KorAP: Find »[drukola/base=zeiță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...117 118 119 ...191 >

4,773 matches

Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

o adiere, căutându-l pretutindeni. A ajuns astfel și în palatul Aphroditei care, geloasă, a supus-o unor cazne. Înduioșată de statornicia ei, Aphrodita a renunțat la persecuții, Eros a iertat-o și a dus-o în Olimp ca zeiță zeița sufletului. Pentru a completa tabloul erotic grec, amintim două zeități masculine puternic implicate în viața sentimentală și erotică a divinităților și oamenilor. Este vorba de Eros și de Dionysos. Eros (la romani, Cupidon) la origine este forța primordială creată din

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
munți, în păduri) și satiri (ființe jumătate oameni, jumătate țapi sau cai). În cinstea lui se organizau serbări zgomotoase. Pe Acropole, în Teatrul lui Dionysos, se dădeau reprezentații de teatru cu tragedii și comedii. Pasiphae este sora seducătoarei Circe și zeiță cretană despre care s-a spus că "a păcătuit pentru toți". Este și soția regelui legendar Minos, născut din relația lui Zeus cu Europa (fiica lui Agenor și a Telephassei de care s-a îndrăgostit Zeus, transformat într-un taur

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
fecioare ce o însoțesc pe Aphrodita cu dansul lor pentru a trezi farmec și încântare. Ele însoțeau uneori și pe Apollo, uneori pe Dionysos. În unele mituri, Charites se asociau cu Muzele, cele nouă fiice ale lui Zeus și ale zeiței memoriei, Mnemosyne: Clio (istoria), Euterpe (poezia lirică), Thalia (comedia), Melpomene (tragedia), Terpsihore (cântecul și dansul), Erato (poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
și ale zeiței memoriei, Mnemosyne: Clio (istoria), Euterpe (poezia lirică), Thalia (comedia), Melpomene (tragedia), Terpsihore (cântecul și dansul), Erato (poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică a Cartaginei și regina ei). După moartea mamei, Didona, Anna Furrina a fost găzduită

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
persecutată de soția acestuia, Lavinia, a vrut să se înece. A fost însă salvată și a devenit o nimfă nemuritoare. Ana Furrina / Anna Perenna era venerată de oameni simpli și în templele în care se practica prostituția sacră. Flora este zeița câmpurilor cultivate, a grădinilor, a florilor, a iubirii. La origine se spune că a fost o nimfă se numea Cloris. Ea a fost curtată și tulburată de Zefir, zeitate a vântului, care a luat-o de soție, i-a dăruit

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
s-au luptat și câștigător a fost Romulus, fondatorul Romei. Acca Larentia a mai fost numită și Doamna- Mamă, patrona și preotesele ce practicau în temple prostituția sacră, era omagiată în sărbători numite larentalia. Venus este corespondenta romană a Aphroditei, zeița frumuseții și a dragostei. În epoca arhaică era ocrotitoarea vegetației și a fertilității, a grădinilor și livezilor, a abundenței florale. Romanii o considerau reperul descendenței lor, mama Romei, prin fiul ei, Enea. Ovidius în "Fastele" o prezintă ca fiind creatoarea

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Potrivit unui mit, Venus l-a rugat pe Jupiter, tatăl ei, să-i îngăduie să-l purifice și să-l zeifice pe Enea, fiul ei, întemeietor, prin urmașii săi, Romulus și Remus, al Romei. Venus a preluat atributele Aphroditei de zeiță a frumuseții și a iubirii, modul voluntar și capricios de a se purta și de a influența destinele zeilor și ale oamenilor. Fiul ei și al lui Jupiter sau al lui Marte, Cupidon, comparativ cu Eros care simboliza inițial forța

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
pus la încercare iubirea și fidelitatea lui Psyche pe care, în cele din urmă, a iertat-o pentru curiozitatea de a-i deconspira identitatea. Iertată a fost și de Venus cea geloasă, dovadă că a intrat în panteonul olimpian ca zeiță. În numele zeiței Venus, hierodulele din Sicilia practicau prostituția sacră. Pentru simbolurile ei sexuale, era venerată și în Pompei, fiind patroana curtezanelor și a prostituatelor. Orgii sexuale se desfășurau și în timpul bacanaliilor, organizate toamna, în cinstea lui Bacchus, zeul vinului, viței

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
încercare iubirea și fidelitatea lui Psyche pe care, în cele din urmă, a iertat-o pentru curiozitatea de a-i deconspira identitatea. Iertată a fost și de Venus cea geloasă, dovadă că a intrat în panteonul olimpian ca zeiță. În numele zeiței Venus, hierodulele din Sicilia practicau prostituția sacră. Pentru simbolurile ei sexuale, era venerată și în Pompei, fiind patroana curtezanelor și a prostituatelor. Orgii sexuale se desfășurau și în timpul bacanaliilor, organizate toamna, în cinstea lui Bacchus, zeul vinului, viței de vie

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
desfășurau și în timpul bacanaliilor, organizate toamna, în cinstea lui Bacchus, zeul vinului, viței de vie, al beției, cu concursul bacantelor, preotesele zeului, al faunilor (perechile romane ale satirilor), reprezentați ca oameni cu coarne, copite și coadă de țapi. Cotytto este zeița romană Porneo, a nerușinării. Era celebrată în cadrul unor mistere cotyttia acestea erau ceremonii religioase secrete inițiatice, cu ritualuri magice și cu efecte purificatoare. Ele se practicau și în Egipt, în Iran, în India, în Grecia, în America precolumbiană, în Africa

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
într-o lume dominant și autoritar masculină, războinică, reprezentau pământul, luna, apa, vegetația, porumbul, recolta, fertilitatea. Predominau ritualurile închinate calendarului, recoltei și sacrificiile umane, unele canibalice. Sinuciderea era dovadă de înaltă moralitate, de aceea, la mayași, sinuciderea era simbolizată de zeița Ixtab. Tot la mayași, zeița lunii Ixchel, asociată Aphroditei, simboliza desfrânarea și era reprezentată cu o floare de Plumeria ce sugera plăcerea sexuală. Ixchel era asociată zeului scorpion, al războiului, ambii fiind ostili oamenilor. La azteci, Tlazolcotl, zeița pământului, a

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
autoritar masculină, războinică, reprezentau pământul, luna, apa, vegetația, porumbul, recolta, fertilitatea. Predominau ritualurile închinate calendarului, recoltei și sacrificiile umane, unele canibalice. Sinuciderea era dovadă de înaltă moralitate, de aceea, la mayași, sinuciderea era simbolizată de zeița Ixtab. Tot la mayași, zeița lunii Ixchel, asociată Aphroditei, simboliza desfrânarea și era reprezentată cu o floare de Plumeria ce sugera plăcerea sexuală. Ixchel era asociată zeului scorpion, al războiului, ambii fiind ostili oamenilor. La azteci, Tlazolcotl, zeița pământului, a fecundității, ocrotitoarea păcatelor carnale, era

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
simbolizată de zeița Ixtab. Tot la mayași, zeița lunii Ixchel, asociată Aphroditei, simboliza desfrânarea și era reprezentată cu o floare de Plumeria ce sugera plăcerea sexuală. Ixchel era asociată zeului scorpion, al războiului, ambii fiind ostili oamenilor. La azteci, Tlazolcotl, zeița pământului, a fecundității, ocrotitoarea păcatelor carnale, era reprezentată călărind pe o coadă de mătură ca o vrăjitoare și ținând în mână un șarpe, simbolul falic. La incași, Fecioarele soarelui Aclla Cuna erau tinere frumoase, educate în temple. Unele erau destinate

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
șarpe, simbolul falic. La incași, Fecioarele soarelui Aclla Cuna erau tinere frumoase, educate în temple. Unele erau destinate căsătoriei cu demnitari și erau instruite în muncile casnice, altele erau pregătite pentru a sluji zeii în temple. Zeități traco-getice Cotytto este zeița tracă a sexualității, în onoarea căreia se organizau orgii sexuale ritualice. Bendis este zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
lumina pe pământ. Este reprezentată ca o femeie care-și expune ostentativ organele sexuale. Furioasă că nu putea aduce lumina soarelui, și-a dezgolit corpul în fața zeităților, acesta fiind un striptease sacru. Râsul lor zgomotos a făcut-o curioasă pe zeița Amaterasu să iasă din peșteră și astfel soarele a fost redat universului. Stripteasul sacru mitic a dat naștere practicii "kagura" în care o preoteasă joacă rolul zeiței Ama no Uzume, obicei preluat în bordelurile medievale. Amaterasu este zeița japoneză a

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
acesta fiind un striptease sacru. Râsul lor zgomotos a făcut-o curioasă pe zeița Amaterasu să iasă din peșteră și astfel soarele a fost redat universului. Stripteasul sacru mitic a dat naștere practicii "kagura" în care o preoteasă joacă rolul zeiței Ama no Uzume, obicei preluat în bordelurile medievale. Amaterasu este zeița japoneză a soarelui, ocrotitoarea insulelor nipone, descinde din primordialii Izanagi și Izanami și are trei frați. Frumusețea și strălucirea ei i-au orbit pe părinții ei, de aceea ei

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
curioasă pe zeița Amaterasu să iasă din peșteră și astfel soarele a fost redat universului. Stripteasul sacru mitic a dat naștere practicii "kagura" în care o preoteasă joacă rolul zeiței Ama no Uzume, obicei preluat în bordelurile medievale. Amaterasu este zeița japoneză a soarelui, ocrotitoarea insulelor nipone, descinde din primordialii Izanagi și Izanami și are trei frați. Frumusețea și strălucirea ei i-au orbit pe părinții ei, de aceea ei au trimis-o să domnească ca Regină a Cerurilor. A intrat

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
în conflict cu unul dintre frați și soțul ei, Susonowo, zeul furtunii, și, drept răzbunare, s-a retras într-o peșteră și a lăsat lumea în beznă, producând "marea eclipsă". Celelalte zeități s-au asociat pentru a o ademeni pe zeiță să iasă din peșteră și să redea universului soarele. Doar ilaritatea zeităților provocată de dansul lasciv (de genul stripteasului) al zeiței Ama no Uzume au făcut-o pe divina Amaterasu să părăsească peștera și să redea lumii soarele, alternarea zilei

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
și a lăsat lumea în beznă, producând "marea eclipsă". Celelalte zeități s-au asociat pentru a o ademeni pe zeiță să iasă din peșteră și să redea universului soarele. Doar ilaritatea zeităților provocată de dansul lasciv (de genul stripteasului) al zeiței Ama no Uzume au făcut-o pe divina Amaterasu să părăsească peștera și să redea lumii soarele, alternarea zilei cu noaptea și a anotimpurilor. Inari este zeița responsabilă cu fertilitatea plantelor și animalelor și este implicată în prostituția sacră. Zeități

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
universului soarele. Doar ilaritatea zeităților provocată de dansul lasciv (de genul stripteasului) al zeiței Ama no Uzume au făcut-o pe divina Amaterasu să părăsească peștera și să redea lumii soarele, alternarea zilei cu noaptea și a anotimpurilor. Inari este zeița responsabilă cu fertilitatea plantelor și animalelor și este implicată în prostituția sacră. Zeități scandinave Frigg, identificată cu Venus, este zeița iubirii conjugale, a căsniciei și a maternității. A treia soție a zeului Odhinn, ea este aceea care se implică în

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
pe divina Amaterasu să părăsească peștera și să redea lumii soarele, alternarea zilei cu noaptea și a anotimpurilor. Inari este zeița responsabilă cu fertilitatea plantelor și animalelor și este implicată în prostituția sacră. Zeități scandinave Frigg, identificată cu Venus, este zeița iubirii conjugale, a căsniciei și a maternității. A treia soție a zeului Odhinn, ea este aceea care se implică în destinele oamenilor, deviindu-i deciziile soțului prin aluzii viclene. Patronează petrecerile, serbările, orgiile. Alaiul ei, constituit din șapte fecioare, determină

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
simbolizează ploaia pentru recolte bogate. În palatul ei adăpostește, postum, pe toți cei care suferă din dragoste. Ca magiciană deține arta descântecelor și a farmecelor. Alaiul ei de zâne are menirea de a consola femeile nefericite în dragoste. Natt este zeița nopții, fiica uriașului Nör. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu pielea închisă la culoare și surprinde prin nestatornicia în dragoste. Cu trei bărbați a avut trei copii: Rymd, zeul spațiului, făptură misterioasă ce nu se arăta oricui, Jörd, zeița

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
zeița nopții, fiica uriașului Nör. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu pielea închisă la culoare și surprinde prin nestatornicia în dragoste. Cu trei bărbați a avut trei copii: Rymd, zeul spațiului, făptură misterioasă ce nu se arăta oricui, Jörd, zeița pământului, întâia soție a lui Odhinn, Delling, zeul zorilor de zi. Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică Curtezane în Vechiul Testament Lilith este prezentă în mituri babiloniene (Lilatu, zeița nopții), ca fiind mâna stângă a zeiței sumeriene Inanna, este

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
zeul spațiului, făptură misterioasă ce nu se arăta oricui, Jörd, zeița pământului, întâia soție a lui Odhinn, Delling, zeul zorilor de zi. Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică Curtezane în Vechiul Testament Lilith este prezentă în mituri babiloniene (Lilatu, zeița nopții), ca fiind mâna stângă a zeiței sumeriene Inanna, este susținătoarea prostituatelor. Este prezentă și în mituri semite, în legende medievale. Tradiția talmudică o prezintă ca fiind prima soție a omului primordial Adam, sau prima Evă. Cei doi ar fi

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
arăta oricui, Jörd, zeița pământului, întâia soție a lui Odhinn, Delling, zeul zorilor de zi. Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică Curtezane în Vechiul Testament Lilith este prezentă în mituri babiloniene (Lilatu, zeița nopții), ca fiind mâna stângă a zeiței sumeriene Inanna, este susținătoarea prostituatelor. Este prezentă și în mituri semite, în legende medievale. Tradiția talmudică o prezintă ca fiind prima soție a omului primordial Adam, sau prima Evă. Cei doi ar fi fost plămădiți din lut de Creator. După

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]