3,478 matches
-
locul sudului Franței (...). Prin radio aflăm că la Suceava nu duceți lipsă de zăpadă?! În prezent, orașul Brașov trece prin emoțiile festivalului!84 E o forfoteală nemaipomenită! Vitrinele au intrat În concurs și ele. Se Întrec În frumusețe! Sunt specialiști veniți și din alte orașe. Am o distracție plăcută (...). Seara, când vitrinele sunt luminate, este o feerie demnă de admirat! Au frate al marelui actor de la Spătărești) a ridicat actualul sediu al școlii Generale „Al.I. Cuza” de pe str. Sucevei și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
na și Mata și În același timp să anexez „Ghidul Fălticenilor”134, care a apărut și În librăriile din Brașov. Mă bucur că situația este mai liniștită, oarecum amândoi sunteți mai sănătoși În prezent. În septembrie, o recreație e bine venită. Noi vă așteptăm pe amândoi, cu multă plăcere, chiar pentru mai multe zile, ca să admirați și frumusețile Brașovului, de care eu sunt mult Îndrăgostită. De cazare mă voi interesa eu. Vă mulțumesc mult pentru cele trimise. Biografia lui Ion Dragoslav
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Redut, unde cred că se va ține, astăzi zisă Sala de cultură 146, din str. Hirscher, e ca o sală de teatru, cu tot ce trebuie, foarte aproape de mine. Totodată anunțați-mă și Dvs., pe când s-a hotărât și când veniți. Voi anunța elevele, poate și pe cei cunoscuți. La fel va face și Colonel Ciuntu, care se bucură de acest gest frumos din partea Dvs. 145 Dan Tărchilă (n. 28.X.1923) În Bușteni, Prahova, dramaturg; doctor În medicină și chirurgie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de viață, nu ai isprăvit bine fraza și urmează altă viață, alt om Însemnat care a trăit În aceste locuri și a avut și făcut ceva pentru viață. Nam mai citit o asemenea bogăție de vieți de oameni Înzestrați, porniți, veniți, plecați de pe pământul Fălticenilor. Este Întradevăr o muncă și o izbândă de nesperat a autorului să adune atâta viață. Lovineștii sunt un pumn de oameni, aici sunt sumedenii și pierzi urmărirea destinului unui personaj, Înlocuindu-l cu destinul pământului de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la care i-am răspuns: „Parcă-i iadul pe pământ!”. La ora 12, când oamenii trebuiau să ridice actele, era o hărmălaie de nedescris! Aveam salar de 500 de lei. În jumătate de lună cât am stat acolo, am făcut venit (la mașina de scris) de 7.000 lei. M-au transferat apoi la Ministerul Justiției, intrarea B, pe Bulevardul 6 Martie, unde am lucrat aproape 2 ani. Eram utilizat și ca stenograf, dar eram plătit ca dactilograf, deoarece salarul era
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ai cenaclului literar a fost și N. Labiș. Îndrumător literar al cenaclului literar a fost În permanență, de la Înființare și până În 1960, prof. V.G. Popa. În toamna anului 1950 a avut loc la Iași Conferința tinerilor scriitori din Moldova. Instrucțiunile venite spuneau că la această Conferință trebuie să participe și secretarii cenaclurilor literare. Atunci comitetul de conducere al cenaclului, l-a uns pe Labiș secretar și l-a trimis la Iași la Conferință. Afirmația că Labiș a Înființat cenaclul din Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Vă anexez și o copie după o foto a mea din 1934 - care ar putea interesa prin reușita grupului fotografiat. O puteți opri și folosi, firește, dacă e cazul. Azi 1.III am primit ilustrata suceveană cu vestea bucuroasă, că veniți și pe la Bft.; de aceea Închei această scrisoare În așteptarea Dv. să v-o dau personal. Salutări amicale d-lor Prof. Popa și Tatos. D-lui Prof. Popa Încredințați-i ce socotiți, din cele trimise, că l-ar privi. Toate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lor, care nici acuma n-a venit. Pentru fratele meu D. Teodorescu-Bădia658 voi da eu un tablou. Pentru Otto Briese vom vorbi când veți binevoi a mai veni pe la noi. Noi vă așteptăm, dar vă rugăm să ne scrieți când veniți. Cu cele mai alese sentimente, I. Teodorescu 4 Dolhești, 31/3 - 974 Stimate Tov. Dimitriu, Ieri am sosit În Dolhești, venind din București. Relativ la biografia fratelui meu, Pictorul și Profesorul Dumitru Gh. Teodorescu, care vă interesează - am găsit pe cel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Socialiste multilateral dezvoltate la nivelul superior al trocului. Căci dorința bruscă și univocă a firmelor de stat bucureștene de a recurge la compensații și, pe cât se înghite de partea cealaltă, numai la compensații, dovedea că este vorba de o dispoziție venită de sus de tot și că, în asemenea cazuri, expertul, tehnicianul, specialistul nu au ce argumenta. Le rămâne numai opțiunea aplauzelor. Dar cum să-i explici domnului Peter că în respectivele săli de ședințe aplauzele au trebuit să răsune în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
clipă a secolelor devenite piatră. Dăltuiți amintirea ororii În calendarele voastre diurne și nocturne, superbele zile și nopți ale incertitudinii, și repetați-le fiilor voștri și fiilor dușmanilor voștri. Dacă acesta este un om Întreabă acum pribeagul ascultând, alături, umbra venită, și ea, În cetatea Cărții Eterne, să repete vechea Întrebare. Captivul efemer al incertitudinilor și, lângă el, emisarul Eternității ascultă, Împreună, tăcerea pietrei care fusese om. Criptică și Înșelătoare și absolută era liniștea În cimitirul Ghivat Shaul. Liniștea ultimă, certitudinea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Lefter. Erau legionari, care locuiau prin diferite orașe ale Germaniei. Probabil, în urma unui denunț de la București, au fost culeși de la Berlin și alte localități și trimiși la Rostock. Acum numărul legionarilor aflați la Rostock se ridicase la aproape 200. Noii veniți neîncăpând la „Schweizerhaus”, au fost așezați în barăci, în apropierea fabricii Heinkel, unde au început și ei să lucreze. Tot aici au fost aduși și o parte din legionarii de la Schweizerhaus. În aprilie 1941 n-a mai rămas nimeni la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu-i știu; în Oltenia era venit Florin Popescu și ulterior Nae Mazilescu; acesta din urmă a venit singur și pe jos. Aceste echipe se așezau după descindere acolo unde găseau adăpost, pe urmă încercau să găsească legături cu cei veniți înainte, sau cu cei pe cari îi cunoșteau în țară. Legături cu străinătatea s-au stabilit când a venit Eugen Theodorescu în țară, în vara anului 1947, apoi Gheorghe Stoia și Dragoș Hoinic. Vică Negulescu mi-a spus că Decebal
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mulțumirea că suntem iar împreună a umplut inima tuturor și celor care au venit și a celor care i-au așteptat. într-un moment de pauză, eu am intrat într-o cameră și m-am rugat lui Dumnezeu ca noii veniți - tata și unchiul - să se încadreze în noua viață, iar mie să-mi dea putere și gând bun să-i iubesc și să fac tot ce trebuie ca să-i pot ajuta în toate problemele. La 2-3 zile am fost cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de această muncă, sunt în stare să facă toate sacrificiile materiale. Este bine deci a se profita de acest lucru, în interesul statului. Deci măsura ce s’a luat ca ei să plătească taxe de scutire în locul muncii, este bine venită” (doc. nr. 54). Dintr-un document al Comandamentului VII Teritorial reiese că evreii bolnavi pentru că au scutire medicală de muncă trebuie să plătească taxă! (doc. nr. 58) De asemenea, erau exceptați de la munca obligatorie, dar trebuiau să plătească pentru aceasta
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de această muncă, sunt în stare să facă toate sacrificiile materiale. Este bine deci a se profita de acest lucru, în interesul statului. Deci măsura ce s’a luat ca ei să plătească taxe de scutire în locul muncii, este bine venită. 2. Aportul lor la muncă este foarte redus, dacă nu sunt bine organizați și încadrați. Deaceia în viitor evreii ce nu vor plăti taxa, vor fi folosiți la munca de interes obștesc, organizați din timp pe batalioane de lucrători, bine
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
socotiți evrei în sensul acestei legi, după cum am arătat la Cap. I. al acestui studiu. Acest Decret-Lege tratează și obligațiunile evreilor din punct de vedere militar, ele rezultând tot din clasificarea lor în cele trei categorii: - Categoria 1-a - evreii veniți în România după 30 Dec. 1918. - Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. - Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. Obligațiunile militare ale evreilor din categoria 1 și 3 se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de această muncă, sunt în stare să facă toate sacrificiile materiale. Este bine deci a se profita de acest lucru, în interesul statului. Deci măsura ce s’a luat ca ei să plătească taxe de scutire în locul muncii, este bine venită. 2. Aportul lor la muncă este foarte redus, dacă nu sunt bine organizați și încadrați. Deaceia în viitor evreii ce nu vor plăti taxa, vor fi folosiți la munca de interes obștesc, organizați din timp pe batalioane de lucrători, bine
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
plasture mare și m-a încins apoi cu un bandaj elastic, roată, ca să țină pe loc compresele. Mă simțeam tare caraghios. — Să nu faceți mișcări dure, mă sfătui doctorul. Fără sex și fără hohote de râs. Stați liniștit, citiți și veniți mâine la control. I-am mulțumit, am plătit la ghișeu, mi-am luat unguentul și am plecat acasă. Am reușit să-mi proptesc cât de cât ușa, cu multă greutate. După care, conform sfatului medicului, m-am urcat în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cărei consecințe, În Franța, mai apar Încă și astăzi. Ceea ce numim postodernitate este una dintre ele : ideea imposibilității Revoluției și Încercarea de a umple locul gol rezervat irumperii unei sacralități așa-zicînd imanente - cu ceva. Antimodernitatea este replica franceză la postmodernitate, venită tîrziu, ce-i drept, dar articulat formulată. Discursul francez despre literatură este unul despre Occidentul contemporan, este unul despre noi. Iar literatura franceză ilustrată În acest volum stă mereu În orizontul acestei modernități Înțelese ca ambivalență - nevrotică - Între tentația excesivă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
efecte decurajatoare pentru cercetarea din domeniul științelor sociale promovarea cu predilecție a temelor ce contribuie în mod direct la rezolvarea problemelor sociale. În condițiile cultului excesiv al temelor de sociologie axate pe analiza unor probleme sociale, această lucrare este bine venită. Cartea Comunicarea nonverbală: gesturile și postura exprimă frumusețea cercetării psihosociologice, care prin diversitatea temelor abordate este atât de atrăgătoare pentru publicul larg. Lucrarea ne poate face mai atenți la „retorica gesturilor” cotidiene pe care nu o mai sesizăm, cuprinși fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
iritant; și nu toți stimulii iritanți sunt dureroși. Cu plăcerea, lucrurile stau ușor diferit. Plăcerea ca satisfacție senzorială este doar un sistem parțial. Thorndike consideră că prin plăcere trebuie să înțelegem „acea stare de lucruri care este tolerată și bine venită” (the felt tolerability and welcomeness of a state of affairs). Numai în acest sens „plăcerea” este sinonimă cu „satisfacția”. Altfel, doar ca plăcere senzorială, nu este încă satisfacție. De exemplu, un gust dulce (plăcere senzorială) poate deveni un stimul iritant
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cel Bătrân, 243-149 î.Ch. și Marcus Varro, 116-27 î.Ch.), intitulată „Arte” (în sens de profesii, de domenii științifice sau practice). Timp de 6 secole, la Școala din Alexandria au studiat cei mai mari oameni de știință ai vremii, veniți atât din cetățile grecești (Aretaeus din Cappadocia, Galen din Pergam și alții), cât și din orașele arabe. Ca cel mai activ centru de cultură al timpului, a făcut din limba greacă „lingua franca” a elitelor științifice, care mult mai târziu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
care o va ocupa timp de 31 de ani (ca și Paulescu, de altfel), până la moartea sa. În 1865, la vârsta de 53 de ani publică „Introducere în studiul medicinii experimentale”, poate cea mai cunoscută carte medicală din timpurile moderne, venită tocmai în momentul în care „arta medicală” bazată pe observație și judecată clinică încerca să devină „o știință” bazată pe experiment (18). Această lucrare a lui Claude Bernard poate fi considerată replica unui fiziolog și biolog interesat de filosofie, la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
barbaria violenței și din interior de barbaria uitării.” R. Rieman Cuvânt înainte Trăim într-o lume anomică și debusolată, în care violența proliferează malign, primejduindu-i integritatea. De aceea, orice carte centrată pe un asemenea subiect se dovedește mereu bine venită, mai ales când problema este plasată într-un context mai larg, aspect evocat încă din titlu: violență, traumă, reziliență. Sunt trei teme care au pătruns relativ recent în aria preocupărilor științifice, dar care domină, la nivel internațional, științele socioumane ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
durată sau pentru metoda reprocesării și desensibilizării prin mișcări oculare (EMDR). Utilitatea lor rămâne deschisă, deoarece nici ele n-au fost încă suficient validate științific. Iar în ceea ce privește modalitatea de administrare, individuală sau de grup, psihoterapiile de grup sunt extrem de bine venite, mai ales dacă aceeași traumă a afectat mase mai mari de persoane. Ceea ce se poate afirma este că tratamentul PTSD acut a înregistrat progrese notabile în ultimul deceniu. Referitor la rata vindecării, aceasta se configurează astfel: 1/3 dintre pacienți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]