3,165 matches
-
anchetă pe bază de chestionar realizată de Elizabeth B. Hurlock (1929), în urma căreia autoarea a raportat un procent scăzut al indivizilor care erau preocupați de ținuta vestimentară (apud M. Perry et al., 1983, 281). Ulterior studiile au indicat că interesul vestimentar este puternic în rândul studenților de la facultățile cu profil umanist și de artă; printre subiecții de sex feminin, cei afro-americani și în rândurile membrilor asociaților pentru drepturile femeilor; în rândul persoanelor din mediul urban și cu un venit relativ mare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
printre subiecții de sex feminin, cei afro-americani și în rândurile membrilor asociaților pentru drepturile femeilor; în rândul persoanelor din mediul urban și cu un venit relativ mare (K. Kaigler-Walker și M.K. Erikson, 1989, 158). Alte cercetări au arătat că interesul vestimentar al femeilor este relativ constant în timpul vieții, spre deosebire de subiecții de sex masculin ale căror răspunsuri au variat în funcție de etapa de vârstă (C. Kundel, 1976, 226). Anna M. Creekmore (1963) consideră că sfera conceptului de "interes vestimentar" include: (1) preocuparea pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au arătat că interesul vestimentar al femeilor este relativ constant în timpul vieții, spre deosebire de subiecții de sex masculin ale căror răspunsuri au variat în funcție de etapa de vârstă (C. Kundel, 1976, 226). Anna M. Creekmore (1963) consideră că sfera conceptului de "interes vestimentar" include: (1) preocuparea pentru înfățișarea proprie (concern with personal appearance), adică gradul în care un individ acordă timp și bani pentru modul în care se prezintă; (2) receptarea inovațiilor vestimentare și gradul în care acestea sunt testate de subiect (experimentation
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Anna M. Creekmore (1963) consideră că sfera conceptului de "interes vestimentar" include: (1) preocuparea pentru înfățișarea proprie (concern with personal appearance), adică gradul în care un individ acordă timp și bani pentru modul în care se prezintă; (2) receptarea inovațiilor vestimentare și gradul în care acestea sunt testate de subiect (experimentation with appearance); (3) grija pentru calitatea materialelor din care sunt confecționate hainele (heightened awarness of clothing); (4) valoarea hainelor pentru stima de sine (enhancement of personal security); (5) valoarea hainelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
heightened awarness of clothing); (4) valoarea hainelor pentru stima de sine (enhancement of personal security); (5) valoarea hainelor pentru diferențiere, individualizare (enhancement of individuality) (apud M.L. Gurel și L. Gurel, 1979, 275-276). După o evaluare critică a experimentelor despre interesul vestimentar, Marcia O'Reilly Perry și colaboratorii (1983) au pus accentul pe relația dintre actualizarea sinelui (self-actualization) și atitudinea subiecților față de ținutele pe care le adoptă, verificând printr-o cercetare sociologică următoarele ipoteze: s-ar putea ca actualizarea sinelui să coreleze
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Perry și colaboratorii (1983) au pus accentul pe relația dintre actualizarea sinelui (self-actualization) și atitudinea subiecților față de ținutele pe care le adoptă, verificând printr-o cercetare sociologică următoarele ipoteze: s-ar putea ca actualizarea sinelui să coreleze negativ cu interesul vestimentar, cu vârsta și ocupațiile de tipul "gulerelor albastre", în schimb să existe o corelație pozitivă între atenția acordată hainelor, nivelul educațional, venitul lunar și ocupațiile de tipul "gulerelor albe". Având ca subiecți un lot de 90 de femei, cu vârste
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
educațional, venitul lunar și ocupațiile de tipul "gulerelor albe". Având ca subiecți un lot de 90 de femei, cu vârste cuprinse între 21 și 65 de ani, cercetătorii au obținut o relație moderată, inversă, între stima de sine și interesul vestimentar. Pe măsură ce stima de sine creștea, interesul vestimentar al subiecților descreștea, în sensul că subiecții care își atingeau unele obiective esențiale pentru stima de sine nu mai erau preocupați de managementul impresiei înfățișării (M.O. Perry, 1983, 285). Totodată, cercetarea a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gulerelor albe". Având ca subiecți un lot de 90 de femei, cu vârste cuprinse între 21 și 65 de ani, cercetătorii au obținut o relație moderată, inversă, între stima de sine și interesul vestimentar. Pe măsură ce stima de sine creștea, interesul vestimentar al subiecților descreștea, în sensul că subiecții care își atingeau unele obiective esențiale pentru stima de sine nu mai erau preocupați de managementul impresiei înfățișării (M.O. Perry, 1983, 285). Totodată, cercetarea a arătat că stima de sine este un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
că subiecții care își atingeau unele obiective esențiale pentru stima de sine nu mai erau preocupați de managementul impresiei înfățișării (M.O. Perry, 1983, 285). Totodată, cercetarea a arătat că stima de sine este un predictor mai puternic al interesului vestimentar, comparativ cu indicatorii demografici (vârsta, venitul, ocupația) (idem, 287). Aproximativ în aceeași perioadă, Michael R. Solomon și John Schoper (1982), printr-o anchetă pe bază de chestionar, au verificat ipoteza potrivit căreia cu cât indivizii sunt mai preocupați de impactul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care unele persoane le adoptă și dimensiunea socială a self-ului, în schimb au fost raportate diferențe de gen în ceea ce privește monitorizarea sinelui, bărbații (M = 52) manifestând un grad de anxietate mai ridicat decât femeile (F = 52) cu privire la modul de prezentare vestimentară în diferite contexte sociale (M. R. Solomon și J. Schoper, 1982, 512). Gradul în care un individ este preocupat de impresia transmisă prin vestimentație și personalitate a fost pus în evidență într-un experiment proiectat de Tricia W. Johnson, Sally
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Tricia W. Johnson, Sally K. Francis și Levis D. Burns (2007). În acest sens, autorii au gândit un instrument de măsurare a preocupării subiecților de a transmite impresii pozitive celorlalți, propunând o scală cu 9 itemi, primii cinci măsurând interesul vestimentar și ceilalți patru, sensibilitatea cu privire la opiniile altora. Datele obținute au provenit de la un lot de 271 de studenți (230 de femei și 41 de bărbați), cu media de vârstă de 20 de ani, care au răspuns la întrebările din Scala
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1985/1997, 333). Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre indivizi în relațiile interpersonale. Încă din 1954, Thomas F. Hoult a pus în evidență faptul că atractivitatea unei ținte depinde de stilul vestimentar și de înfrumusețarea acesteia, în consecință subiecții își exprimau disponibilitatea de a iniția relații cu țintele apreciate ca fiind mai atractive (Th.F. Hoult, 1954, 328). Ulterior, o serie de cercetări au stabilit că, în unele contexte, hainele sunt indicatori ai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
privește atitudinile și comportamentele sexuale. Pentru femei, există câteva corelații moderate între două articole de îmbrăcăminte (pantaloni cu talie joasă și bluze deasupra taliei) și atitudinile față de relațiile sexuale. Există, de asemenea, și corelații moderate între purtarea a trei articole vestimentare (bluzele deasupra taliei, tricouri largi și nepurtarea sutienului) și numărul raportat de parteneri sexuali diferiți. Aceste descoperiri sugerează o oarecare legătură între vestimentația femeilor și atitudinile lor sexuale. Totuși, trebuie observat că există multe articole de vestimentație pe care subiecții
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ocazii speciale și în cadrul unui interviu de angajare. Femeile de culoare au indicat frecvența purtării unei bluze scurte și strâmte în toate ocaziile și au considerat că acest lucru nu are conotații sexuale, în timp ce subiecții caucazieni au apreciat acest articol vestimentar ca fiind puternic atractiv și, în consecință, declarau că l-ar îmbrăca frecvent în timpul liber. Răspunsurile nu au diferit în ceea ce privește purtarea pantalonilor strâmți. Cele două grupuri experimentale au indicat caracteristici sexuale pentru mai mult de jumătate din articolele listate de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
persoanele îmbrăcate hippie și conservator i-au determinat pe trecători (N = 240) să semneze o petiție doar în cazul în care aceștia se pronunțau favorabil asupra cauzei susținute în aceasta. Doi ani mai târziu, într-o cercetare asemănătoare, ipoteza similaritate vestimentară atracție între sursă și țintă nu s-a verificat, persoanele-țintă de gen masculin, îmbrăcate hippie răspunzând nefavorabil solicitării de semnare a petiției când solicitarea venea din partea unei femei îmbrăcată similar țintei (E.J. Walsh, 1977, 323). În acest studiu, persoanele îmbrăcate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
afirma autonomia, domeniul de studiu al sociologie modei ar trebui să-și definească conceptele relevante în explicarea modei și a manifestărilor acestui fenomen la nivel social și individual. A delimita o arie conceptuală doar în jurul termenilor de "modă", "teribilism", "stil vestimentar" și "cod vestimentar" înseamnă a restrânge domeniul de analiză. În afară de aceste constructe teoretice, am argumentat că ar merita să fie cercetate conceptele de "gust", "înfățișare" și "manieră", istoria semantică a acestora reliefând alte surse de legitimare a cercetării științifice a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de studiu al sociologie modei ar trebui să-și definească conceptele relevante în explicarea modei și a manifestărilor acestui fenomen la nivel social și individual. A delimita o arie conceptuală doar în jurul termenilor de "modă", "teribilism", "stil vestimentar" și "cod vestimentar" înseamnă a restrânge domeniul de analiză. În afară de aceste constructe teoretice, am argumentat că ar merita să fie cercetate conceptele de "gust", "înfățișare" și "manieră", istoria semantică a acestora reliefând alte surse de legitimare a cercetării științifice a modei, cum ar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
propun spre dezbatere o asemenea tematică sunt "suverane" teoriilor din perimetrul științelor sociale, istoriei, antropologiei și sociologiei, care dețin primatul lansării analizei științifice asupra rolului vestimentației în viața socială. După cum am arătat în capitolul întâi, bazele epistemologice ale studierii comportamentului vestimentar se regăsesc în discursul antropologic de la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai exact în studiul comparativ al mijloacelor de subzistență ale societăților de vânători-culegători și ale societăților industrializate. Ideea preconcepută a existenței unor teorii anonime trebuie abandonată atâta vreme cât sub semnătura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
direcții fundamentale în analiza modei: conceptul de habitus, propus de Norbet Elias și, popularizat ulterior de Pierre Bourdieu, precum și ignorarea unui aspect esențial în istoria studiilor modei, anume faptul că antropologul Alfred L. Kroeber este inițiatorul studiului cantitativ al modei vestimentare. Cercetările lui Alfred L. Kroeber au determinat, în timp, o serie de studii (M.C. Peteleu și S.H. Gray, 2009; D. Clemente, 2007; R.L. Lyman și H.J. Harpole, 2002; S.P. Turnbaugh, 1979) care se înscriu în tradiția analizei cantitative a modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
alternative explicative la teoria trickle-down: moda nu este o resursă a clasei dominante care își conservă statutul social superior, ci mai degrabă un consens stabilit în interacțiunile sociale (H. Blumer, 1969); "modern" este semnificația pe care indivizii o atașează simbolurilor vestimentare ce constitue opțiunea grupului de referință (D. Hebdige, 1979). Dovezile empirice privind mecanismul de propagare a modei vestimentare sunt relativ puține, având în vedere lucrările care recurg la metodologii de cercetare, respectiv: Pierre Bourdieu, La Distinction: critique sociale du jugement
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
superior, ci mai degrabă un consens stabilit în interacțiunile sociale (H. Blumer, 1969); "modern" este semnificația pe care indivizii o atașează simbolurilor vestimentare ce constitue opțiunea grupului de referință (D. Hebdige, 1979). Dovezile empirice privind mecanismul de propagare a modei vestimentare sunt relativ puține, având în vedere lucrările care recurg la metodologii de cercetare, respectiv: Pierre Bourdieu, La Distinction: critique sociale du jugement (1979); Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985); Fred Davis, Fashion, Culture and
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
and Identity (1992); Jukka Gronow, The Sociology of Taste (1997); Alexandru Bălășescu, Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008). După cum am arătat în capitolul al II-lea, analiza sociologică a modei, în cazul de față a modei vestimentare, din perspectiva fenomenului de modernizare și din cea a teoriilor comportamentului colectiv, corespunde anumitor etape din istoria sociologiei. Acestea au subliniat fie caracterul contagios, adesea distructiv și irațional, fie caracterul instituțional și normativ al modelor. În schimb, abordările recente teoria
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din perspectiva evoluției acestui nou domeniu de studiu, ci sub aspect interdisciplinar, cercetările din domeniul comunicării de masă, al sociologiei sau al studiilor culturale furnizând marea parte a conceptelor. Consider că nota comună a celor două teorii din sociologia modei vestimentare, respectiv teoria trickle-down și teoria tricle-across, rămâne opera de întemeietor a lui Georg Simmel. Chiar dacă cea de-a doua teorie este atribuită tradiției studiilor culturale și teoriilor comunicării în masă, în urmă cu un secol sociologul german Georg Simmel semnala
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și metodologică de cercetare, ci din contră, anumite concluzii ale unor studii din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic și-au găsit aplicația practică în diferite domenii cum ar fi: în management organizațional și resurse umane, prin dezbaterea privind codul vestimentar în organizații; în schimburile interculturale, prin necesitatea însușirii normelor culturale, religioase și etnice privind îmbrăcămintea; în diplomație, prin respectarea codului vestimentar cerut de anumite acțiuni protocolare. Concluzia care se desprinde din cercetările psihosociologice prezentate în capitolul al treilea constă în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
găsit aplicația practică în diferite domenii cum ar fi: în management organizațional și resurse umane, prin dezbaterea privind codul vestimentar în organizații; în schimburile interculturale, prin necesitatea însușirii normelor culturale, religioase și etnice privind îmbrăcămintea; în diplomație, prin respectarea codului vestimentar cerut de anumite acțiuni protocolare. Concluzia care se desprinde din cercetările psihosociologice prezentate în capitolul al treilea constă în faptul că semnificația hainelor este referențială. Sintetizând aspectele teoretice ale parcursului de față, consider că temele aduse în atenție de sociologia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]