6,704 matches
-
pârguite de soarele de Iulie dincolo, ori între șiragurile de copaci dincoace, aproape nu se zărește mișcare. Peisagiul parcă dormitează. Cu toate acestea suntem pe un front de războiu. Dincolo e haosul de anarhie al Ucrainei, dincoace de pe înălțime stăpânesc tunurile noastre. Chiar în fața Sorocei, satul malorus Tichinăuca, se pare că nu trăiește și nu se bucură de ogoarele sămănate, decât pentru că se află sub traiectoria proectilelor de dincoace. Starostele de acolo bucuros urmează poruncilor de pe țărmul drept numai să poată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poruncilor de pe țărmul drept numai să poată scuti sărmanele așezări ale gospodarilor lui de fierul și focul care cutreieră în ținuturile învecinate... În noaptea de 24 spre 25 Iulie, în liniștita noapte a Sorocei s-au auzit bătăile surde ale tunurilor. Nimene nu s-a emoționat. Cunoscuții noștri ne-au încredințat că trebue să fie ceva dincolo. În adevăr, dimineața primim știri. Tunul a bătut la Iampol, dincolo de Nistru la 7 kilometri. Străjile noastre știau că această nenorocită capitală de ținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În noaptea de 24 spre 25 Iulie, în liniștita noapte a Sorocei s-au auzit bătăile surde ale tunurilor. Nimene nu s-a emoționat. Cunoscuții noștri ne-au încredințat că trebue să fie ceva dincolo. În adevăr, dimineața primim știri. Tunul a bătut la Iampol, dincolo de Nistru la 7 kilometri. Străjile noastre știau că această nenorocită capitală de ținut sufere de câtva timp într-una încălcările tuturor bandelor și tuturor aventurierilor Ucrainei. Știau că "trupile" lui Petliura nu de multă vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a plăti și de astă dată din nou toate oalele sparte căci se pare că simpla politică a pogromurilor e în foarte mare cinste în cenușiile întinderi de peste Nistru. Dar iată că în noaptea de Vineri spre Sâmbătă a bubuit tunul bolșevicilor. Și dimineața, pe o vreme ploioasă, străjile de pe malul drept au putut vedea în Iampol învălmășeală și lupte. Stăpânitorii de eri erau scoși din bârloguri, alungați pe uliți, împușcați și tăiați. Petliuriștii, inferiori în număr, au părăsit răpede câmpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eri erau scoși din bârloguri, alungați pe uliți, împușcați și tăiați. Petliuriștii, inferiori în număr, au părăsit răpede câmpul de luptă. Bolșevicii au pus stăpânire pe oraș și au tras cu boi undeva la adăpost, supt un șopron, cele patru tunuri care le sprijineau acțiunea... Îndată au început, firește, a se face o nouă rânduială. O listă de trădători și suspecți a ieșit la iveală, cu execuțiile de rigoare. Perchezițiile și confiscările au început din nou... Toate aceste lucruri se petreceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nenorociți care vin la malul Nistrului de dincolo, întinzând brațele și cerșind cu plângere ajutor, ca să se poată întoarce liniștea la bântuitul lor cămin... Sorocenii treceau dimineața la treburile lor, se opreau și vorbeau liniștiți despre zgomotele nopții... A bătut tunul la Iampol... Era o întâmplare neînsemnată. Dar în câte locuri, în marele întinderi ale Podoliei și Hersonului, până la Kiev și dincolo, bate tunul și curge sângele. În câte colțuri se sugrumă frați pe frați; în câte târguri ulițile "Jidovimii" sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cămin... Sorocenii treceau dimineața la treburile lor, se opreau și vorbeau liniștiți despre zgomotele nopții... A bătut tunul la Iampol... Era o întâmplare neînsemnată. Dar în câte locuri, în marele întinderi ale Podoliei și Hersonului, până la Kiev și dincolo, bate tunul și curge sângele. În câte colțuri se sugrumă frați pe frați; în câte târguri ulițile "Jidovimii" sunt înecate în sânge și zăgăzuite cu mii de cadavre... O nebunie roșie bântue fără stavilă în țara stepelor, și parcă bate dintr-acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nebunie roșie bântue fără stavilă în țara stepelor, și parcă bate dintr-acolo un vânt de nenorocire și de nemărginită tristeță. Fără îndoială, în om trăiește o fiară. Vai de el, când gratiile au fost rupte și bestia adulmecă sânge... Tunul bate la Iampol și mai departe. Nistru curge însă liniștit și limpede în albie de stâncă, și dincoace grânele se coc, cu luciri de aur, supt un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele și micile năcazuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea, slujitor al domnului din neam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să le fugă pernile pe care-și lefăiau huzurul, ca lui Viclean împărat din poveste. Dușmanii politici s-au împăcat fără a pregeta o clipă și s-au înțeles să stângă în sânge focul răscoalei. Satele au fost dărâmate cu tunul; prinșii au fost măcelăriți fără judecată; a fost cel mai nedrept război împotriva cinstitului popor muncitor. S-a întins tăcerea pe largile câmpii ale grâului și în tăcerea aceasta a mormintelor conducătorii României de la 1907 s-au îmbrățișat în spasmuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vaslui (10 Ianuarie 1475). Înflorirea economică e baza înfloririi culturale. Cu ajutorul orașului socialist, satul se ridică la nivelul civilizației înaintate. 1300 de uzine au fost montate (în vremea invaziei) la mii de km. După soldat lucrătorul. Gazele de la Saratov în tunuri metalice străbat până la Moscova 843 km. pe subt o sută de râuri, pe subt drumuri, păduri și mlaștini. Râurile produc energie electrică, sunt navigabile și udă pământurile secetoase. Convorbire cu Dimitrie Arnăutu, elev pe la 1920 și la școala normală Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și la Bacău, la 15 mai. Abia peste o lună se va afla sub zidurile Chiliei. În legătură cu etnia celor care formau garnizoana Chiliei, în Letopisețul lui Ștefan cel Mare și letopisețele de la Putna se menționează doar că „au lovit cu tunul pe Ștefan voievod la cetatea Chiliei”. Numai în Cronica moldo-polonă se arată care era etnia garnizoanei la 22 iunie, „l-au lovit cu pușca pe Ștefan voievod ungurii din Chilia.” Ienicerul sârb, Constantin de Ostrovița, scria că Mahomed al II
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici Ștefan, nu reușiseră s-o cucerească. Ca s-o cucerească singur, Radu ar fi trebuit să pătrundă în Sudul Moldovei, să parcurgă peste 100 km ca să ajungă la Chilia cu o oaste numeroasă, cu scări, cu frânghii, cu puști (tunuri), acțiune care nu este consemnată de nici un letopiseț. Ar fi putut să cucerească Chilia cu ajutorul forței turcești, dar un asemenea succes ar fi produs vâlvă și l-ar fi consemnat măcar cronicarii unguri. Nimic din toate acestea, iar după noiembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
suficient ca Matei și oastea lui să se retragă prin munți în Transilvania. Cronicarul spune el însuși că Ștefan l-a urmărit pe crai, iar românii „au rupt de la el mulți oameni, așa încât craiul nu a scos din țară nici un tun și sunt îngropate în munți, pe care până azi nimeni nu le poate găsi”. Cronica moldo-germană trebuia analizată cu multă grijă. Ea cuprinde informația esențială că Ștefan cel Mare a câștigat lupta de la Baia, dar și consemnarea primei legende despre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după Baia, au desprins, timp de doi ani, o parte din țară de sub autoritatea domnului. A făcut-o însă Papacostea, ignorând (cu bună știință ?) scrisoarea lui Ioan Forgach. Fiind urmărit de Ștefan cel Mare, regele a trebuit să renunțe la tunuri. Dlugosz și autorul Cronicii moldo-germane spun că ele au fost îngropate. Au fost arse carele cu bagaje, semn că ungurii erau foarte grăbiți. Din tonul documentelor date de cancelaria regală, după 1467, nu reiese că ar fi vorba de o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-i întâmpine pe turci pe valea Bârladului aflăm din Scrisoarea de la Buda că „Pe drumul dintre cele două dealuri, pe unde avea să înainteze (turcii), Domnul a dispus să se taie copacii și i-a întărit cu ostași și tunuri, pe fiecare parte câte zece tunuri cu ordinul ca fiecare tun să tragă șapte împușcături”. S-a interpretat Scrisoarea, în sensul că tunurile au fost așezate „pe ambele dealuri”. Dealurile erau împădurite, nu se puteau așeza tunurile în pădure, apoi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
valea Bârladului aflăm din Scrisoarea de la Buda că „Pe drumul dintre cele două dealuri, pe unde avea să înainteze (turcii), Domnul a dispus să se taie copacii și i-a întărit cu ostași și tunuri, pe fiecare parte câte zece tunuri cu ordinul ca fiecare tun să tragă șapte împușcături”. S-a interpretat Scrisoarea, în sensul că tunurile au fost așezate „pe ambele dealuri”. Dealurile erau împădurite, nu se puteau așeza tunurile în pădure, apoi, distanța până în vale era prea mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Buda că „Pe drumul dintre cele două dealuri, pe unde avea să înainteze (turcii), Domnul a dispus să se taie copacii și i-a întărit cu ostași și tunuri, pe fiecare parte câte zece tunuri cu ordinul ca fiecare tun să tragă șapte împușcături”. S-a interpretat Scrisoarea, în sensul că tunurile au fost așezate „pe ambele dealuri”. Dealurile erau împădurite, nu se puteau așeza tunurile în pădure, apoi, distanța până în vale era prea mare și nu băteau până acolo
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să înainteze (turcii), Domnul a dispus să se taie copacii și i-a întărit cu ostași și tunuri, pe fiecare parte câte zece tunuri cu ordinul ca fiecare tun să tragă șapte împușcături”. S-a interpretat Scrisoarea, în sensul că tunurile au fost așezate „pe ambele dealuri”. Dealurile erau împădurite, nu se puteau așeza tunurile în pădure, apoi, distanța până în vale era prea mare și nu băteau până acolo, mai era și ceața, iar de pe deal nu se vede ce se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu ostași și tunuri, pe fiecare parte câte zece tunuri cu ordinul ca fiecare tun să tragă șapte împușcături”. S-a interpretat Scrisoarea, în sensul că tunurile au fost așezate „pe ambele dealuri”. Dealurile erau împădurite, nu se puteau așeza tunurile în pădure, apoi, distanța până în vale era prea mare și nu băteau până acolo, mai era și ceața, iar de pe deal nu se vede ce se petrece pe vale. Tunurile erau utile pe frontul de luptă. Zgomotul lor speriau caii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe ambele dealuri”. Dealurile erau împădurite, nu se puteau așeza tunurile în pădure, apoi, distanța până în vale era prea mare și nu băteau până acolo, mai era și ceața, iar de pe deal nu se vede ce se petrece pe vale. Tunurile erau utile pe frontul de luptă. Zgomotul lor speriau caii adversarului, iar proiectilele (bolovani) aruncate stricau ordinea în rândurile pedestrimii, îngăduind un atac cu călăreții, care să sporească deruta. Tunurile nu puteau fi puse decât în vale, de o parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pe deal nu se vede ce se petrece pe vale. Tunurile erau utile pe frontul de luptă. Zgomotul lor speriau caii adversarului, iar proiectilele (bolovani) aruncate stricau ordinea în rândurile pedestrimii, îngăduind un atac cu călăreții, care să sporească deruta. Tunurile nu puteau fi puse decât în vale, de o parte și de alta a frontului de luptă. Înaintarea oastei otomane s-a făcut cu mare dificultate. Istoricii români au întâmpinat dificultăți în descrierea felului în care s-a desfășurat lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dată turcii se loveau de rezistența unui adversar care nu se mai retrăgea din fața lor. „Nelăsîndu-i să se apropie de ostașii care se duseseră acolo [e vorba de turci], el [Ștefan cel Mare] a tras asupra lor din față cu tunuri și puști, cu arcuri și cu zenberecuri. De cele două părți ale sale se aflau păduri, încât nu era cu putință să se treacă în spatele lui din nici o parte, iar din față nu se putea merge deloc spre el. De
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
De cele două părți ale sale se aflau păduri, încât nu era cu putință să se treacă în spatele lui din nici o parte, iar din față nu se putea merge deloc spre el. De aceea oastea nu putea să se împotrivească tunurilor și darbzenurilor și loviturilor sale de puști (tunuri). Cele două oști numeroase au stat o vreme, luptându-se pe locul de bătălie. Gazii s-au învârtit pe acolo cu ogarii (caii) lor, dar au văzut că ei, moldovenii, nu ies
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păduri, încât nu era cu putință să se treacă în spatele lui din nici o parte, iar din față nu se putea merge deloc spre el. De aceea oastea nu putea să se împotrivească tunurilor și darbzenurilor și loviturilor sale de puști (tunuri). Cele două oști numeroase au stat o vreme, luptându-se pe locul de bătălie. Gazii s-au învârtit pe acolo cu ogarii (caii) lor, dar au văzut că ei, moldovenii, nu ies din pădure.” Aceasta reprezintă prima fază a bătăliei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]