3,029 matches
-
rămânând o vreme îndelungată un atribut al vechilor sate, ca un vestigiu păstrat cu multă grijă de către oamenii locurilor. În anul 1664, aflându-se într-o situație bănească dificilă, satul Umbrăreștii este nevoit să facă zapis de danie pe un vad de moară la apa Bârladului, în beneficiul puternicului dregător al timpului acela, hatmanul Neculai Racoviță. Atât forma, cât și conținutul actului de danie ne ilustrează clar starea de devălmășie a locuitorilor umbrăreșteni la acea dată, când ei consemnează: „noi, satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad) în virtutea faptului că moara boierilor folosea „un țărmure al vadului Umbrăreștilor” devălmași. Dar fiindcă răzeșii pretind și cer acest drept din venitul morii, după ce trecuseră 39 de ani de stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după care drepturile lor, potrivit legislației timpului, se considerau pierdute, ei nu obțin câștig de cauză. Urmașii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din care ni se relevă că răzeșii de Umbrărești au fost totdeauna deavaloma (devălmași) cu moșia dumisali vornicului Vasile Costachi și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea Umbrăreștilor, nu și a Torceștilor, sat și moșie cumpărate de către Costăchești. Această afirmație a unui Divan Domnesc, coroborată cu altele similare din documente, ce atestă stăpâniri ale neamului Costache pe părți de moșie de la Umbrărești, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în capul zapisului de danie din 1664 în favoarea hatmanului Neculai Racoviță); -a treia măsură se face pe malul de est al apei Siretului; -a patra „pe despre apus de Siret”; -iar a cincea și ultima, „la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprii și prin podul lui Dumitru”, repere hotarnice și în mărturii din secolul XVII, regăsite, iată, și în prima parte a secolului al XIX-lea neschimbate. Moșia a fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu Agapia”, deci pe teritoriul Torceștilor; c - Mărturie din 18 septembrie 1784, în care se menționează un schimb din moșia Țigănei ce „au făcut dumnialui banu Neculai Balșu cu răzeși de Umbrărești”, dându-le acestora o parte de moșie pentru vadul lor de moară ce se afla pe „un mal al răzeșilor de Umbrărești”, mărturie în care găsim și următorul text: „Iar pentru o bucată de loc ce o numese răzeșii de acolo Agapie, fiindcă mai înainte au stăpânit-o dumnialui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la care stăpânire să nu se amestece alți oameni. Vedem că Dumitru era din Umbrărești, probabil de la vest de Siret, iar heleșteul pe care i se face întăritura este din Brudurești, denumire a unui loc de pe valea Siretului, ce semnifică vad, loc de trecere al apei de pe un mal pe altul, unde se plătea brudina. Aici își va fi făcut el și heleșteul menționat. De altfel, în mărturiile hotarnice la care m-am mai referit, am văzut că se indică un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ionașco Balș, marele vornic al Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte, același Simion făcuse zapis prin care „a dăruit un vad de moară la Blăjeri vornicului Gavril Costache”. Iar un anume „Ene, ficiorul Căzacului din Umbrărești” dă prin zapis la mâna lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătura la sat la Spăreați, ce-i la ținutul Putna pe apa Zăbrăuțului”, pentru că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
secolului al XIX-lea. Prin urmare, locul se preta atunci a fi corespunzător găzduirii suitei domnești și a celor care îl însoțeau, cu atât mai mult cu cât erau întrunite aici condiți favorabile și de altă natură, cum ar fi vadul de trecere ușoară a apei Siretului pe podul de la Movileni, ori Suraia, cu continuarea drumului la Focșani, unde va face o nouă oprire, cum și zona cu sate multe, înstărite, ce înlesneau o bună aprovizionare cu cele necesare drumului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache, sora lui Gavriliță, cu Gavril Jora și putem accepta că părțile din Boziești, ce-i reveniseră ei în urma împărțelii din 1679, au trecut în stăpânirea lui Ion Racoviță, fiul marelui logofăt Neculai Racoviță, cel ce primise în 1664 danie vadul de moară de la satul Umbrărești. Prima soție a lui Ion Racoviță a fost Nastasia Cantacuzino, fiica marelui vornic de pe timpul domniei lui Vasile Lupu, Toma Cantacuzino, frate cu vistiernicul Iordache, care a primit danie Bozieștii de Sus, în aprilie 1645
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
următor: -bătrânul Gurban fusese împărțit pe opt părți, adică la opt familii; -bătrânul Ciovlec revenea numai la cinci familii, deci cinci părți; -bătrânul Căuie se împărțise în șapte părți; -bătrânul Fetion, din care se făcuseră unele danii anterior, numai din vadul morii, și din care s-a lăsat părți răzeșilor, care nu au vrut să vândă, nu apare separat pe părți distincte, așa cum s-a procedat cu ceilalți trei bătrâni. După cum se constată, în acești primi trei bătrâni erau 20 de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare, Constantin Costache, căci răzeșii din Umbrărești au cu el un proces, în anul 1722, pentru „o parte din vadul morii Torcești”, parte pretinsă de răzeșii umbrăreșteni în virtutea faptului că moara folosea și „țărmurile ci esti despre partea Umbrăreștilor”. Evident că este vorba de malul vestic al apei Bârladului. Informația provine dintr-o anafora a Divanului domnesc, din 27 ianuarie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
folosea și „țărmurile ci esti despre partea Umbrăreștilor”. Evident că este vorba de malul vestic al apei Bârladului. Informația provine dintr-o anafora a Divanului domnesc, din 27 ianuarie 1767, iar în ea se arată cum a decurs stăpânirea asupra vadului de moară de la Torcești-Umbrărești și judecățile purtate cu răzeșii umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache, pe atunci mare spătar, acesta câștigând procesul pe considerentul că, o dată cu vânzarea satului Torcești, a fost cumpărat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moară de la Torcești-Umbrărești și judecățile purtate cu răzeșii umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache, pe atunci mare spătar, acesta câștigând procesul pe considerentul că, o dată cu vânzarea satului Torcești, a fost cumpărat și vadul de moară în întregimea sa, iar „de la vânzarea vadului păr’ la giudecata ce au avut răzășii de Umbrărești cu spatarul Constatin au trecut 39 de ani și nu s-au sculatu să ceară parte de vadu”. Deci, trecând atâta timp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache, pe atunci mare spătar, acesta câștigând procesul pe considerentul că, o dată cu vânzarea satului Torcești, a fost cumpărat și vadul de moară în întregimea sa, iar „de la vânzarea vadului păr’ la giudecata ce au avut răzășii de Umbrărești cu spatarul Constatin au trecut 39 de ani și nu s-au sculatu să ceară parte de vadu”. Deci, trecând atâta timp, răzeșii au pierdut dreptul lor de stăpânire; a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în 1784, când moșia și moara intraseră, pe cale matrimonială, în stăpânirea banului pe atunci, Neculai Balș, „au făcut dumnialui schimb cu răzeșii de Umbrărești și dându-le o parte de moșie din Țigănei, i-au dat dumisale o jumătate de vad de moară la Torcești, fiind un mal al Bârladului din veci (?) al Torceștilor al dumisali Iordache Costache vistiernic și un mal al răzeșilor de Umbrărești”, punându-se capăt pricinii în felul acesta. Într-o altă hotarnică din 1872, se repetă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Galați, domnitorul și curtea umblau „din loc în loc, pe la Umbrărești, pe la Torcești și pe la Șerbănești, mai pe urmă și la Brăval” (sic !, corect Prival, sat pe malul Siretului, de pe actualul teritoriu al comunei Tudor Vladimirescu, situat atunci la un vad de trecere peste Siret); subliniem faptul că, exceptând Privalul, toate satele menționate erau atunci stăpâniri ale Costăcheștilor: Umbrăreștii îi avea Manolache Costache; la Torcești se afla stăpân Toader spătar, la Șerbănești stăpânea efectiv un frate mai mic al lui Constantin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca și acelea asemănătoare, folosite în epoca metalelor (bronz și fier), piesele din rocă conglomerat ce vor lua aspectul primelor pietre de moară de mai târziu, deci acele râșnițe getice și din perioada daco-romană, ca și menționarea documentară a numeroaselor vaduri de moară, precum și a morilor medievale și după, de pe teritoriul comunei Umbrărești, toate acestea îndrituiesc pe cercetătorul trecutului din zonă să accepte mai vechea aserțiune și anume aceea că „Agricultura e milenară în aceste regiuni”, cultivarea cerealelor și a altor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cunoștințelor și percepe mai aproape de realitate ansamblul vieții economice de aici, în perioada veche, reluăm câteva date din actele ce atestă existența și funcționarea morilor umbrăreștene. În prealabil e bine să ne lămurim asupra expresiei documentare des uzitată, „parte din vadul morii”, fie că este vorba de vânzare, danie ori pretenție la așa ceva. Credem că termenul are două accepții și anume: 1) loc prielnic construirii unei mori, în apropierea sursei de apă numită în mod obligatoriu în document, loc ce semnifică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce semnifică o valoare; 2) loc unde deja este în funcțiune o moară aducătoare de câștig, venit. Prin urmare, când în actul de vânzare sau de danie se folosește formula „am dat”, „am vândut” cutăruia „toată partea noastră dintr-un vad, de moară ce avem pre apa Bârladului” nu trebuie înțeles un loc fără moară în momentul respectiv, ci cu moară în funcțiune, căci nu locul în sine sau moara fac, în asemenea situație, obiectul daniei ori vânzării, ci venitul din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moară ce avem pre apa Bârladului” nu trebuie înțeles un loc fără moară în momentul respectiv, ci cu moară în funcțiune, căci nu locul în sine sau moara fac, în asemenea situație, obiectul daniei ori vânzării, ci venitul din vadul morii, o parte din el cât i se cuvine celui care transferă acest drept de stăpânire. Or, ar fi absurd să realizăm că poate rezulta venit dintr-un loc de moară fără existența instalației de măcinat, singura ce atrage luarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o familie din satul Boziești, compusă din „Anița, ce-au fost a Dimei, fata Rusandei, nepoata lui Deli Gheorghe” cu feciorii ei, face zapis lui Ion Racoviță prin care scrie, „am dat și am dăruit toată partea noastră dintr-un vad de moară ce avem pre apa Bârladului la târgu la Tecuci, care vad avem noi de la strămoșul nostru di la Deli Gheorghi”, ei nu dau numai vadul propriu-zis, ci venitul ce rezulta și li se cuvenea din măcinișul pentru care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fata Rusandei, nepoata lui Deli Gheorghe” cu feciorii ei, face zapis lui Ion Racoviță prin care scrie, „am dat și am dăruit toată partea noastră dintr-un vad de moară ce avem pre apa Bârladului la târgu la Tecuci, care vad avem noi de la strămoșul nostru di la Deli Gheorghi”, ei nu dau numai vadul propriu-zis, ci venitul ce rezulta și li se cuvenea din măcinișul pentru care se lua vama corespunzătoare. Revenind la problematica morilor umbrăreștene, prima informație clară și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin care scrie, „am dat și am dăruit toată partea noastră dintr-un vad de moară ce avem pre apa Bârladului la târgu la Tecuci, care vad avem noi de la strămoșul nostru di la Deli Gheorghi”, ei nu dau numai vadul propriu-zis, ci venitul ce rezulta și li se cuvenea din măcinișul pentru care se lua vama corespunzătoare. Revenind la problematica morilor umbrăreștene, prima informație clară și indubitabilă despre existența unei mori în funcțiune o găsim în cartea domnească dată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârlovița s-a păstrat atât în amintirea localnicilor, cât și documentar, în cartea de hotărnicie pomenită mai sus. Nu știm, pentru că actul este lipsit de precizie, dacă în anul 1664, când sătenii din Umbrărești fac danie hatmanului Neculai Racoviță un „vad de moară”, se afla și instalația corespunzătoare acolo. După cum an văzut însă, din actele Conăcheștilor și altele anterioare lor, Umbrăreștii sunt menționați adeseori cu mori în apa Bârladului. Cu toate că, în scrisorile de învoială și de împărțire, între moștenitorii logofătului Manolache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]