări estetice. Bărbații sunt văzuți în chipul unuia trecut de vârsta pubertății, doritor de aventuri sexuale și revoltat, șovăielnic, având ceva din neutralitatea lui Meursault, amintindu-mi de romanul Străinul de Albert Camus. Plutind deasupra lor ca Sabia lui Damocles, sicerea lui Dante Alighieri,”Lumea nu e a celor
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]