3,544 matches
-
Roi et le Sage. Études sur la légende d’Alexandre le Grand de l’Antiquité au Moyen Age, Clermont-Ferrand, 1997. Traduceri: Platon, Lysis, în Platon, Opere, II, București, 1976. Repere bibliografice: Zsigmond Ritook, Die literarisch-rhetorischen Grundlagen, „Gnomon”, 1996, 456-459; Ingrid Weber, Nachahmung in Antike und Mittelalter, „Jahrbuck Rhetorick”, 1997, 15; C. Ioachim Classen, Imitatio et tractatio, „International Journal of the Classical Tradition”, 1998, 1. C.V.
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
care apar teoriile diferiților sociologi și numărul de ore (săptămâni) prevăzute pentru prezentarea fiecărei teorii (Tabelul 1). Tabelul 1. Sociologii, frecvența discutării concepțiilor lor și numărul de ore prevăzute în programă Teoreticienii Numărul programelor (N = 46) Numărul de săptămâni M. Weber 46 2,58 É. Durkheim 45 2,41 K. Marx 42 2,55 G. Simmel 20 1,45 G.H. Mead 16 1,00 S. Freud 8 1,00 A. Comte 7 0,44 A. Smith 6 0,93 H. Spencer
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
5 0,56 E. Goffman 5 0,81 W.E.B. DuBois 4 1,88 C.H. Cooley 3 0,50 R.K. Merton 3 0,36 H. Arendt 2 0,55 H. Martineau 2 0,63 C.P. Gilman 1 2,50 Mariane Weber 1 0,50 I.B. Wells 1 0,25 A.J. Cooper 1 0,50 Sursa: după J.E. Thomas și A. Kukulan, 2004, 258. Procedând statistic, Jan E. Thomas și Annis Kukulan (2004, 258) au identificat, după expresia lor, „Sfânta Treime
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
25 A.J. Cooper 1 0,50 Sursa: după J.E. Thomas și A. Kukulan, 2004, 258. Procedând statistic, Jan E. Thomas și Annis Kukulan (2004, 258) au identificat, după expresia lor, „Sfânta Treime” (holy trinity) a sociologiei, formată din Max Weber, Émile Durkheim și Karl Marx. Cele două profesoare de la Kenyon College atrag atenția că „Prezența în cursurile de teorie din universități a femeilor-sociolog este minimă. Doar opt programe de teorii clasice includ unele texte despre sau ale unor specialiste din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
salvează travestindu-se în naționalist și iredentist (Sartori,1999, 444-445). S-a ajuns de mult la convingerea despre o evoluție proprie pe calea modernității întrucât experiența istoriei a demonstrat clar importanța contextelor istorice, a valorilor culturale, a spiritualității religioase. Max Weber a demonstrat această idee cu un secol în urmă prin afirmarea rolului eticii protestante în edificarea spiritului capitalist. Principiul individualismului protestant s-a dovedit a fi în contradicție cu mentalitatea românească. Spațiul public exprimă exact această specificitate, iar el funcționează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
minorităților etnice - în special declarația din mai 2007 inițiată de Comitetul de Inițiativă Bolyai și europarlamentari din Ungaria), iar unele argumente pledează pentru respectarea drepturilor educaționale (accesul la educație în limba maghiară la fiecare nivel educațional - de exemplu: Kurdi-Ring, 1999; Weber, 2000, Veress 2000; Hantz, 2006). O teză frecvent menționată în legătură cu necesitatea înființării/restaurării universității maghiare de stat este cea a inegalității de șanse educaționale dintre tinerii maghiari din România și populația majoritară, mai ales în ceea ce privește accesul la nivelul terțiar. Într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
științele și tehnica, în Istoria Românilor. vol. VIII. România reîntregită, Scurtu, I. (coord.), București: Editura Enciclopedică, 661-720. Veress K. (2000). Egy egyetemkoncepció az illúzió és a valóság között (Conceptul unei universități între iluzie și realitate) Magyar kisebbség, 2000, 2. Cluj Napoca. Weber R. (2000). Érveim I. (Argumentele mele), Krónika. 19.02.2000 Traducere de: Bakk Miklós. „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative Cosima Rughiniș Universitatea din București The article explores the possibility to analyze common life
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
modul de aplicare a lui în ex-URSS și - adaug eu - implicit în țările foste comuniste, profesorul Allan G. Johnson argumentează foarte convingător că nu se poate face abstracție de influența concepției lui Karl Marx, care, alături de Émile Durkheim și Max Weber, rămâne unul dintre fondatorii sociologiei ca știință care studiază „viața socială și comportamentul social, în special în relație cu sistemele sociale, modul cum funcționează, cum se schimbă și ce consecințe produc aceste sisteme, precum și relațiile lor complexe cu viețile oamenilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din păcate, mai este încă - ocultată de sociologia, în general, dominată de bărbați. Câți știu și recunosc faptul că Harriet Martineau (1802-1876), prin amploarea și profunzimea operei sale, poate fi așezată pe același plan cu Émile Durkheim și cu Max Weber? Se ignoră faptul că prima femeie sociolog din Marea Britanie și din lume a scris un tratat de metodologie a cercetării sociologice înainte ca atenția celorlalți specialiști să se fi concentrat asupra modului cum culegem și cum interpretăm datele. Harriet Martineau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Caglieri, Fodor Lászlo, M. Hennequin, Alfred Gehry, Fr. Arnold și E. Bach (Birlic, un mare succes de public, în urma căruia comediantul Grigore Vasiliu se va numi și Birlic), A. Sollt, Impekowen și Mathern, Robert de Flers și E. Caillavet, P. Weber, Gregor Smith, Marcel Pagnol și Paul Nivoix, E. Labiche, G. S. Kaufman, A. Vercors și J. Bever, Carlo Rotti, Melchior Lengyel-Menihart, Jules Romains și altora. Cu T. Mușatescu și N. Kirițescu, adaptează vodevilul Barca pe valuri de E. Bordée, făcând
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
străveziu și lasă să se vadă ce e înăuntru. Ca și cum dintr-o dată populația pe care o mobilizează literatura s-ar fi întors pe dos și ar umbla cu sufletele pe afară. Istoriile vocației încep de obicei de la analiza lui Max Weber din 1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția e veche și multe dintre mijloacele și concluziile ei au fost contestate. Totuși, două lucruri mi se par în continuare inspiratoare. În primul rând, ceea ce a arătat Weber a fost că interioritatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la analiza lui Max Weber din 1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția e veche și multe dintre mijloacele și concluziile ei au fost contestate. Totuși, două lucruri mi se par în continuare inspiratoare. În primul rând, ceea ce a arătat Weber a fost că interioritatea și conceptualizările ei nu sunt o afacere individuală. În ciuda unei lungi tradiții a confesiunii care a creat sentimentul că cele ce se petrec în sufletul fiecăruia nu pot fi scrutate decât de protagonistul lor, reflecția asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
protagonistul lor, reflecția asupra "chemării" a demonstrat, dimpotrivă, caracterul sociologic al acestei realități. Temele care orientează existențele individuale, ideile care organizează dinamica și sensul vieților se sprijină pe reprezentări culturale, împărtășite de întreaga comunitate. În al doilea rând, eseul lui Weber a demonstrat că vocația care străbate și influențează toate etapele unei existențe individuale și care formează suportul vieților dedicate nu e rezervată doar câtorva "aleși". Natura ei e profund democratică: vocația e destinată să fie universal accesibilă, în așa fel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu e rezervată doar câtorva "aleși". Natura ei e profund democratică: vocația e destinată să fie universal accesibilă, în așa fel încât oricine să își poată gândi existența în funcție de o mobilizare interioară spre atingerea unui scop. Reiau aici raționamentul lui Weber, care rămâne interesant și sugestiv pentru înțelegerea tuturor proceselor prin care o societate își constituie reprezentări și practici ale "chemării" disponibile pentru toți membrii ei. Teza eseului e că la originea vocațiilor profesionale, care presupun angajarea unei pasiuni singulare în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin care o societate își constituie reprezentări și practici ale "chemării" disponibile pentru toți membrii ei. Teza eseului e că la originea vocațiilor profesionale, care presupun angajarea unei pasiuni singulare în exercitarea unei activități, stă un concept religios al chemării. Weber a arătat că în procesul de traducere a Bibliei în germană, Luther a deturnat noțiunea teologică a "apelului divin pentru mântuire", așteptarea Judecății de Apoi, făcând din el nucleul unei dedicații pentru muncă. În locul unei chemări care oferea retragerea monahală
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a trăi cum îi e plăcut lui Dumnezeu nu o supralicitare a moraliății laice prin asceză monahală, ci exclusiv îndeplinirea datoriilor laice, așa cum rezultă ele din poziția în viață a individului și care tocmai astfel devine Beruf (profesia sa)"4. Weber insistă asupra unui anume context din Noul Testament, care i-a permis lui Luther să opereze acest transfer al apelului divin asupra activităților mundane. Este fragmentul care evocă profesiile pe care le exercită indivizii în intervalul în care așteaptă mântuirea, ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de zi cu zi și se poate împlini acolo. "Profesia concretă a individului devine în măsură tot mai mare o poruncă specială a lui Dumnezeu, dată lui, de a face față poziției concrete în care l-a situat Dumnezeu"7. Weber reconstituie imaginea unui apel divin care nu se realizează numai în planul existenței monahale, ci și în acela al existenței triviale. Nu e mai mult decât o schimbare a locului în care e trăită chemarea religioasă: munca e substitutul unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această chemare și probabil că orice încercare de a extrapola condițiile vocației din societatea protestantă a secolului al XVI-lea ar fi greșită. Judith Schlanger, într-un eseu dedicat problemelor vocației 8, a arătat în ce fel modelul definit de Weber nu e adecvat pentru descrierea culturilor moderne. Etica protestantă e bazată pe acceptarea "propriului loc" și pe pasivitatea celui care primește din partea societății forma vieții individuale. În schimb, mizele moderne ale chemării presupun angajarea activă în căutarea misiunii existențiale și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sistem economic diversificat, cu posibilitatea specializării profesionale, cu accesul la spațiul public și la carierele dimensionate pe măsura individului. Iar această situare într-o lume a posibilităților profesionale nelimitate diferențiază net universul modern al vocației de cel protestant descris de Weber, bazat pe o economie capitalistă incipientă și pe viziunea ei conservatoare. Etica vocației nu se mai referă la o morală transcendentă care constrânge viața individului, ci la ilustrarea plenară, continuă și completă a proiectului personal pe parcursul întregii existențe: "Vocația modernă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o idee. Națiunea este cea care organizează existențele în plan terestru și, astfel, guvernează dimensiunea concretă a vieții. Din această perspectivă, pentru Fichte e clară diferența față de chemarea religioasă. Ca și gândirea protestantă din secolul al XVI-lea, căreia Max Weber îi atribuia secularizarea chemării, gândirea naționalistă din secolul al XIX-lea se bazează pe faptul că spiritualitatea religioasă nu inspiră decât un atașament pentru o viață invizibilă, neschimbând nimic în desfășurarea terestră a existenței: inspirat de apelul divin, poți aștepta
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
s-a întins cu atâta mai mult"80. Esențială e găsirea unei îndeletniciri - pentru că încorporarea vocației (a dorinței naționale) în fișa postului e deja asigurată. Este o neutralitate în raport cu meseria care dă naștere unor propoziții asemănătoare cu cele pe care Weber le desprinde din gândirea lui Luther. A-și găsi locul, a exersa o profesie, a ocupa o funcție, devin condiții suficiente pentru a constitui o viață dedicată. Iată ultimele rânduri din biografia doctorului Iuliu Baraș înregistrată în Conspectul lui Gr.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
modernități românești 1750-1860 (2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003. Weber, Max, Le savant et le politique. La profession et la vocation de savant. La profession et la vocation de politique (1917, 1919), traducere de Catherine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003. Weber, Max, Le savant et le politique. La profession et la vocation de savant. La profession et la vocation de politique (1917, 1919), traducere de Catherine Colliot- Thélène, La Découverte, Paris, 2003. Wilhelm, Fabrice, L'Envie, une passion démocratique au XIXe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
204 Virno, Paolo, 73 Vlad-Delamarina, Victor, 166 Voiculescu, Vasile, 115-116 Voinescu II, Ioan, 133 Volovici, Leon, 68, 85, 170, 235 Voltaire, 49-50, 184, 217 Vrabie, Gheorghe, 39 Vulcan, Iosif, 56, 89-93, 156, 186, 212-213, 216-217, 227 W Walter, Carole, 227 Weber, Max, 166-169, 182, 195, 235 Westphal, Bertrand, 14, 230 Wilhelm, Fabrice, 174, 235 Z Zamfir, Mihai, 60, 213-214, 225, 235 Zane, Gheorghe, 75, 225 Zanini, Adelino, 78, 235 Abstract The Genius Factory: the Birth of a Productivity Myth in the
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978, p. 122. 3 Titu Maiorescu, " În memoria poetului dialectal Victor Vlad (Delamarina)" (1898), în Opere, II, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1984, p. 141. 4 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003, p. 64. 5 Pentru un comentariu lămuritor al acestei probleme, trimit la cartea lui Giorgio Agamben, Le temps qui reste. Un commentaire de l'Epître aux Romains
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]