15,959 matches
-
ei, fiind egala realității și, în cele din urmă, ce contează mai mult ca realitatea? Dincolo de realitate, nu mai găsim nimic, ne pierdem în abisul dorințelor și visurilor noastre care sunt la fel de efemere ca și viața. A dori este un verb care te face să cazi în păcat, în păcatul de a crede că totul este posibil, de a spera că fericirea va veni într-o zi, că este suficient să întinzi mâna ca să-l prinzi pe Făt-Frumos, de a-ți
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
ascunde în coduri ilizibile amestecul de literă și puncte dau virgulele din coada răspunsurilor fără sens el, clovnul bătrân, simplifică totul arată lumii într-un spectacol niciodată jucat un cerc o sferă o sfoară ca un bici pe spinarea tuturor verbelor netrăite din simpatie întreabă locurile goale: voi... cât ați iubit? cât mai iubiți și unde cuvântul dintâi lasă respirația să devină inspirație apoi creație în secunda în care ultima vocală își aruncă forma în aer ca un dar al neîmplinirii
EL, CLOVNUL BĂTRÂN, SIMPLIFICĂ TOTUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371756_a_373085]
-
formula prin care să ni-l apropie , momentele de viață prin care să-i confere veridicitate, clipele de înălțare care să-i salveze căderile. Prin romanul său Al.Florin Țene întregește paginile de istorie literară prin străfulgerări de suflet, prin verbul a ceea ce s-ar putea numii” o altfel de istorie a literaturii române“, mai ales că romancierul are în lucru o altă carte de acelaș gen dedicată lui Ion Minulescu. Prof. Antonia Bodea Referință Bibliografică: Al.Florin ȚENE- Veniți, privighetoarea
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
MĂ VEDEA MAMA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2003 din 25 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dând sens cuvintelor de-nceput le-am turnat în forme de sticlă să se vadă între ele, să se înțeleagă. Din verbe luminate de patimi înrudite ispita s-a curățat de tentacule femeia suspină fără noduri în gât, călare pe situația iubirii slobode de răni unde primăvara va înflori în parfum de păsări. Inima mea dezvelită de poezia întrebărilor o ia în
ÎN OGLINDA ÎN CARE MĂ VEDEA MAMA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375716_a_377045]
-
un vals de ziua ta, țară de plânsul celor mulți și blânzi prin veac te dezprută-n veci prin dânsul doinitorul fără leac de ziua ta, țară de visul ce i-a fost în vis ucis nu renunța la paradisul din verb, din inimă și vis de ziua ta, țară de vina de-a te duce în exod mă-nțelege, doar un chin a fost s-aștept la cap de pod de ziua ta, țară de țara fără sfânt și căpitan te
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
viața, pe care o vom dărui Pământului, spre a dobândi, curând, Coroana Cerului, Frăția cu HRISTOS-EROUL DUMNEZEIESC! Evangheliile canonice NU au ascuns, NICIODATĂ, Mesajul Măreției și Gloriei Lucrării Lui Hristos! Învierea - TOCMAI ASTA ÎNSEAMNĂ! Și Hristos le zice apostolilor, prin Verb Minunat, Zguduitor de Lume, în Cuvântarea de despărțire (chiar la Cina cea de Taină...!!!), că, de acum., nu vor mai fi ce-au fost (“slugi”), ci se vor transfigura în LUMINAȚI DE ȘTIINȚĂ/CUNOAȘTERE SFÂNTĂ, “prieteni”/frați/inițiați TOTAL (și
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
spre descoperirea misterioasă a semnificațiilor. Întregul volum are ca ”stâlp de susținere” timpul, perceput de ființa umană ca un ”justițiar” care-ți limitează existența, mereu lovindu-te de cele două țărmuri: a fi și a nu fi. Între cele două verbe se strecoară viața, asemenea unui izvor, când liniștit și senin, când tulburat și năvalnic, ”plângându-și toate amintirile”. Sentimentul curgerii timpului, efemerul lucrurilor ”umbre de pași duc spre țintirim”, ”stau înșirate casele pustii”, îi induc poetului stări de insecuritate și
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
te chem și acum de la marginea stâncii din colțul ascuțit pe care-l șlefuiești neîncetat în poeme printre cuvinte două glasuri frământa azimile unei viitoare liturghii a bucuriei de a fi născută renăscuta la răsăritul soarelui între două săbii de verbe neatinse de nenăscuții viselor omului Anne Mărie Bejliu, 20 septembrie 2016 Referință Bibliografica: stoluri de puncte pe un cer al nimănui / Anne Mărie Bejliu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
STOLURI DE PUNCTE PE UN CER AL NIMĂNUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374146_a_375475]
-
Stăteam călare pe nimicul care mă învelește și acum. Număram pietrele pe-atunci. Acum număr crucile și amurgurile de vieți, din care am cules frica organică de a nu-mi fi. Goală pe câmpul minat al cuvintelor, aleargă femeia. Culege verbe seci, când fluturi prea orbi întind flori pentru încă o zi a universului. Plină în sinea ei, calcă apăsat femeia rădăcinile alegerilor. Tainice zăbrele de flori pocnesc. Îmbobocesc grăbit în mâinile ei, cât brâul cerului și pământului la un loc
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
fi incoloră sau albastră. - Anna, conturul revoltei noastre, ca o ciupercă de apă umple cerul cu metaforele vieții. În fiecare pumn al lui Dumnezeu câte o ploaie atacă pământul. Printr-un fulger călătorește poetul căutându-și șnurul roșu alb în verbul albastru al viziunilor de o clipă. Conturul păcii noastre, ca o pasăre de noapte aprinde candele pe linia lui șapte. O lebădă cântă o singură dată, apoi lasă inima cuvântului într-un sunet. Conturul larmei noastre, ca un fulger mereu
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
nenăscutului, când născutul râde lui Dumnezeu cu ochii cerului, lăsat pământului pradă creșterii. - Încep tot mai mult să simt, Victore, cum mă risipesc prin mine necunoscându-mă, ca un cheag de sânge amețit de curgerea întregului. Câte un picior de verbe se umflă, pleoapele parcă vor să ajungă la cer fără mine, cresc tot cresc spre tine închise. Ca într-un coșmar mă învârt prin viață. Deasupră-mi și în toate cotloanele minții zace o vreme, devine activă, adesea frica răsturnând valorile
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
sunt una cu noi demult și noi doar le întrezărim pas cu pas conexiunile, sensurile, rosturile. Ca două clopote ciocnim paharele efemerului. Ne declarăm iubire cu palmele unite spre sus. Rugăciunea dimineții ne găsește ca pe două clopote ascultând toaca verbelor în palmele Lui. Suntem aceeași iubire, esența a două clopote vii într-unul din colțurile abisului. Ecoul comun care sparge pocalul morții în două vieți cu o singură inimă ilizibilă. Inima pare a fi o gaură neagră sau un triunghi
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
textura întregului. Ca o primă remarcă, arhitectura rotundului este evidentă la toate nivelurile: carte, capitole, poeme. Locul inițial „aici” devine topos literar unde se „desfășoară” în ordine, „Ceremonialul Tăcerii”, revelator pentru lirismul esențializat. Atitudinea fermă a poetului este susținută de verbe cu forma de prezent, ca timp liric: „Sunt preotul Tăcerii, nu ecoul”, „Patria mea e Tăcerea ascunsă de tine”, „În noapte se ascunde Tăcerea”, „Numele tău Tăcerea îl cunună”, „Cerșetor de Tăcere, Cuvântul vorbește”, „Tu ești Tăcerea din gândul lui
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
portret al Tăcerii”, „Tăcerea, ca o femeie mută”, „Rugăciune în Tăcerea inimii”, „Destin în Tăcere, destin în mirare”, „Un mare strigăt de Tăcere-i versul.” „Imnele Tăcerii” aduc în prim-plan structuri complexe în care apar atât substantive cât și verbe metaforizate: „O, Tăcere albastră cu nume de mare”, „Când în Tăcere cade drept Cuvântul”, „Urubu în Tăcere sunt”, „Munca norilor în Tăcere se țese”, „Miriapodic Tăcerea suspină”. „Tăceri la vedere” este capitolul de mijloc al cărții, care situează metafora în
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
-nfrângeri. Universu-i punct infinit ca spațiu, un magic cuvânt ce-ntruna creează în nestăvilit și veșnic nesațiu care vibrează. Ai să îi revezi fețele superbe când îți va zâmbi din etern iubirea și-ai s-admiri vrăjit cum iese din verbe Desăvârșirea. Vor veni atunci heruvimi cu scuturi și săbii părând raze ireale în inima ta revărsând din ciuturi cioburi astrale. Anatol Covali Referință Bibliografică: Univers / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015. Drepturi
UNIVERS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378663_a_379992]
-
știut ce curenturi predomnesc în politica generală a Europei și încotro trebuie să ne înclinăm. "L'Independance" traduce astfel: [... ] Deci conchide de aci că toți miniștri n-au fost decât instrumente ale politicei personale a Domnului. Traducerea cam liberă a verbului românesc facere, într-un loc prin inspirer, într-altul prin diriger, altereaz[ înțelesul șirurilor noastre. Noi am voit să zicem, prin pasajul de mai sus, că politica exterioară nu se poate face la noi ca în alte țări puternice, trăgând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
autor latin care a scris Origines și De re rustica să nu știe latinește, ba să nu știe nici măcar cum se scrie numele unui stat de veacuri inamic al Romei. Apoi bătrânul Marcus Porcius Cato trebuia să știe că după verbele sentiendi și declarandi (din care face parte și censeo) urmează acuzativul cu infinitiv și că orașul în cestie se scrie cu th (Carthago sau Karthago). Fraza deci pe care ar fi trebuit s-o rostească acel bătrân om de stat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la o parte părțile irelevante care umplu paginile unei cărți în proporție de peste 60%. Vom reuși, funcție de materialul citit, să creștem semnificativ viteza de citire. În exercițiul următor vom identifica, prin scanarea vizuală a paginii, date, nume proprii, substantive și verbe care să ne conducă la firul roșu pe care fiecare text îl are și să eliminăm cuvintele și propozițiile redundante. Cuvintele cheie transmit cele mai multe informații și prin intermediul lor putem căuta mai repede înțelesul și putem trece la următorul paragraf, crescând
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2985]
-
departe, gonite ca pleava pe care vânturătorii o vântură în vânt și ca vârtejul de pulbere, în vreme de furtună"24; Pentru ce se trufeșește cel care este pământ și cenușă?"25; "Cetatea pustiită este în ruină..."26. Chiar și verbele toate sunt verbe ale mâniei și prăbușirii: sfărâma ("Voi sfărâma zidurile Tirului"; Iezechiel), pustii ("Munții îi voi pustii..."; Ieremia), prăpădi ("Domnul prăpădește casa celor mândri"; Pildele lui Solomon), mătura ("Voi mătura praful...; Iezechiel), etc. Vechiul Testament apare astfel ca o parabolă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pleava pe care vânturătorii o vântură în vânt și ca vârtejul de pulbere, în vreme de furtună"24; Pentru ce se trufeșește cel care este pământ și cenușă?"25; "Cetatea pustiită este în ruină..."26. Chiar și verbele toate sunt verbe ale mâniei și prăbușirii: sfărâma ("Voi sfărâma zidurile Tirului"; Iezechiel), pustii ("Munții îi voi pustii..."; Ieremia), prăpădi ("Domnul prăpădește casa celor mândri"; Pildele lui Solomon), mătura ("Voi mătura praful...; Iezechiel), etc. Vechiul Testament apare astfel ca o parabolă a unor popoare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
semn că se supune măsurei ce-o destină") ci, dimpotrivă, dorește să-și plieze viața pe cele patru coordonate ancestrale: martiria, koionia, liturghia și diakonia despre care vorbește cu acribie Nicolae Balotă.18 El este un trimis (missio, -onis, din verbul mitto, -ere, misi, missum înseamnă a trimite) precum Tatăl trimite Fiul, acesta îi va trimite pe ucenici, iar ei pe cei care posedă calități harice pentru travaliul trans-morfozei lumii. Ajuns în vârfuri de munte profetul lui Nietzsche este un om
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
desăvîrșite, pînă și scîrba, pînă și epitetele groase, de trotuar, preferate de plimbăreața dezabuzată, dispar, făcînd loc unei lecturi de dragul lecturii. Stilul învingător. Bătrînul pictor, ieșind cînd soarele încălzește blînd, pe terasa din fața atelierului. Și căutînd vorbă. Pitorescul cîrcotaș are verb dialectal-parșiv, de o plasticitate concurîndu-i binișor arta cealaltă, din atelier. Nu uită niciodată să-și pigmenteze micile perorații cu tușe politice. Inexplicabil, într-un fel, de stînga, la un om care a trăit de mult în Regatul României, o stîngă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în: principale, secundare, pozitive și negative. Se vor purta discuții de final referitoare la mesajul poveștii. Scenariul didactic - ora a IV-a Recitirea integrală a poveștii. Povestirea în scris a textului dat pentru studiu. Elemente de construcție a comunicării: substantivul, verbul, adjectivul, pronumele personal. Exerciții de completat asemănările în propoziții date (comparația): Apă dulce și rece cum îi gheața. Pere galbene ca ceara și dulci ca mierea. Apa limpede ca lacrima. Scenariul didactic - ora a V-a (aprofundare) Exerciții de exersare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
lacrima. Scenariul didactic - ora a V-a (aprofundare) Exerciții de exersare a cititului pe roluri; exerciții lexicale; povestire orală după planul de idei; mesaje desprinse din text; dictări. Exerciții de construcție a comunicării: identificarea și analiza gramaticală a unor substantive, verbe, adjective. Exerciții de identificare a unor însușiri, exprimate prin comparații, personificări. Caracterizarea personajelor din poveste folosind expresii din text. Scenariul didactic - ora a VI-a (evaluare formativă) Test de evaluare Elevii vor avea de rezolvat următorii itemi: 1. Citește cu
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și frumoasă ce purta la gât o salbă de galbeni, pe care i-a dat-o fetei...”. 2. Dați exemple de trei adjective din text: 3. Analizați substantivele: fântână, părul, galbeni. 4. Dați exemple de două asemănări (propoziții). 5. Analizați verbele: a întâlnit, purta. P.S. La substantive elevii vor preciza: felul și numărul. La verbe vor preciza: persoana și numărul. Descriptorii de performanță Foarte bine Bine Suficient Scrie corect titlul și numele autorului poveștii din care face parte fragmentul. Identifică trei
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]