3,596 matches
-
(în , în , în ) este un municipiu în județul Mehedinți, Banat, România. Este situat pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna în Dunăre. La recensământul din 2002, populația orașului era de locuitori. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I, vechea vatră a orașului a fost inundată în 1970, iar populația a fost strămutată pe
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta zonă Șaiba este transformată în zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un complex dendrologic și turistico-sportiv. Orașul Gura Humorului își trage numele de la așezarea sa la gura de vărsare a râului Humor în râul Moldova. În ceea ce privește denumirea râului Humor, una dintre legendele locale vorbește despre trecerea tătarilor pe aceste meleaguri la o dată nedeterminată (posibil în anul 1241), când ploile abundente umflaseră apele pârâului făcând imposibilă trecerea sa. Tătarii au
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
exemplu de adaptare a vetrei la condițiile reliefului local. Rețeaua hidrografică este formată din râul Moldova, afluent de dreapta al râului Siret. Moldova izvorăște din Obcina Mestecănișului, de pe versantul sudic al culmii Alunișului (1249 metri) și, în drumul său către vărsare, străbate longitudinal de la vest la est teritoriul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Principalii afluenți ai râului Moldova pe teritoriul localității Câmpulung Moldovenesc, de la vest spre est, sunt următorii: pe partea stângă, pâraiele Sadova, Morii, Corlățeni, Deia și Hurghiș; iar pe partea dreaptă
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
denumirea de "Piskitelep", după numele unor proprietari de viță nobilă, care au trăit în această perioadă. În anii 1862-1869, pe Valea Mureșului s-a construit prima cale ferată din Transilvania: Arad-Alba-Iulia, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni și sârbocroați. În jurul coloniei se
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
provinciile în care majoritatea populației era monofizită, Siria și Egipt. Biserica egipteană a abandonat folosirea limbii grecești în cult și a introdus limba autohtonă egipteană-coptă. Au izbucnit tulburări religioase în Ierusalim, Antiohia și Alexandria, fiind înăbușite de autorități după multă vărsare de sânge. S-a emis Canonul 28 care provoca un schimb de scrisori dintre împăratul bizantin și papa de la Roma. Ridica problema rangului patriarhului de la Constantinopol în relație cu papa de la Roma. Canonul a conferit privilegii egale preasfântului scaun al
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
întreținut pentru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării. Cursul Brațului Sfântu Gheorghe este orientat spre sud-est, și se desfășoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară. Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea, dar în Antichitate și Evul Mediu litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
N - platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N și 28˚40’24” long. E - Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29˚40’50” long. E - platforma Mării Neagre), reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Coteț P., 1973, Romanescu Gh, 1995) Conform clasificării FAO (SOTER - Procedure Manual, 1993), Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în fața mea"”. Newton s-a născut în preajma izbucnirii marelui război civil în Anglia, a fost martorul executării lui Carol I, al guvernării lui Cromwell, al Restaurației Stuarților, al așa-numitei „"glorioase revoluții, fără vărsare de sânge"” din 1688, și a murit la vârsta de 84 de ani, când regimul constituțional era consolidat. Dar furtunile politice n-au lăsat, se pare, urme adânci asupra vieții lui Newton. El a rămas, cel puțin în aparență, un
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
lupte pe teritoriul regiunii până la data de 12 septembrie 1944, zi ce marchează eliberarea ultimului oraș din - Le Havre. Regiunea este puternic marcată de fluviul Sena care are cursul inferior pe teritoriul ei. Aceasta formează o vale largă și la vărsarea în Marea Mânecii formează un estuar. În rest, relieful este valonat, fără înălțimi foarte mari, și tradițional peisajul era de tip bogage, pășuni și terenuri agricole, delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor, uneori acoperindu
Normandia Superioară () [Corola-website/Science/301205_a_302534]
-
în actualul centru civic al localității. Satul Ulmețel este brăzdat de Valea de Brădet care are albia adâncă și sinuoasa iar în timpul verii seaca. Viteza de curgere este foarte mare în timpul ploilor mari datorită diferenei de nivel de la izvoare până la vărsarea în râul Olănești. Deoarece producerea de revărsări pe teritoriul satului este prins în planul de regularizare a cursului. Satul Coasta este brăzdat de apă Văii de Case, o vale cu caracter torențial care produce inundații în timpul ploilor de primăvară și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
când întreaga lunca devenea o adevăra mare el a dispărut de la mijlocul anilor ’70 când Șiretul și împarte Bârladul au fost îndiguite cu diguri de 3-5 metri.În plus faptul că de câțiva ani curge într-un canal gură de vărsare înmâlită permițând o deversare ușoară în Siret. Covorul vegetal este diversificat pe teritoriul localității; se întâlnesc plante aparținând provinciei est-europene, predominând elementele caracteristice stepei și silvostepei. Diferențierile covorului erbaceu de la un loc la altul sunt impuse de condițiile de sol
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Gura Ialomiței este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Gura Ialomiței (reședința) și Luciu. Comuna Gura Ialomiței se află în nord-estul județului, la limita cu județul Brăila, pe cursul inferior al râului Ialomița, aproape de vărsarea acestuia în Dunăre. în stepa de răsărit a țării, în imediata apropiere a fostelor bălți ale Dunării, care astăzi sunt indicate de fostele albii ale Jepcilor și lacurilor Porcul, Căținul lui Pun, Căținul cu cruce, Japșa lui Geoglovan, Râzea etc
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și avea în compunere doar satul de reședință, cu 812 locuitori și care își luase numele cu 30 de ani în urmă de la fostul port la Dunăre aflat la vărsarea Ialomiței, și mutat la acea vreme în satul Piua-Petrii. În comună funcționau o școală mixtă cu 66 de elevi (dintre care 10 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Luciu, tot
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
Moldoveni este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, puțin în aval de vărsarea Prahovei în râul Ialomița, pe malul stâng al acestuia din urmă. Este traversată de șoseaua județeană DJ201A, care duce spre est la Urziceni (unde se termină în DN2) și spre nord la Adâncata și mai departe în județul Prahova la
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2 km vest de satul Alexandru I. Cuza); situl de la „Țarina de Jos” aflat la sud-est de acelasi sat, la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al II-lea-I î.e.n. (perioadă Latène, cultura geto-dacă), secolului al IV-lea (epoca daco-romană), secolului al XV-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
de vai. O formă de relief destul de vastă în cuprinsul teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
sud-sud-est, pârâul Dobrovăț și afluientul sau Poiana Lungă străbat teritoriul comunei prin mijloc pe o distanță de 24 km (pentru că pe o distanță de 3 km de la izvoare curge pe teritoriul comunelor Ciurea și Grajduri, iar 1,5 km de la vărsarea să în pârâul Rediu curge pe teritoriul comunei Codăiești). Inclinarea patului sau este mare de la izvoare până la confluiența cu pârâul Năștea, sector unde coboară 15 - 30 m/km; de aici și până la confluiența cu pârâul Pietrosu, inclinarea patului scade la
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
lungimea de 34 km. Direcția de scurgere este la început spre vest până la confluența Padeș - Cornet, apoi cursul se îndreaptă puțin spre nord - vest, iar înainte de localitatea Crivina face o cotitură de aproape 90ș, îndreptându-se în direcția sud-vest până la vărsarea în râul Timiș. Albia râului este relativ stabilă, având pe anumite porțiuni maluri abrupte mai adânci, malul drept pe teritoriul comunei și chiar în aval până în Crivina este consolidat, datorită faptului că pe distanță de circa 10 km scurgerea sa
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cu cel al credincioșilor , s-a ridicat o nouă biserică din lemn , în Luncanii de Jos. Preot era Nicolae Lupulescu. Aici exista și un oficiu miner precum și administrația austriacă a cercului Luncani (1778). Pe la 1840 turnătoria de fier exista aproape de vărsarea pârâului Topla în râul Bega. În timpul revoluției de la 1848 întreprinderea a avut ca proprietar familia Hoffman și Madarspach, apoi în 1857 este vândută baronului Ludovic Haber și principelui de Fürstenberg, care în 1860 au vândut-o unei societăți miniere din
Luncanii de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301375_a_302704]
-
Pufești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Ciorani, Domnești-Sat, Domnești-Târg și Pufești (reședința). Comuna se află în partea de nord-est a județului, pe malul drept al Siretului, la vărsarea Trotușului și Carecnei în acesta. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Pufești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205H, care o leagă spre vest de Păunești, Movilița și Panciu. Lângă Domnești-Târg, tot din
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
loc ocupă terasele văilor și versanții favorabili așezării locuințelor sau utilizării agricole a terenurilor. Cele 17 trupuri ce constituie intravilanul satului cuprind locuințe și gospodării, case de vacanță, sălașuri și chiar locuințe abandonate. Trupul I - „Gura Șișcanei ” se află la vărsarea pârâului Șișcana în valea Geoagiului, aici se află „magazinul Universal”, 4 gospodării și 5 case de vacanță. Terenul majoritar este plan, favorabil construcțiilor. Trupul II - cuprinzând doar o singură gospodărie este situat pe malul drept al văii Geoagiului. Trupul III
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
Km. În teritoriul comunei Ohaba are un curs de 7.5 Km lungime, direcția sa este spre nord-vest, iar panta este domoală: la intrare în Ohaba 272 m, iar la ieșire pe teritoriul satului Colibi 249 m. Debitul mediu de vărsare a Secașului Mic 0.554 mc/s. Bilanțul hidric la stația hidrometrică Colibi arată că debitul Secașului Mic este de 0.489mc/s. Documentar, Ohaba este amintită pentru prima dată în anul 1372 în acte de donație, dar istoricul Silviu
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Sub Piatră este un sat în comuna Sălciua din județul Albă, Transilvania, România. Se află pe Râul Huda lui Papara (numit și Valea Morilor) de la vărsarea în Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt spectaculos. Aici, în lungul râului Huda
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Neapole pentru a prelua orașul. La sfârșitul lunii iunie, armata lui Ruffo intră în Neapole și îi forțează pe francezi și pe susținătorii lor, să părăsească fortificațiile orașului. Printre indisciplinatele trupe napolitane izbucnesc revolte și jafuri, iar Ruffo, consternat de vărsarea de sânge, negociază o amnistie generală pentru forțele iacobine și repatrierea lor în siguranță în Franța. Nelson, la bordul lui "Foudroyant", este indignat și sprijinit de regele Ferdinand, susține că rebelii trebuie să se predea necondiționat. Îi preia sub pază
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
epocile victoriană și edwardiană, cu 4 sau 5 niveluri. Promenada largă protejează clădirile de furia Mării Irlandei. În zilele senine se poate vedea muntele Snowdon, cel mai înalt din Țara Galilor. Portul, unul din cele mai frecventate din Țara Galilor, este locul de vărsare a râurilor Ystwyth și Rheidol. Din punct de vedere geografic, Aberystwyth poate fi considerat izolat de restul Țării Galilor. Clima locală este dominată de influența Curentului Golfului, care încălzește întreaga regiune. Cu mult înainte ca normanzii să înceapă să-și construiască
Aberystwyth () [Corola-website/Science/301554_a_302883]