3,889 matches
-
a imobilității culturale, a modei, a ierarhiilor sociale. Cât se poate de schimbător costumul indică pretutindeni, cu înverșunare, opozițiile sociale. [...] dar niciodată nimeni nu a putut face nimic împotriva pornirii pătimașe de a parveni sau a dorinței de a purta veșminte, care, în Occident, sunt semnul celei mai mărețe promovări sociale. Câteva studii din perioada contemporană au analizat simbolistica uniformei în diverse contexte social istorice (B. McVeigh, 2000; I. Guenther, 2004). Într-un studiu etnografic întreprins în Japonia, Brain McVeigh (2000
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de secol XX consemnează apariția "unei sensibilități publice privind egalitatea sexelor" (A. Ciupală, 2003, 7), marcată prin revendicările publice ale femeilor pentru exercitarea dreptului de vot, pentru accesul la viața politică și la unele profesii. În New York-ul anilor 1900 veșmintele femeilor inscripționate cu sloganul Votes for women era deja o modă, la București se duceau campanii împotriva purtării corsetului, prin introducerea hainelor reform, cu croială comodă (ibidem). Ziarele din Paris scriau despre "căderea corsetului și abandonul sutienului" (J.-C. Kaufmann
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Values Based Materialism: Their Relationship and Origins", în Journal of Consumer Psychology, 12, 4, 2002, pp. 389-402. Alexander, Jeffrez C., "Cultural pragmatics: Social performance between ritual and strategy", în Sociological Theory, 22, 4, 2004, pp. 527-573. Alexianu, Alexandru, Mode și veșminte din trecut: cinci secole de istorie costumară românească, Editura Meridiane, București, 1971. Allport, Gordon W. și Cantril, Hadley, "Recent applications of the study of values", în Journal of Abnormal Social Psychology, 28, 1933, pp. 259-273. Aries, Elisabeth și Seider, Maynard
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
București, despre cultura și civilizația neozeelandeză, modul de trai, ce business dezvoltă și ce rentabilitate au... Întrebări, Întrebări!!! Unele răspunsuri au venit repede și clar, altele au fost doar sugerate sau nu au mai fost rostite... M-a uimit simplitatea veșmintelor și modul degajat, firesc, de a se comporta. Idilismul În care Îmbrăcasem acest ținut de vis se destrăma Încet, sub duritatea cotidianului. La o ceașcă de cafea fierbinte și aromată, de-ți gâdila fin nările, discuțiile se Închegau ușor, ușor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În onoarea căruia i s-a ridicat o statuie, amplasată În exteriorul părții vestice a edificiului. Statuia În bronz de doi metri Înălțime, realizată de sculptorul Fiorenzo Bacci, prezintă pe celebrul papă reformator, În mișcare, cu piciorul drept Înainte, În veșminte ceremoniale, cu mâna dreaptă ridicată În semn de binecuvântare, iar În mâna stângă purtând o ramură de palmier, 385 Ibidem, p.45. 240 simbolul păcii și toleranței, principii pe care ilustrul personaj din fruntea ierarhiei bisericii catolice, le-a propovăduit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și țepușe utilizate preponderent pentru luptă. Maori Îngrijeau ogoarele, pescuiau și vânau, confecționau pirogi până la douăzeci de metri lungime, doi metri lățime, un metru Înălțime, Împodobite cu motive meandrice. Câinii erau considerați o delicatesă, iar pieile lor serveau pentru Împodobirea veșmintelor. În cea de-a doua călătorie, la bordul navei „Resolution”, James Cook intersectează Cercul Polar Antarctic și amenințat În permanență să fie prins de ghețuri, hotărăște să se Îndrepte spre Noua Zeelandă, unde ajunge la 25 martie 1773. Apoi navele părăsesc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În prezent, vor fi construite În Surulla, Sumatra de Nord, de Compania Ormat, producția maximă fiind estimată la 330 MW. 576 Cantități mari de perle sunt produse În Oceanul Pacific și Indian. Perlele, cunoscute din vechime se foloseau pentru bijuteriile și veșmintele familiei regale, astăzi perlele de cultură sunt utilizate și În produsele cosmetice, medicamente sau vopsele. Valoarea este dată de combinația Între strălucirea caldă, culoarea, dimensiuni (Între 8-14 mm), suprafața de luciu și simetria. Perlele de mare sunt mai valoroase decât
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
domeniu public, Întins pe o suprafață de circa 685 Ibidem, p.204. 508 o sută de hectare, a fost deschis În timpul ocupației britanice (1890). Muzium Negara este dintre cele mai mari muzee asiatice și oglindește istoria și etnografia acestor populații (veșminte de cult, bijuterii, argintărie, colecții de ceramică din timpul dinastiei chineze Ming etc). Clădirea, terminată În 1963, Îmbină stilul malaysian tradițional cu liniile moderne. Fațada este dominată de un splendid mozaic ce Înfățișează momentele cele mai importante din istoria națională
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de spini pe fruntea Însângerată, lăsat pe o parte, sprijinindu-se de umărul mâinii drepte. San Augustino adăpostește În sălile dimprejurul sanctuarului Museo Pambata ce reflectă perioada administrației spaniole, cu colecții valoroase de pictură, bronzuri, ceramică, cristaluri, porțelan, orfevrărie, mobilier, veșminte 808. Catedrala catolică, datând din secolul al XVI lea, În stil clasic, cu coloane masive, vitralii, decorații abundente, statui impunătoare, orgă remarcabilă (4500 de tuburi), a suferit numeroase stricăciuni pe parcursul timpului, ceea ce a necesitat mai multe reparații și consolidări. După
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Tuna simbolizând creația cerurilor se sărbătorește În luna septembrie. Atihan Festival din insula Kalibo, provincia Aklan, este considerat „Festivalul Festivalurilor”, sărbătorit de 700 de ani, prilej pentru competiții de dansuri pe stradă a diferitelor triburi, În costumele lor flamboiant, cu veșminte pe cap realizate din materiale indigene, vopsirea corpurilor În negru. Acești aborigeni au luptat cu Înverșunare pentru păstrarea independenței În fața numeroaselor invazii și colonizări străine. Atis Aetes se consideră urmașii primilor coloniști ai arhipelagului filipinez, locuind În regiuni retrase de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și ideală pentru climatul tropical. Barong Filipino este socotit un costum național din epoca precolonială, dar a suferit În timp influențe de la cele chinezești, până la cele europene și americane. În timpul președintelui Marcos barongul a fost desemnat printr-un decret ca veșmânt național și a proclamat „Săptămâna Barong Filipino” care se sărbătorește În fiecare an. De la cusăturile manuale În Taal, sudul Luzonului, creșterea cererilor a dus la crearea unei adevărate industrii - barong, cămășile fiind confecționate și din fibre sintetice cu modele mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
samals, batjaos ș.a.) 838. Curiozitatea cea mai mare, pentru noi pământenii civilizației Mileniului III, o reprezintă tribul Tasaday. Izolați În junglă, tribul Tasaday trăiește aer liber, și numai noaptea sau când plouă se adăpostesc În peșteri, fără nici un fel de veșminte, se hrănesc cu fructe, broaște, șopârle, pești, rădăcini, folosesc unelte din piatră, fără a ști nimic de existența altor oameni În lume 839. O astfel de experiență cu omul preistoric pare o Întâlnire de gradul I cu extratereștrii galaxiilor din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
legată de teoria literară, crește odată cu literatura, își formează și își consolidează criteriile de judecare și de apreciere în strânsă corelație cu ideile estetice fundamentale ale epocii.Aprecierile critice, fie că vizează traducerile sau producțiile originale, nu ocolesc, mai ales, veșmântul cel din afară, limba. Eliade Rădulescu practică, alături de alți contemporani ai săi, în această perioadă de început a literaturii române moderne, când cele mai mari dificultăți legate de actul scrisului literar păreau a fi cele de ordin lingvistic, o critică
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Iarna este un anotimp de vis și de visare. Ioniță Andrei - cls. a IlI-a E Toamna În livada "Val de brumă argintie Mi-a Împodobit grădina ..." A fost semnul că Toamna a treia fiică a bătrânului an, zâna cu veșmânt arămiu - și-a făcut simțită prezența și pe plaiurile romanești, aducând cu ea belșugul și bogăția. Intrând și În livezi , Toamna și-a scuturat haina și a Îmbrăcat livada cu frunze aurii. Cu ultimele puteri, soarele a Îmbrățișat fructele, dandu
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
fructelor, noi, copiii, am fost foarte Încantați. Ne-am cățărat prin pomi și am adunat rând pe rând roadele livezii. Împreună cu ai noștri ne-am bucurat foarte mult de rodul Îmbelșugat. Livada acum e pustie. Parcă-și așteaptă nerăbdătoare noul veșmânt alb, de omăt, sub care să poată adormi liniștită până la primăvară. Melinte Andrei - cls. a IV-a F VII. DESCRIERI Furtuna A trecut dimineața caldă și a sosit amiaza ucigător de fierbinte. Soarele arunca violente sclipiri de platină peste Întreaga
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și profită pentru a mânca ceva în amagitoarea căldură a soarelui de primăvară, înainte de îmbarcarea în mașinile și microbuzele care i-au adus până aici. Înainte de a ieși pe poarta mănăstirii, mai apucăm să vedem cum grupul de femei în veșminte austere, cele care au refuzat să discute și să fie filmate de V.A., discută cu reporterii ProTV. Femeile vorbesc cu voce înaltă, gesticulează, transmit o vădită plăcere de a se afla în centrul atenției generale. Iași,9 iunie 2010
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
poziții corporale incomode. În rând se văd două călugărițe dintr-un ordin catolic pe care nu-l pot identifica, din păcate. Una dintre ele este în mod sigur româncă, cealaltă are trăsături asiatice, foarte fine, sunt îmbrăcate în alb complet, veșmintele largi, aeriene ale ordinului din care fac parte atrag privirea, reprezintă alteritatea religioasă cea mai radicală. Amândouă sunt foarte tinere, vorbesc într-o engleză șoptită, sora din România și-a luat în serios rolul de ghid și-i arată asiaticei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a fost dusă înapoi în paraclisul unde se află locul său obișnuit, înconjurată de o mare mulțime de oameni dornici să o mai atingă o dată. De ce oare aceștia au tendința de a căuta să se atingă de raclă și de veșmintele preoților ce o poartă pe umeri, conductori de sacru deci, în timp ce cortegiul este în mișcare ? Cinetica favorizează ardoarea pelerinilor ? Referitor la obiceiul adunării pietrelor de pe alee, el pare să se intensifice în urma cortegiului, acolo unde a călcat Sfântulița, după cum spune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
maxim, pentru ca pelerinii să poată asculta slujba în curs de derulare. Efectul pervers este că din înaltul cerului, din pâlniile metalice suprasolicitate se revarsă asupra mulțimii o avalanșă de pârâituri și pocnete mici și dese, cel mai mic foșnet al veșmintelor arhierești sau deplasarea trepiedului micro foanelor transformându-se la capătul celălalt al lanțului de transmisie într-o veritabilă catastrofă audio. Participare mediată tehnic la slujba de hram Ziua aceasta de teren începe printr-o discuție cu Dan (prenume schimbat), sociolog
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ia de la capăt iarăși, dar cu un alt text : „Icoana de aici ajută pe cei în șomaj, pe cei cu copii și rude plecate în străinătate. Pachetul costă trei lei și conține o iconiță, Maica Domnului Siriaca, o bucată de veșmânt, mir sfințit. Poftiți creștinilor, poftiți !”. Nu vindea mare lucru, fără nicio îndoială, l-am văzut dând ocol de mai multe ori rândului, uneori hărțuit de jandarmi și de paznicii locali. Mai târziu, l-am surprins mâncând sarmale, mai multe porții
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Am hotărât să încep terenul de astăzi prin a sonda zona de comerț cu felurite tarabe, corturi și alte puncte de vânzare cu obiecte religioase. Un inventar rapid al mărfii propuse spre vânzare : lumânări, „consumabile” pentru candelă, carte religioasă, icoane, veșminte preoțești, CD-uri, DVD-uri, cărți religioase, miere și produse apicole „de mănăstire”, din curentul bio-eco, picături și remedii naturiste (măi cuțele de la Paltin Petru-Vodă), conserve de fructe și legume, tot bio „mănăstiresc”, obiecte de cult sculptate manual în lemn
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
începutul și până la sfârșitul pele rinajului. Au „trecut” de mai multe ori pe sub raclă ; un tânăr rrom de nici 20 de ani, pantaloni negri, cămașă albă, ține în pumn un mic mănunchi de firicele aurii smulse din mers din marginea veșmântului negru pe care este depusă racla. Îl arată fericit celor din jur, familia îl îndeamnă să mai aducă și altele, revine după câteva minute și mai asudat decât înainte, dar fericit, cu câteva noi fire aurii ca trofeu. La rândul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
strânse minuțios împreună. Prin observație directă, am putut vedea cum pelerinii adoptau o atitudine reculeasă, parcă intimidați de celebra icoană, o sărutau grăbiți, atingând cadrul acesteia cu mici buchete de busuioc pregătite anterior. Unii scoteau din bagaje, cu gesturi grăbite, veșminte ale celor apropiați pentru a le atinge efectiv de geamul de protecție al icoanei sau de cadrul acesteia. Alții schițează gesturi circulare, ca și cum ar fi colectat lacrimile de altădată. Nimic însă din excesele emoționale pe care le-am putut vedea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și concurenței de pe această piață a bunurilor de „consum religios”. Astfel, am repertoriat sticle de plastic pentru agheasmă sub formă de amforă (foarte practice, de altfel), icoane „trase” în rășină și bătute cu pietricele colorate, kitsch-uri sacre (icoane, mir, veșmânt sau vată) aduse de la locuri de pelerinaj renumite și în general mai greu accesibile (Ierusalim, Rusia, Ucraina), reproduceri fotografice (Părintele Arsenie Boca) sau autori de succes (Dan Puric). Majoritatea celor care au studiat comerțul asociat pelerinajului scot în evidență faptul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
energia electrică într-un condensator. Nu întâmplător, adaug eu, am văzut pe teren cum orice iconiță vândută într-un „pachet” de plastic transparent își sporea valoarea spirituală, vindecătoare și comercială, dacă pachetul cu pricina conținea și o bucată minusculă de veșmânt sau de vată atinsă de raclă. Freedberg notează concis, cu un fel de „satisfacție” ascunsă printre rânduri, că literatura antropologică sau metaantropologică rămâne destul de vagă, dacă nu este de-a dreptul reticentă, atunci când este vorba să analizeze astfel de cazuri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]