3,365 matches
-
utilizat de fapt și la cuptorul de topire solar din Odeillo. În acest mod se pot genera temperaturi cu valori adaptate necesităților proceselor tehnologice sau cerințelor accelerării proceselor chimice. De regulă însă, căldura generată este utilizată totuși prim intermediul unei turbine de gaz sau de aburi la generarea de curent electric. În receiver agentul termic este încălzit pînă la 1000°C și în final utilizat la generarea de aburi. Curentul electric generat este livrat în rețea. Centrala cu turn solar este
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
de gradient cu concentrație variabilă ce nu permite ridicarea apei încălzite cu concentrație salină mai mare, rezultă că nu există convecție, ca urmare căldura rămâne înmagazinată în stratul de jos. Căldura înmagazinată poate fi utilizată printre altele pentru acționarea unei turbine cuplate cu un generator de energie electrică. Deoarece temperaturile atinse sunt totuși destul de mici, este nevoie de utilizarea unui agent termic cu temperatură de fierbere mai mică decît cea a apei. Transformarea energiei calorice în energie electrică se va putea
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
prevăzută cu acoperiș transparent, sub care aerul și solul se încălzesc sub efectul de seră. Aerul cald se mișcă spre centrul construcției unde se află un coș prin care se ridică în sus. Vântul ascensional astfel creat acționează mai multe turbine cuplate cu generatoare de energie electrică. Cu toate că din punct de vedere tehnic realizarea este destul de simplă, dezavantajul constă în randamentul scăzut de cca. 1 % în cel mai bun caz. Pentru a obține o putere comparabilă cu cea a unei centrale
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
de concept .. Constau dintr-un turn înalt (1000 m) în vârful căruia se extrage energie termică din aerul înconjurător prin pulverizare de apă. Datorită răcirii în urma evaporării, și a greutății apei aerul se va mișca de sus în jos, acționând turbinele situate la baza turnului. Acest tip de centrală este concepută pentru zonele cu climă caldă și uscată și cu mari rezerve de apă. Centralele de producere a energiei electrice pe bază de panouri solare fotovoltaice câștigă teren Centrala solară din
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
mari de timp în ape cu temperatură scăzută. 1959: cu ajutorul inginerilor Jean Mollard și André Laban , a conceput minisubmarinul SP-350 denumit și "Denise" „farfuria scufundătoare”; acesta era un vehicul subacvatic, cu două locuri, de formă rotundă, fără elice, propulsat de turbine cu jet de apă care poate ajunge la o adâncime de 350 m; în 1965 a mai construit alte două vehicule, SP-500, care au atins adâncimea de 500 m și "SP-1000", iar în 1966, "S.4000" "Deepstar" și "S.P. 3000
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
eoliene ar putea contribui cu 13 TWh la necesarul național anual în 2020. Compania spaniolă Iberdrola Renovables, divizia de energie regenerabilă a grupului Iberdrola și cel mai mare producător mondial de energie eoliană, va începe în iulie 2009 montarea primei turbine eoliene în Dobrogea, dintr-un proiect de circa 1.500 MW, valoarea totală a investiției ajungând la aproximativ 2,5 miliarde euro. Singura piedică în calea planului spaniolilor de realizare a fermei eoliene ar putea fi capacitatea limitată de preluare
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
O turbină cu gaze este o turbină termică, care utilizează căderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul unui ax o cantitate de energie mecanică disponibilă la cupla
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
O turbină cu gaze este o turbină termică, care utilizează căderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul unui ax o cantitate de energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Turbina cu gaze mai
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
cu gaze este o turbină termică, care utilizează căderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul unui ax o cantitate de energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Turbina cu gaze mai este cunoscută și sub denumirea de instalație de turbină cu gaze (ITG). Din punct de vedere termodinamic o turbină cu gaze funcționează destul de asemănător cu motorul unui automobil. Aerul din atmosferă este admis într-un compresor
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
gaze este o turbină termică, care utilizează căderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul unui ax o cantitate de energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Turbina cu gaze mai este cunoscută și sub denumirea de instalație de turbină cu gaze (ITG). Din punct de vedere termodinamic o turbină cu gaze funcționează destul de asemănător cu motorul unui automobil. Aerul din atmosferă este admis într-un compresor cu
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul unui ax o cantitate de energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Turbina cu gaze mai este cunoscută și sub denumirea de instalație de turbină cu gaze (ITG). Din punct de vedere termodinamic o turbină cu gaze funcționează destul de asemănător cu motorul unui automobil. Aerul din atmosferă este admis într-un compresor cu palete, unde este comprimat, urmează introducerea unui combustibil, aprinderea și arderea lui
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul unui ax o cantitate de energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Turbina cu gaze mai este cunoscută și sub denumirea de instalație de turbină cu gaze (ITG). Din punct de vedere termodinamic o turbină cu gaze funcționează destul de asemănător cu motorul unui automobil. Aerul din atmosferă este admis într-un compresor cu palete, unde este comprimat, urmează introducerea unui combustibil, aprinderea și arderea lui într-o cameră de ardere. Gazele de ardere se destind
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
funcționează destul de asemănător cu motorul unui automobil. Aerul din atmosferă este admis într-un compresor cu palete, unde este comprimat, urmează introducerea unui combustibil, aprinderea și arderea lui într-o cameră de ardere. Gazele de ardere se destind într-o turbină, care extrage din ele lucrul mecanic, iar apoi sunt evacuate în atmosferă. Procesul este continuu, iar piesele execută doar mișcări de rotație, ceea ce pentru o putere dată conduce la o masă totală a instalației mai mică. Ca urmare, turbinele cu
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
o turbină, care extrage din ele lucrul mecanic, iar apoi sunt evacuate în atmosferă. Procesul este continuu, iar piesele execută doar mișcări de rotație, ceea ce pentru o putere dată conduce la o masă totală a instalației mai mică. Ca urmare, turbinele cu gaze s-au dezvoltat în special ca motoare de aviație, însă își găsesc aplicații în multe alte domenii, unul dintre cele mai moderne fiind termocentralele cu cicluri combinate abur-gaz. Dezvoltarea turbinelor cu gaze este de dată mult mai recentă
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
masă totală a instalației mai mică. Ca urmare, turbinele cu gaze s-au dezvoltat în special ca motoare de aviație, însă își găsesc aplicații în multe alte domenii, unul dintre cele mai moderne fiind termocentralele cu cicluri combinate abur-gaz. Dezvoltarea turbinelor cu gaze este de dată mult mai recentă decât a turbinelor în general, și de dată mai recentă decât a turbinelor cu abur. În 1791 englezul John Barber a brevetat prima adevărată turbină cu gaze, turbină care avea principalele elemente
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
s-au dezvoltat în special ca motoare de aviație, însă își găsesc aplicații în multe alte domenii, unul dintre cele mai moderne fiind termocentralele cu cicluri combinate abur-gaz. Dezvoltarea turbinelor cu gaze este de dată mult mai recentă decât a turbinelor în general, și de dată mai recentă decât a turbinelor cu abur. În 1791 englezul John Barber a brevetat prima adevărată turbină cu gaze, turbină care avea principalele elemente din turbinele cu gaze moderne. În 1872 Dr. F. Stolger din
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
își găsesc aplicații în multe alte domenii, unul dintre cele mai moderne fiind termocentralele cu cicluri combinate abur-gaz. Dezvoltarea turbinelor cu gaze este de dată mult mai recentă decât a turbinelor în general, și de dată mai recentă decât a turbinelor cu abur. În 1791 englezul John Barber a brevetat prima adevărată turbină cu gaze, turbină care avea principalele elemente din turbinele cu gaze moderne. În 1872 Dr. F. Stolger din Germania a construit prima turbină cu gaze, care însă n-
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
fiind termocentralele cu cicluri combinate abur-gaz. Dezvoltarea turbinelor cu gaze este de dată mult mai recentă decât a turbinelor în general, și de dată mai recentă decât a turbinelor cu abur. În 1791 englezul John Barber a brevetat prima adevărată turbină cu gaze, turbină care avea principalele elemente din turbinele cu gaze moderne. În 1872 Dr. F. Stolger din Germania a construit prima turbină cu gaze, care însă n-a funcționat niciodată independent. În 1903 norvegianul Ægidius Elling a construit prima
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
cicluri combinate abur-gaz. Dezvoltarea turbinelor cu gaze este de dată mult mai recentă decât a turbinelor în general, și de dată mai recentă decât a turbinelor cu abur. În 1791 englezul John Barber a brevetat prima adevărată turbină cu gaze, turbină care avea principalele elemente din turbinele cu gaze moderne. În 1872 Dr. F. Stolger din Germania a construit prima turbină cu gaze, care însă n-a funcționat niciodată independent. În 1903 norvegianul Ægidius Elling a construit prima turbină cu gaze
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
gaze este de dată mult mai recentă decât a turbinelor în general, și de dată mai recentă decât a turbinelor cu abur. În 1791 englezul John Barber a brevetat prima adevărată turbină cu gaze, turbină care avea principalele elemente din turbinele cu gaze moderne. În 1872 Dr. F. Stolger din Germania a construit prima turbină cu gaze, care însă n-a funcționat niciodată independent. În 1903 norvegianul Ægidius Elling a construit prima turbină cu gaze funcțională, care a produs lucru mecanic
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
dată mai recentă decât a turbinelor cu abur. În 1791 englezul John Barber a brevetat prima adevărată turbină cu gaze, turbină care avea principalele elemente din turbinele cu gaze moderne. În 1872 Dr. F. Stolger din Germania a construit prima turbină cu gaze, care însă n-a funcționat niciodată independent. În 1903 norvegianul Ægidius Elling a construit prima turbină cu gaze funcțională, care a produs lucru mecanic, eveniment important, luând în considerare lipsa de cunoștințe de aerodinamică a vremii. Turbina sa
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
cu gaze, turbină care avea principalele elemente din turbinele cu gaze moderne. În 1872 Dr. F. Stolger din Germania a construit prima turbină cu gaze, care însă n-a funcționat niciodată independent. În 1903 norvegianul Ægidius Elling a construit prima turbină cu gaze funcțională, care a produs lucru mecanic, eveniment important, luând în considerare lipsa de cunoștințe de aerodinamică a vremii. Turbina sa a reușit să producă o putere de 11 cai putere, foarte mult pentru zilele respective. Din turbina sa
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
prima turbină cu gaze, care însă n-a funcționat niciodată independent. În 1903 norvegianul Ægidius Elling a construit prima turbină cu gaze funcțională, care a produs lucru mecanic, eveniment important, luând în considerare lipsa de cunoștințe de aerodinamică a vremii. Turbina sa a reușit să producă o putere de 11 cai putere, foarte mult pentru zilele respective. Din turbina sa s-a inspirat Frank Whittle. În 1914 Charles Curtis a realizat prima aplicație practică a unei turbine cu gaze. În 1918
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
prima turbină cu gaze funcțională, care a produs lucru mecanic, eveniment important, luând în considerare lipsa de cunoștințe de aerodinamică a vremii. Turbina sa a reușit să producă o putere de 11 cai putere, foarte mult pentru zilele respective. Din turbina sa s-a inspirat Frank Whittle. În 1914 Charles Curtis a realizat prima aplicație practică a unei turbine cu gaze. În 1918 General Electric, unul din cei mai mari producători, inclusiv din zilele noastre, își începe producția de turbine cu
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
de aerodinamică a vremii. Turbina sa a reușit să producă o putere de 11 cai putere, foarte mult pentru zilele respective. Din turbina sa s-a inspirat Frank Whittle. În 1914 Charles Curtis a realizat prima aplicație practică a unei turbine cu gaze. În 1918 General Electric, unul din cei mai mari producători, inclusiv din zilele noastre, își începe producția de turbine cu gaze. În 1930 englezul Frank Whittle brevetează proiectul unei turbine cu gaze pentru propulsia avioanelor (motor cu reacție
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]