4,335 matches
-
Astfel, sunt utilizate metode statistice (cantitative), dar și metode calitative. Analiza de conținut care satisface cerințele ambelor categorii de metode ar putea fi un bun exemplu în acest sens. Una dintre metodele de analiză și măsurare a participării cu nenumărate valențe pozitive o constituie metoda observației sistematice a grupurilor pe baza categoriilor informațional-comunicaționale, elaborată de R.F. Bales. Studiind procesul comunicării din cadrul grupurilor mici, psihologul american a descoperit 12 categorii de comportamente ce pot fi manifestate de indivizi. Unele dintre ele țin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacției globale în muncă, ceea ce înseamnă că prevalența consistenței atitudinale asupra factorilor situaționali nu poate fi susținută. Disputa dintre „dispoziționaliști” și „situaționaliști”, analizată dintr-o perspectivă teoretică, poate fi continuată la nesfârșit. Interpretată însă dintr-o perspectivă practic-organizațională, ea capătă valențe noi, incitante. Abordarea dispozițională susține că factorii ereditari sau formați în copilăria timpurie determină satisfacția. Această idee ridică cel puțin două întrebări: Să însemne aceasta că factorii situaționali nu au nici o influență? Să însemne aceasta că încercarea organizației de a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pot aduce două categorii de reproșuri, unele vizând teoria elaborată, altele − metoda întrebuințată. Cât privește teoria, ni se pare că Herzberg nu ține seama de complexitatea fenomenului motivațional. Este greu de presupus că unul și același stimul ar dispune de valențe motivaționale univoce (doar pe direcția producerii satisfacției sau a producerii insatisfacției). În realitate, stimulii au valențe motivaționale foarte diferite. Dacă la aceasta adăugăm și particularitățile situației în care se muncește, precum și pe cele psihoindividuale ale celor ce muncesc, vom înțelege
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ni se pare că Herzberg nu ține seama de complexitatea fenomenului motivațional. Este greu de presupus că unul și același stimul ar dispune de valențe motivaționale univoce (doar pe direcția producerii satisfacției sau a producerii insatisfacției). În realitate, stimulii au valențe motivaționale foarte diferite. Dacă la aceasta adăugăm și particularitățile situației în care se muncește, precum și pe cele psihoindividuale ale celor ce muncesc, vom înțelege că fiecare dintre factorii prezentați pot produce în egală măsură atât satisfacție, cât și insatisfacție. Factorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că relația nu este directa ci mediată de procesele cognitive intermediare. Satisfacția resimțită de o persoană întărește sentimentul deținerii de ea a competențelor necesare, dă certitudine instrumentalității și efortului, fapt ce va conduce la creșterea motivației. Totodată, satisfacția influențează direct valența sau atractivitatea anumitor tipuri de recompense, acestea fiind cele care influențează direct motivația. Deși Porter și Lawler considerau că satisfacția influențează indirect motivația, precizarea ni se pare importantă și o reținem. Faptul că nu există încă un acord deplin între
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este cea adevărată. Într-adevăr, multe dintre comportamentele oamenilor, cum ar fi mai ales intrarea în organizație, rămânerea în ea sau părăsirea ei au la bază motivația economică. Deși banii în sine nu au o valoare stimulativă, ei pot căpăta valențe motivaționale, dat fiind faptul că sunt principalul mijloc de schimb, principalul mijloc prin care omul își satisface cele mai multe dintre trebuințele sale, uneori chiar aberante. Banii constituie, de asemenea, un mijloc de valorizare a oamenilor, un barometru foarte sensibil care măsoară
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este și situația inversă. Această nevoie de alternanță derivă dintr-o alta mai generală, și anume necesitatea omului de a activa, de a munci. Munca se transformă la un moment dat într-o necesitate vitală, căpătând în aceste condiții puternice valențe motivaționale. Dar nu numai simpla cheltuială de energie poate evoca motivația profesională, ci și conținutul muncii, care poate fi mai bogat sau mai sărăcăcios, mai interesant și plăcut, sau, dimpotrivă, mai puțin interesant și plăcut. Când vorbim de conținutul muncii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
munca repetitivă poate stimula mai mult decât cea creatoare. Se poate întâmpla ca la munca respectivă să se asocieze o serie de alte fenomene, tipuri de activități plăcute, în timp ce la cea creatoare, unele activități neplăcute, fapt care, de asemenea, crește valențele de motivare ale uneia și le scade pe ale celeilalte. Astfel, pe un muncitor repetitivitatea îl poate motiva, deoarece munca pe lângă diviziunea riguroasă a operațiilor îi oferă prilejul visării, conversației, chiar unor mici distracții sociale, fără teama de a greși
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obosi, ceea ce face ca el să nu fie suficient de motivat de aceste sarcini. Am putea deci conchide că munca, conținutul ei se pot transforma într-o adevărată sursă motivațională numai în condițiile în care personalul îi acordă o anumită valență pozitivă. Abia atunci, atât un conținut bogat, cât și unul sărăcăcios și neinteresant pot motiva în egală măsură. Condițiile muncii reprezintă un alt parametru care poate deveni un stimul motivațional. Avem, desigur, în vedere nu toate condițiile muncii, ci îndeosebi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să ajungă. Dorința lui de a trece de la anumite condiții la altele ar putea explica printre altele randamentul crescut la vechiul loc de munca. Problema se complică de îndată ce ne gândim la faptul că aceleași condiții de muncă nu au aceleași valențe motivatorii, dimpotrivă − condiții identice sau aproape identice pot motiva diferit indivizi diferiți sau chiar pe unul și același individ în diverse momente. Acest fapt este posibil deoarece condițiile de muncă se corelează cu multitudinea celorlalte fenomene psihice trăite de individ
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiind faptul că în literatura de specialitate nu există studii temeinice despre valoarea stimulatorie a scopurilor de grup, s-ar putea emite unele presupuneri plauzibile. Astfel, s-ar părea că scopurile imediate ale grupurilor de muncă, deci cele tranzitive, au valențe motivaționale mai evidente decât cele finale, intranzitive - de aceea, poate, indicatorii anuali (globali) ai planului de producție sunt defalcați pe trimestre și luni. De asemenea, scopurile de sarcină motivează probabil mai mult membrii grupurilor de muncă decât cele de menținere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de natura motivului. Astfel, unele trebuințe (îndeosebi cele biologice) odată satisfăcute, au tendința de a se stinge temporar, în timp ce altele (îndeosebi cele sociale) care, de regulă, nu pot fi satisfăcute în întregime, rămânând încă aspecte nerealizate din ele, capătă noi valențe motivaționale. Acest fapt ne atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate de manageri atunci când încearcă colaborarea și implementarea unor programe de motivare relativ uniformizate. Ei vor rămâne descumpăniți când vor constata că unul și același program de motivare va genera efecte extraordinar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
una afectivă. La prima vedere, faptul în sine are o mică semnificație. El își sporește însă importanța de îndată ce este interpretat din perspectiva finalității lui. Pe bună dreptate un manager s-ar putea întreba care dintre aceste forme ale motivației are valențe crescute în planul eficienței organizaționale. Cunoșințele sumare din domeniul psihologiei organizațional-manageriale l-ar putea conduce spre concluzii greșite. El ar fi tentat să opteze pentru una sau alta dintre formele fiecărei perechi, considerând-o mai eficientă. De exemplu, n-ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conducere, de decizie și de participare, în funcție de felul cum sunt realizate, pot contribui la creșterea sau scăderea motivației membrilor organizației. Este aproape evident pentru oricine că unele structuri organizatorice sau unele stiluri de conducere conțin în ele însele mai multe valențe motivaționale pozitive decât altele. Structura bazată pe grupuri parțial suprapuse și integrate între ele (propusă de Lickert) este mult mai motivantă decât structura ierarhic liniară; stilul de conducere participativ este, de asemenea, mai motivant decât stilul de conducere directiv. Fenomenul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
țintesc spre formarea și dezvoltarea încrederii managerilor și subordonaților acestora în posibilitatea influențării pozitive a planului motivațional-comportamental. Totodată, ele trebuie să combată o serie de prejudecăți existente în mediile organizaționale. Una dintre acestea o constituie credința nemăsurată și nerealistă în valențele unor stimuli motivaționali. Unii cred, în mod nejustificat, că doar banii îi motivează pe oameni. Or, exclusivismul și nerealismul unor programe și practici motivaționale ar fi mai degrabă în măsură să împiedice motivarea autentică a angajaților, decât stimularea lor motivațională
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Fritz Heider; analiza comportamentului social în termenii schimbului propusă de Georges Homans), ar fi posibilă cercetarea condițiilor care nasc echitatea sau inechitatea și mai ales a consecințelor acestora. Apoi, luând ca punct de reper conceptele lewiniene de câmp și de valențele obiectelor, s-ar putea conjuga variabilele cognitive și cele afective pentru a explica diversele comportamente ale omului. În fine, explorând măsura în care scopurile formulate de oameni generează consecințe comportamentale, am putea explica mult mai bine comportamentele acestora. Ca urmare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conduc la evoluția personalității înseși. La Lewin (1935) există o întreagă dialectică a relațiilor dintre câmpurile de viață ale indivizilor care, aflate în interacțiune și mai ales nevoite să depășescă anumite bariere sau obstacole, generează întâlniri actuale între forțe și valențe. Câmpul de viață al individului se structurează în zone mai mult sau mai puțin atractiv-repulsive, comportamentele rezultate din ciocnirea lor fiind în funcție de situația globală așa cum este trăită ea prin siuta de valențe distribuite. În al doilea rând, accepțiunea psihoindividuală deplasează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau obstacole, generează întâlniri actuale între forțe și valențe. Câmpul de viață al individului se structurează în zone mai mult sau mai puțin atractiv-repulsive, comportamentele rezultate din ciocnirea lor fiind în funcție de situația globală așa cum este trăită ea prin siuta de valențe distribuite. În al doilea rând, accepțiunea psihoindividuală deplasează centrul de greutate de la situație la modul de conștientizare sau de percepere a ei. Situația în sine nu poate determina conflictul. Scopurile individului pot fi obiectiv incompatibile între ele, dacă nu sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ilustrat cu fenomene precum: stresul organizațional, burnout-ul, workholism-ul, mobbing-ul care în funcție de extensia și intenția exprimării și manifestării afectează grav climatul și randamentul organizațional. Nu este exclus însă ca aceste fenomene, mai ales stresul și workholism-ul să conțină în ele și valențe benefice pentru organizație, mai ales dacă se manifestă între anumite limite. În plus, în același sens, poate fi analizată problematica personalității colective și cea a miturilor organizaționale. Cel de al doilea sens este ilustrat de acele dereglări psihocomportamentale mai grave
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
identifice cât mai exact sursele/cauzele acestuia, pentru că se știe foarte bine, că suprimarea cauzelor conduce la suprimarea efectelor − în acest caz, adoptarea paradigmei stresului ca stimul (agent stresor) va fi binevenită; amalgamul paradigmelor în vederea elaborării unui model comprehensiv, cu valențe sintetic-integrative (așa procedează, de pildă, Cox [1978Ț, care definește stresul ca fiind „un stimul, un răspuns sau rezultatul acestor două componente interpretate în termenii de dezechilibru persoană și mediu”; la o asemena definiție a recurs și psihologul român Horia Pitariu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tabelul respectiv. Din păcate, spațial tipografic nu ne permite să insistăm asupra conținutului specific al fiecărei strategii. Mizăm pe faptul că, identificând și consultând sursele bibliografice semnalate, cei interesați vor căpăta informații suplimentare. Adăugăm, în final, că strategiile respective, pe lângă valențele positive pe care le conțin, se asociază și cu multe neîmpliniri, fapt care a atras după sine formularea unor critici. Puține dintre ele au beneficiat de studii de validitate riguroase conform unor criterii bine stabilite (utilizarea grupurilor de control, randomizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
popoarelor din alte părți ale lumii, moștenind În același timp spiritul de colecționar al anticarilor. Dorința de a vedea și de a ști justifică aplecarea Înspre periferia universului În ceea ce are aceasta mai Îndepărtat, mai diferit și fabulos. În special valențele paradisiace și atrăgătoare ale miraculosului se manifestă În epoca modernă, după un Ev Mediu ce se referise mereu la monstruosul care stârnește spaima. Uimirea, călătoria, descoperirea intră de-acum În etapa cercetării practice a exotismului, ale cărui variante au un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de condus camioane. Ceea ce unii și fac. Formă de anihilare a identității prin identificare cu un organism suprapersonal, mulțimea este elementul fără de care eroii nu pot exista. Nimic paradoxal deci în a spune că locul unde mulțimile se manifestă capătă valențe mitologice și datorită informei mase de închinători la zei. La zeii cei noi și trecători. De la Delhi la Maglavit, de la Lourdes la Mekka, e plin pământul de situri și ziduri sfinte. Woodstock este un asemenea loc magic, dar mitul Woodstockului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
și, pe de altă parte,,,universaliilor pragmatice ale dialogului" (J. Habermas), se raportează la contextul social, în general, de unde și variația microsistemului acestora de la o cultură la alta (de exemplu, limba franceză vs. limbile asiatice). Acești termeni cunosc, de asemenea, valențe particulare prin prisma actualizării diferitelor valori ale politeții pozitive, respectiv negative, a valorificării - în anumite contexte comunicative - a adresării inverse, precum și a adresării propriu-zise ca formă de,,selectare", de către locutor, a emițătorului următorului mesaj (de exemplu, Nicule, cînd te întorci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cunoaștere, în Italia - vîrsta, clasa socială și originea, sexul, apartenența politico-ideologică; în Coreea - rangul social, vîrsta; în China - pentru unii, vîrsta, pentru alții, gradul de înrudire, statutul social etc. Ca elemente deictice și relaționale, termenii de adresare se caracterizează prin valențe specifice, dispuse prin raportare la diferite tipuri de relații (nuanțate, cu precădere, la nivel terminologic): a) relația,,orizontală" - axa distanței, proximității, a distanței/ solidarității, axa intimitate vs. distanță etc.; b) relația,,verticală" - axa dominării sau a sistemului,,locurilor", a ierarhiei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]