22,492 matches
-
Cineva cu halat alb, care să... Știi bine la ce mă refer. La chestia aialaltă. — Contuziile trebuie... — Bine, atunci la prima. — A. Anton ridică demonstrativ mâinile În aer. Floare la ureche. Apelând la metode care nu vor fi dezvăluite, am vizitat apartamentul doamnei alaltă seară. Ai avut dreptate: poliția trecuse deja pe-acolo. Pe ușă atârna un răvaș tipărit În germană cu o grămadă de paragrafe pe care nu m-am obosit să le citesc. Ușa apartamentului era Încuiată, dar nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
nu faci confidențe inutile nimănui. Am urmărit vasul până când acesta dispăru În spatele muzeelor, gândindu-mă că a trecut ceva timp de când n-o mai văzusem pe femeia despre care amintea Anton. Ne despărțisem cu un an Înainte să Încep să vizitez Hotelul Kreuzer, din motive niciodată lămurite. Mă Întrebam oare ce-a mai făcut și cântăream argumentele pro și contra pentru a o contacta. Între câteva fumuri și Înghițituri, m-am pierdut printre gânduri melancolice. Timpul trecea și chiar Înainte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
era machiată? Deloc impresionată, Manetti continuă să frunzărească caietul Dorei. Observ aici că În ultimii ani se Întâlnea cu un anumit „AK“. Se pare că iarna trecută Însă, Întâlnirile au Încetat. Dar pe 29 iunie, adică vinerea trecută, a fost vizitată din nou de „AK“ - la „6 după-masă“, din câte văd. Ce coincidență, nu-i așa, domnule Knisch? Mă Întrebam oare cine o fi acest „AK“, când, subit, ne-ați vizitat. Înainte de a avea timp să decid ce minciună să inventez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Încetat. Dar pe 29 iunie, adică vinerea trecută, a fost vizitată din nou de „AK“ - la „6 după-masă“, din câte văd. Ce coincidență, nu-i așa, domnule Knisch? Mă Întrebam oare cine o fi acest „AK“, când, subit, ne-ați vizitat. Înainte de a avea timp să decid ce minciună să inventez drept răspuns, aceasta continuă: Oricum, să nu credeți că acest caiet este singurul obiect confiscat ca probă din apartamentului amicei dumneavoastră. Am găsit și o agendă, printre altele. Chiar lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fi susținut pelvisul bărbatului. Cealaltă imagine arăta un abdomen tatuat cu o inscripție alambicată, gotică: „Nur für Damen“. Se pare că doctorul Karp se Întâlnise cu acești oameni În timpul muncii pe teren În Germania și În străinătate. Mulți dintre ei vizitaseră Fundația; unii deveniseră chiar pacienți. Dar ne lăsase pe noi să hotărâm care din persoanele de pe afiș provenea din clasa superioară, și care din clasa inferioară. Imaginile cele mai fascinante erau cele din rândul de mijloc, care, după cum am dedus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
apucă registrul cu ambele mâini care prezentau răni pe două Încheieturi proeminente ale degetelor. Băgând de seamă apariția mea, Își țuguie buzele, Își vârî mâinile sub subțiori, și, aplecându-se Înainte, Încercă să-mi descifreze scrisul: — Doriți să... Doriți să vizitați muzeul, domnule... domnule Și Mai Cum, dacă-mi permiteți? Avea niște iriși perfecți, deschiși la culoare. — De fapt, Îl caut pe doctorul Karp. Negăsind un loc unde să arunc cotorul de măr, l-am vârât În buzunar. — Karp, doctor Karp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Aveți idee unde-l pot găsi - pe doctorul Karp, adică? Femeia Îmi răspunse ca o fetiță. — Doctorul Röser vă va spune. În sala de lectură. Da, desigur. Notându-și ceva, probabil pentru a Înregistra numele secției pe care o voi vizita, Îmi Întinse stiloul cu un gest elocvent. Am semnat repede. Apoi, mulțumindu-i, am tulit-o sus pe scări. Intrând În sala de lectură, am observat un domn la biroul cel mare, scotocind printr-un maldăr de documente cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
toate acestea, mi-am zis să fiu precaut. — Bună ziua! Întinzându-mi mâna, am Încercat să găsesc un punct de sprijin În ochii săi Întunecați. Caut niște cărți, domnule. Doctorul Karp a fost amabil de mi-a recomandat biblioteca dumneavoastră. — Ați vizitat muzeul de curând? Röser se uită la mâna mea, Încă Întinsă. — La sfârșitul săptămânii trecute. Simțindu-mă ciudat, mi-am verifiat buzunarele - dar n-am găsit decât rămășițele mărului. Poate că ar trebui să vorbesc tot cu el? — Vă anunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
avem nevoie de ajutor. De multe ori, când mă simt blocat, simpla prezență a cuiva dornic să mă asculte mă face să-mi limpezesc gândurile. Stând la masa de scris, dar neajungând la vreo concluzie, m-am decis să-l vizitez pe Heino. Totuși, vânzătorul nostru de cărbune și flori părea mult mai preocupat să-mi detalieze cât de mulțumit era că el și cu Boris erau din nou parteneri. Așa că, spre seară, am hotărât să iau tramvaiul spre Mizerie. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Întâmplă la Apollo când nu lucrezi. Colega mea dădu din umeri fără să-mi răspundă. Descotorisindu-mă de descoperirea mea, mi-am continuat căutarea. Găsind ceea ce căutam, mi-am aprins o țigară și, azvârlind chibritul, i-am explicat că noaptea trecută vizitasem cinematograful Întâmplător. M-am dus doar să-mi recuperez bicicleta. Dar apoi mi-am zis să schimb două vorbe cu ea, și am intrat. — Imposibil. Else Oloaga dădu drumul frânelor. — Știu. Nu erai În camera de proiecție. Mă gândeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
2 mărci. Dificil cu salariul primit de la Stegemann. De fapt, l-am cunoscut pe Froehlich, i-am spus ca s-o fac să se gândească la altceva, chiar dacă nu la ceva plăcut. Împreună cu Dora, știi - prietena mea, care m-a vizitat la Apollo săptămâna trecută. Dar ce are de-a face Cancelarul Sănătății cu proiectările lui Stegemann? În spatele nostru, Otto călea niște ceapă. Mirosul, surprinzător de plăcut, se răspândea În aerul serii, cu o urmă ștearsă de piele prăjită plutind după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-i adevărat. Odată chiar am forțat pe cineva. Un caracter demn de dispreț, cu o voce ca de șmirghel. Cu verighetă pe deget, un accent franțuzesc, diplomatul tipic. Incredibil de condescendent. Se purta de parcă l-aș fi obligat să mă viziteze. Nu dădea un ban pe mine. La Început, am crezut că e genul căruia Îi place să provoace. Unii fac asta, știi, ca apoi să-și plângă de milă și să dea la o parte, imediat ce ripostez. Dar ăsta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
nimic de ascuns, nu? Dacă ea, o bine-cunoscută minette era dispusă să dezvăluie particularități ale vieții ei intime, cu siguranță că și eu, ca școlăriță necunoscută, ar trebui să pot face asta. Sau mi-era jenă să recunosc că o vizitasem la Hotel Kreuzer? Personal, Dorei Îi venea greu să creadă că dintre toți oamenii, tocmai eu mă simțeam rușinat de eternul feminin. De parcă n-aș mai fi fost acel Anton de care se atașase așa de mult. - În plus, adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
bun de la doamne și a traversat strada. — Mai Întâi am vorbit cu portarul... — Rusul ăla care face cuvinte Încrucișate? Ăla slab ca un băț? Nu, un bavarez cu niște picioare cât frunzele de palmier. I-am explicat că vreau să vizitez camera 202. Ăsta e numărul corect, nu-i așa? Am dat din cap aprobator. Dar portarul s-a uitat la mine de parcă aș fi aterizat de pe-o altă planetă. Anton insistase, spunând că e un prieten apropiat al femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a decis să de tundă scurt, lăsându-și părul să revină la culorea sa originală, ștearsă. Știam că se machiază foarte rar, ceea ce Îi dădea un aer bărbătesc - accentuat și mai mult de părul scurt. Știam că vinerea trecută a vizitat Apollo sub pretextul că vrea să vadă filmul pe care-l difuzam, dar, de fapt, Încerca să găsească dovezi Într-un război clandestin Împotriva Frăției. Știam că... Nu, nu știam mare lucru - nu atunci când, cu mâna pe inimă, am mărturisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Până la urmă, motivul pentru care Dora m-a părăsit s-ar putea să fost persoana care am fost la Început, când m-am botezat „Anton“, și nu numele pe care-l inventasem. Admit că În noaptea În care m-a vizitat, s-ar putea să nu-i fi dezvăluit tot. Dar orice ar fi crezut, n-am procedat așa din răutate. Impresiile pe care le-am descris puteau fi autentice - și asta spunea tot, cel puțin așa credeam. Nu cumva problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de interesant. Se pare că Frohlich, Cancelarul Sănătății avea de gând să pună bazele primei ligi pentru reformă sexuală În vara următoare. „O trecere curajoasă pe hartă a unui teritoriu necunoscut“, constata ziarul, Îndemnându-și „cititorii dornici de aventură“ să viziteze capitala daneză. Scopul adunării era să faciliteze fraternizarea sexologilor de pretutindeni, ca să exploreze singura regiune Încă neexplorată a dragostei: anume, zona intimă a sexelor. Am presupus că ultima afirmație de la care s-a pornit pentru un titlul așa de stupid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
după ce-am cercetat irisul, mi-am dat seama la ce se referea Dora. Dacă nu mă Înșelasem, poza era o bucată mărită a fotografiei care ilustra articolul pe care-l citisem În dimineața În care m-a dus să vizitez Fundația. Nu era cumva un portret de grup, m-am Întrebat, fotografiat pe scările care duc la Fundație, chiar În ziua inaugurării? Dora dădu din cap. Ar trebui să știi. Doar ți-am dat ziarul cu originalul, nu mai știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În momentul acela Dora Îmi răspunsese, cam repezit, după părerea mea, că ar fi timpul să iau problema sexuală „În serios“. Apoi, luând poziția unui gangster care se strâmbă, Îmi pusese ziarul În mâini și mi-a propus s-o vizităm pe prietenul ei care lucra la Fundație. Acum, după un an Își stinse țigara pe marginea scrumierei, afirmând calm că nu ne dăm seama mereu de ceea ce vedem. Și fiindcă asta suna ca o propoziție promițătoare, am așteptat-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
părut cu siguranță banală. Reflectând Însă mai bine, mi-am dat seama că poate atitudinea lui se datora tocmai faptului că știa ce se Întâmplase. Caz În care... Caz În care, Întrebarea care se punea era de ce acest Anton o vizitase pe Dora! Cu inima bătând puternic, cu gânduri care-mi năvăleau În cap, m-am gândit la ce-mi spusese prietenul meu. Atunci susținea că e pe cale să Încheie filmările la o peliculă „albă“ cu Molly În rol de asistentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
filmările la o peliculă „albă“ cu Molly În rol de asistentă medicală. Donând câteva dintre creațiile tatălui său unui colecționar, a putut să folosească anumite platouri și echipamente. Persoana aceea trebuie să fi fost chiar Felix Karp. Când l-am vizitat anul trecut, doctorul ne-a explicat că pentru a face rost de obiecte rare pentru muzeu, oferea din când În când În schimb anumite servicii terapeutice. Și atunci ce era cu cartea despre tatuaje pe care am găsit-o În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de Lakritz prin Karp. Desigur, numele i-a trezis suspiciuni. Dacă nu l-a cunoscut pe Anton personal, n-avea cum să știe că nu eu eram cel care se ascundea după acest nume. Nu eu fusesem motivul pentru care vizitase Apollo săptămâna trecută; voia să știe dacă eu eram cel care se ocupa de filme albe - și dacă nu cumva făceam chiar parte din Frăție. Slavă Domnului, Else rezolvase lucrurile. Și imediat ce a aflat că exista și un alt Anton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
codițe mici și să-mi rujez gura, făcând-o să pară mai roșie și mai moale. Acum situația necesita o abordare mai discretă, mai rafinată. Pentru prima oară În viață, eram pe cale de a mă aventura afară singur. Când am vizitat pentru prima oară Fundația cu Dora, Karpse Întreba când ar fi fost cineva dispus să pășească pe urmele celuilalt sex. Ei bine, eu tocmai asta făceam; acest domn tocmai asta făcea. Dacă doream să trec neobservat, trebuia să mă machiez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
De asemenea, am reușit să facem legătura Între doctorul Karp și Dora Wilms. Se opri delicat. Înțelegeți ce vreau să spun? Nu Înțelegeam, dar am presupus că Wickert mă va ilumina. Cercetând registrul fundației, poliția descoperise că Dora l-a vizitat pe Karp acum câțiva ani - și aproape În fiecare zi În ultimele săptămâni. — Cu siguranță că mi-a povestit despre aceste Întâlniri, și poate a menționat chiar și detalii care ar fi putut ajuta Brigada să strângă lațul. Nu? Inspectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Dar numele lui e Înregistrat printre numele vizitatorilor din caietul de la parter. Și nu numai acolo. Mulțumit de sine, Inspectorul mă Împunse cu instrumentul său de scris. — Știți, dacă e să ne luăm după registrul Fundației, Wilms și austriacul Îl vizitaseră pe Karp deja de paștele trecut... Pe punctul de a leșina din nou, m-am Întrebat dacă n-ar fi indicat să-i spun acum că totul era o aiureală, o mare aiureală. — Nimic din ce susținuse nu era adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]