3,745 matches
-
un câine nu mi s-a părut mai clară și mai dureroasă. Mă uit la Shumway și, cu acea tenacitate de broască-țestoasă, la care chiar dânsul te îndeamnă, găsesc în tristeațea eșecurilor un punct de sprijin, o întrebare de o vitalitate chinuitoare: dar dacă în perspectiva viitoarelor cuceriri ale chirurgilor, Kasperak și Rizor vor duce la succese mai fertile decât salvarea lui Blaiberg? Dacă din eșecurile lui Shumway, el, Barnard sau un altul vor trage concluzii mai importante decât cele din
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pare că e prea mult, adaugi că e ingenios; nici ingeniozitatea nu ți se pare de ajuns de compromițătoare - și îi spui că e prea cult. Fiind prea cult, se va înțelege că e rupt de viață și lipsit de vitalitate. Dar dacă nu se va înțelege? Revii la faptul că e ingenios. Fiind ingenios, se va înțelege că nu e profund. Lipsit de profunzime, va fi lesne să se priceapă că nu e subtil. Fără subtilitate, e clar că inteligența
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
umane, pentru realizarea condițiilor optime ale afirmării plenare a personalității umane, Partidul Comunist Român este preocupat în același timp de îmbogățirea fondului ideatic al umanismului marxist.“ (Contemporanul, 9 iulie 1976) „În concepția partidului nostru, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, forța și vitalitatea concepției revoluționare, a teoriei socialismului științific, a principiilor generale ale edificării noii orânduiri constau nemijlocit în capacitatea de a recepta ceea ce este nou în practica socială, de a se dezvolta continuu în strânsă legătură cu viața.“ („Valoarea perenă a principiilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oboseală în plus. Și totuși, bioritmul se îndrăcește: sporovăiesc, flirtez, frec și răstorn mobile scoțând praful din unghere, caut cadouri pentru toți ai mei, mănânc ce lasă ei prin farfurii, merg la cinema, la teatru, în vizite - un fel de vitalitate exacerbată, cum nu-mi stătea în fire. Azi am râs atât de ascuțit, încât mi s-a făcut mie însămi pielea de găină. 24 decembrie O voce necunoscută de bărbat la telefon îmi spune „Servus, Reghina!“ și îmi face urări
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
știam bine că a trebuit s-atragă tot ce orașul are astăzi mai ales. Priveam în jurul meu, căutând cu deosebire frumusețea și eleganța femenină care, în toate timpurile și pretutindeni, a format cel mai sigur semn de înflorire socială, de vitalitate și distincțiune morală. Și mi-am adus aminte de vechea, strălucita înfățișare pe care o aveau obicinuit spectacolele teatrului național, de pildă. Atunci, pe atunci, ca și barbarul din antichitate, care ieșind de la o ședință a senatului roman spusese uimit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care observă ceva lăuntric, cel ce trăiește o experiență care-i deschide ochii și-l face să discearnă mai bine viața. Iar dacă litera acestei scriituri austere suferă adevărate mortificări la nivelul expresiei formale, spiritul ei respiră în schimb o vitalitate contagioasă la nivelul comunicării: „Stilul sobru, grija pentru observarea detaliilor, capacitatea de a pune în valoare fiecare cuvânt în parte, intensitatea comunicativă, toate acestea fac din scriitura lui Ignațiu de Loyola o contribuție importantă pentru aceia care simt dorința de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în retragere și i s-au conferit diverse distincții, printre care: Medalia „Meritul Militar“, clasa I (1954); „Coroana României“, clasa a V-a și „Steaua României“, clasa a V-a. Înzestrat cu deosebite calități intelectuale, mereu activ și plin de vitalitate, cu sufletul deschis către ceilalți, spre a-i înțelege și a-i ajuta, era apreciat, iubit și stimat de colegi și studenți. După o lungă și grea suferință, prof. univ. dr. Alexandru Mardari a trecut în neființă în ziua de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
povestea, dar și o întreagă rețea a complicității, capabilă să treacă de pânza ecranului. Cred că aici, în acest make-believe, trebuie căutată chimia dintre film și spectator despre care vorbeai. Un critic literar englez, astăzi aproape uitat, William Hazlitt, considera vitalitatea o supremă categorie estetică. El folosea cuvântul gusto pentru a se referi la inexprimabilul „posedat de inimă, consfințit de imaginațieș. Carnația vie din picturile lui Tizian, forța musculară degajată de trupurile din lucrările lui Michelangelo, inventivitatea fără limite a lui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
forța musculară degajată de trupurile din lucrările lui Michelangelo, inventivitatea fără limite a lui Shakespeare debordează de gusto, considera Hazlitt, pentru că pot face concurență vieții. Sunt conștient de romantismul acestei viziuni, însă aș vrea să te întreb dacă putem considera vitalitatea o categorie estetică în cazul filmului de autor ? Alex. Leo Șerban : Hmm, nu știu ce să zic... Cred că, de fapt (cu toată simpatia pentru bietul tău Hazlitt), există formule care ies din uz, și asta cred că este una dintre ele
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
să fie pândit de Moarte... măcar pentru faptul că (și) actorii mor și că, de multe ori, în clipa în care-i vedem, ei nu mai sunt vedem niște fantome... Dar n-aș merge până într-acolo încât să consider vitalitatea o categorie estetică. “i nici să o asociez neapărat cu ideea de autor ; ce-i drept, câteva dintre cele mai puternice opere cinematografice ale tuturor timpurilor sunt creația unor autori (Dreyer, Renoir, Welles, Fellini, Kurosawa...), dar, în cazul lor, a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
așa : însemna a reconfigura modul de a vedea lumea, a redesena limitele realității și a insufla cadrelor acea poezie a realului în lipsa căreia filmul n-ar fi decât literatură filmată... Dar există, desigur, și o altă accepție a acestei posibile vitalități : vorbim despre acele filme care sunt atât de realiste, atât de adevărate (vezi carnația lui Tizian, forța musculară a lui Michelangelo...), încât ni se pare că au făcut un pact cu Viața însăși ; filmul pare, în astfel de cazuri (sau
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
este bine : vom trece cu vederea inconsistența multor personaje, felul acesta foarte serie B de a trata psihologiile pentru a câștiga în altă parte. (Asfaltul seamănă cu acele comedioare italienești de prin anii 60, numai că acelea debordau de o vitalitate deloc contrafăcută și de personaje ce aprindeau ecranul !) Superficialitatea, subțirimea filmului se justifică în acest caz prin asumarea condiției de divertisment fără pretenții. Dacă însă Nae Caranfil a vrut ceva mai mult cu acest film (o ”radiografie din mers” a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în habitatul său natural, cum se spune ; E.M. Cioran se dovedește, să recunoaștem, fermecător (cum am putea uita ușor coregrafia brațelor lui atunci când imită gestul groparului care-i aruncă tigve ? Sau naturalețea dezarmantă cu care ne mărturisește lipsa-i de vitalitate comparativ cu a ciobanului acela ?...), chiar dacă româna lui este tatonantă și multe dintre lucrurile pe care le spune le știam deja din cărți. “i-apoi, cum să nu iubești un om care a scris că visează o lume formată numai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pe la mijlocul anilor ’30, Emil Cioran deplângea „absența intoleranței religioase” la români <endnote id="(67, p. 100)"/>. El se revolta Împotriva faptului că românii ar fi „un popor prea bun, prea cumsecade” cu străinii, pentru că ar duce la „falimentul nostru sigur” : „Vitalitatea iudaică este atât de agresivă, Încât toleranța noastră față de acest popor, exploatată, ar Însemna falimentul nostru sigur”. „Nu există o ființă mai bună decât românul. Acesta este dezastrul”, conchidea Cioran, răsturnând termenii ecuației tradiționale. Pentru el, „bunătatea” și „omenia” deveneau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
infanticid ritual”, „hemofagie”, „vampi rism”, „canibalism”, „stranii obiceiuri culinare”, „murdărie”, „microbi”, „sânge infestat”, „otravă”, „crimă”, „vrăjitorie”, „ritualuri demonice” etc. Cu un astfel de „portret-robot”, despre evreu se poate spune orice și oamenii simpli vor crede. Așa se explică tenacitatea și vitalitatea extraordinară a legendei privind omorul ritual și a altor povești similare. Sunt multe stereotipuri mentale asociate portretului „evreului imaginar”. Dar parcă nici unul nu este atât de Înrădăcinat și de longeviv. Este o prejudecată care nu-și schimbă aproape deloc coordonatele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al celor mai mari gânditori ai neamului nostru a fost îndeplinit. Legile de expropriere erau necesare pentru că trebuie să separăm masa țărănească de influența nefastă a evreimii, care, prin corupția ce o împrăștia, prin uzură și alcoolism, distruge rezervorul de vitalitate al neamului. Situația orașelor era deplorabilă din cauza marelui număr de evrei ce s-au aciuiat în ele și au acaparat cea mai mare parte a comerțului, dar penetrația lor la sate era infinit mai dăunătoare...bogații codri ai României piereau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
au susținut teza de doctorat sub îndrumarea lui. Participând la cel de-al doilea război mondial a fost decorat cu medalia „Crucea comemorativă a celui de-al doilea Război mondial”. Înzestrat cu deosebite calități intelectuale, mereu activ și plin de vitalitate, cu sufletul deschis către ceilalți, spre a-i înțelege și a-i ajuta, era apreciat de către colegi și iubit de către studenți. Cu dorința de a trăi, prof. univ. dr. Ilie Bursuc a încetat din viață în ziua de 28 martie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
mai cheamă și Erotida. Ah, și e mare balerină. (Bună, eu sînt Erotida, ce pot face pentru tine ? Bună, Erotida, ți-aș răspunde, dar mă sfiesc de cititorii acestei reviste.) Astea fiind zise, Săraru are totuși forma lui joasă de vitalitate epică o răutate limbută, clevetitoare : personajele lui ba poartă tocuri ascunse, de două șchioape, pentru că altfel ar trebui să se ridice pe vîrfuri ca să dea mîna cu cineva fără să se umilească, ba vorbesc cu inflexiuni care trimit la o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
colegi de comisie. Tot ce pot să spun în apărarea mea este că, pe hîrtie, satira avea o formă (era o satiră, nu o forfotă fără sens), iar dialogul (care pe ecran devine totuna cu zgomotul de fond) avea o vitalitate obscenă, inconfundabilă ; deși scenariul era nesemnat, după două pagini am știut cu cine am de-a face. Dilema mea de-atunci a fost : oare avem dreptul de a-i refuza finanțarea unui talent atît de artezian, fie el oricît de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
imaginat, el ilustrează aproape darwinist o luptă pentru supraviețuire, o încleștare dramatică, un energetism al disperării, o survival of the fittest. Există aici o viziune mecanomorfă, senzațiile au un corelat mașinist, organismul își pune în funcțiune fiecare resort consumând combustibilul vitalității până la ultima picătură. Simțim decalcul unui romantism hugolian toc- mai în ceea ce ține de urmărirea unui climax, de redactarea unui moment apogetic. În realitate, episodul se consumă anost, câinele a fost omorât și satisfăcuți, măturătorii își reiau taifasul, aproape cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rinocer avant la lettre ? Și Corioloan Drăgănescu ? N-au această vocație Cațavencu, Tipătescu, Pristanda ? Chiar și ramolitul de Agamiță ?” Dificil de susținut o asemenea afirmație care include personaje atât de diferite, cu tempe- ramente diferite. Rinocerii ionescieni își manifestă plenar vitalitatea ca violență. Nu am putea spune acest lucru despre Agamiță sau Pristanda. Însă mai important decât adevărul afirmației este efectul de deformare. În privința rinocerizării, Coriolan pare cel mai potrivit exemplu, fiind singurul care suportă o metamorfoză spectaculoasă. În ce privește megalografia, Michel
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
forma de energie care catalizează mica societate provincială. Lucru- rile au sens nu pentru că jocul democratic ar cunoaște reguli și ar avea o finalitate prin regulile care-l constituie, ci pentru că el constituie, în cele din urmă, singura formă de vitalitate a comunității, o vitalitate care dobândește accentele carnavalescului. Spiritul carnavalului permite aceste feste și fieste, aceste spectaculoase răsturnări de situație, aceste înfruntări ale măștilor, aceste inflamări și desumflări succesive care-și corespund. Cetățeanul tur- men tat este acolo pentru a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
catalizează mica societate provincială. Lucru- rile au sens nu pentru că jocul democratic ar cunoaște reguli și ar avea o finalitate prin regulile care-l constituie, ci pentru că el constituie, în cele din urmă, singura formă de vitalitate a comunității, o vitalitate care dobândește accentele carnavalescului. Spiritul carnavalului permite aceste feste și fieste, aceste spectaculoase răsturnări de situație, aceste înfruntări ale măștilor, aceste inflamări și desumflări succesive care-și corespund. Cetățeanul tur- men tat este acolo pentru a ne spune că acest
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fioroasă cu iz de piranesiană pușcă- rie pe care o filmează regizorul nu apare în lumea operei caragialești. Nici măcar în D’ale Carnavalului mahalaua nu apare atât de odioasă, de lugubră, iar mahalagii atât de dezumanizați. Dimpotrivă, mahalaua respiră o vitalitate care-i este proprie și pe care o scoate în evidență, cu efectele lui, Carnavalul, expresie căzută în caricatură a balurilor mascate de la curte, dar și o fuziune cu expresia mai elevată a commediei dell’arte căreia Caragiale și Pintilie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
îndoielnic al unor glume, drăcuiala devine monotonă, însoțind aproape fiecare schimb de replici, și chiar dacă înjurătura nu ajunge încă mai grosieră, ceea ce o amplifică este vulgaritatea. Imprecația constituie res- pi rația fetidă a dialogului, însă îi conferă și o nouă vitalitate, o brutalitate pestiferă. Unul dintre convivii gălăgioși scrie cu creta pe spatele lui Crăcănel primele litere din cuvântul care desemnează organul reproducător masculin prea bine cunoscut, când un altul intervine la timp și șterge expresia măscăroasă. Lui Crăcănel îi este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]