3,844 matches
-
generale într un contur mult mai special, ne vom opri în partea a doua la raportul dintre teologie și estetică. Actualizarea concepției Bisericii creștine în domeniul estetic e necesară mai întâi fiindcă e prea puțin cunoscută de contemporanii noștri. În zestrea cu care vine dintr-o experiență aproape de două ori milenară, Biserica ortodoxă ne aduce nu numai cea mai largă concepție despre cultură, dar și o doctrină despre frumos, despre funcția artei și despre semnificația ei. Această actualizare, făcută prin confruntare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ce rămân totuși în subordinea hotărâtă a religiei. în creștinism, o chestiune ca aceasta privește mai ales raportul credinței noastre cu arta, cu filosofia și știința antică sau păgână. În alți termeni, această chestiune privește măsura în care creștinismul folosește zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut. Problema am încercat s-o tratez în capitolul Ortodoxie și Clasicism din cartea Ortodoxie și Etnocralie. Aici vom căuta să aducem câteva elemente în plus. Din elucidarea poziției ortodoxe față de antichitate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Petre, Oană și Duma Brudur precum și fratele lor mort Indrea (adică Andrei) erau veri cu fiii lui Simion Tansea, Toader Tansea, Duma și Stana. Simion Tansea va fi ținut în căsătorie pe vreo fată din neamul Brudureștilor care avea ca zestre de la părinți satul Brudurești, căci altfel nu ne putem explica cum de l-a stăpânit Simion Tansea când era satul de baștină al Brudureștilor. În anul 1487 înainte cu un an de a schimba și partea din satul Brudurești, rămasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei, văzând oglinda ce alungă duhurile, pernele frumos aranjate, ștergarele, fețele de masă cusute, ori brodate, năfrămile, oghialurile, scorțarele, lăvicerele, valurile de pânză, masa și scaunele, dulapul, florile și icoana. Aici aflat-am multe din tainele lumii. Aici popa a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tații iau amândoi paharul și dau miresei, iar mamele dau mirelui. Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de braț de flăcăi. Mirele merge după mireasă, dus de braț de domnișoare. Apoi merg nașii care au câte o sticlă cu vin și cinstesc pe cei întâlniți în cale, invitându-i la nuntă. În urmă vin carele (mașinile cu zestre). Drumul la casa mirelui: După cununia religioasă, mirii merg alături însoțiți de nași cu lumânările aprinse. Se cântă cântece de nuntă. Primirea mirilor în casă: Părinții mirelui așteaptă în prag mirii cu o farfurie de grâu și cu aghiazmă mică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în prag mirii cu o farfurie de grâu și cu aghiazmă mică și busuioc. Îi stropesc pe miri, îi seamănă cu grâu și îi trec pragul casei legați cu un prosop pe după gât, să râmână nedespărțiți toată viața. Se descarcă zestrea și se așază în casa mirelui. Masa de cununie la casa mirelui: mirii, nașii, părinții și nuntașii se așază la masă. Mirii mănâncă din același ou fiert ca să se iubească și să rămână nedespărțiți toată viața. Petrecerea pentru tineret: se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
școală bună, fă-l să înțeleagă valoarea lucrurilor pe care le primește. Cei șapte ani de-acasă Ca mamă, te gândești fără îndoială, să-i dai puiului tău tot ce e mai bun. Nu uita să pui însă în această zestre și cei 7 ani de-acasă, chiar dacă meseria de mamă este cea mai grea, are normă întreagă și nu te scoate la pensie niciodată. Educarea copilului începe din primele luni de viață, iar baza acestui proces este relația cu părinții
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dota fetei și ce suprafață de pământ dădeau fiecare pentru noua pereche. Aceste discuții căpătau de multe ori aspect de târg. După ce se ajungea la înțelegere se începea petrecerea. Uneori era întocmită între părinți o așa numită „foaie de zestre”. În săptămâna dinaintea nunții, mirele însoțit de cavalerul de onoare merge prin comună, din casă în casă, „cu plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
purtau salbe. Pe o panglică neagră, prinsă în jurul gâtului, se înșirau bani de aur de diferite mărimi. Erau salbe alcătuite dintr-un rând, din două sau chiar din trei rânduri de bani de aur. Când se mărita, fata avea ca zestre și salba pe care o purtase la horă. În picioare fetele purtau ghete cu fețe înalte care cuprindeau pulpa piciorului, în sus, spre genunchi. Pantofii nu apăruseră, iar în ținuta de sărătoare nu se purtau opincile. Nevestele tinere purtau și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
foișor lateral cu perspectiva spre stradă, către sud pentru a primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
morală și de drept să fie pe deplin în partea noastră. Mai vine însă în partea noastră împrejurarea că acel pămînt nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimeni de pe el, că e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc. Ni se scot ochii cu binele ce l-am avut din partea rușilor. Pentru a răspunde și la aceasta ne-ar trebui un volum întreg. Destul numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o va considera “obiectivă”, singura reală și comprehensibilă. Orice altă realitate va întâlni, apoi, el o va trata prin propriul sistem de referințe, se va situa doar în funcție de această „viziune funcționalistă a lumii”, cum o numește Abric (1994), apelând la “zestrea” sa. Orice nouă realitate va căpăta semnificație doar atinsă de această „aripă protectoare” care l-a marcat. El o va interpreta din unghiul cunoașterii sale. Dacă membrii unui grup împărtășesc o “teorie” (nu are importanță cum le-a fost inoculatăn
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de a participa la luarea deciziilor asupra propriului tratament; - Promovarea metodelor de prevenție și tratament-cost eficiente; - Avansarea cercetării științifice în domeniu, cu scopul de a îmbunătăți prevenția și tratamentul. Maladiile osteo-articulare și calitatea vieții Prevenție Maladiile articulare rezultă din interacțiunea zestrei genetice și a mediului înconjurător, care include activități, stil de viață, dietă, diferite toxine. Există dovezi că factori de mediu incomplet cunoscuți sunt importanți pentru apariția și cronicizarea maladiilor articulare. Cunoașterea acestora va permite realizarea de programme de prevenție eficiente
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
Antonin Ciolan și Vasile Popovici-Ieșeanu. NADOLSCHI, VICTOR (1911-1996) ASTRONOM, MATEMATICIAN Prof.univ.dr. Victor Nadolschi a fost un astronom care a pus multă și nobilă pasiune pentru dotarea și asigurarea posibilităților de cercetare științifică la Observatorul astronomic din Iași care, pornind de la zestrea minoră lăsată în urma lui Costachi Conachi (luneta adusă de la Vienaă, Neculai Culianu, Constantin C. Popovici (ecuatorialul cu obiectiv de 16 cm, o lunetă meridiană portativă, un altazimut Gauthieră, a reușit, totuși, să organizeze un observator unde să se poată face
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
coasă și cazma. (Traducerea tuturor versurilor din acest capitol aparține lui Leon Levițchi.) Mai izbitor este "adjectivul transferat" metonimic, trăsătură stilistică pe care o găsim la Vergiliu, la Spenser, la Milton, la Gray, la poeții clasici : în Sansfoys dead dowry - Zestrea moartă a lui Sansfoy - epitetul trece de la posesor la obiectul posedat, în drowsy tinklings - clinchetele somnoroase (Gray) și în merry bells - clopotele vesele (Milton), epitetele se referă la cei care poartă și, respectiv, la cei oare fac să sune clopotele
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
adesea instabile, limitate uneori la anumite contexte. Copiii surzi nu sunt întotdeauna constienți de ceea ce știu sau de felul în care utilizează în mod real cunoștințele sau deprinderile pe care le-au achiziționat deja. De aceea, educatoarea trebuie să inventarieze zestrea de cunoștințe și deprinderi matematice de care dispun copiii cu dizabilitați de auz veniți pentru prima dată în grădiniță. Ea trebuie să identifice copiii surzi care nu posedă deloc, ori în mică măsură, cunoștințe care să le permită participarea la
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
orientat către alte probe sau discipline. În timp, capacitatea de alergare cu viteză mare poate fi dezvoltată. „ Acesta este un simplu adevăr. Viteza obținută nu ține de destin, și nici nu este un dar genetic.” consideră (L. Seagrave, 1996). Totuși zestrea genetică nu trebuie contestată și nici minimalizată, întrucât viteza se educă numai în situația în care sportivul are predispoziții nervoase, musculare și antropometrice care avantajează obținerea unor adaptări ce permit exersări rapide. Același autor definește viteza de alergare, ca fiind
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pentru a produce mișcări predeterminate (R. Enoka, 1994). R.A. Schmidt, 1999, susține că un program motor este structura neurofiziologică de analiză (rețea neurală), întărită de un model specific de succesiune a etapelor învățării motorii. Un alt aspect referitor la influența zestrei ereditare privind viteza de alergare este efectul genetic asupra distribuției tipurilor de fibre și activității enzimelor în reacțiile metabolice privind rolul de energetician a ATP-ului, CP-ului și glicogenului în mușchiul scheletic. Știind că viteza se bazează pe efort
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
glicogenului în mușchiul scheletic. Știind că viteza se bazează pe efort anaerob, J.A. Simoneau, G.Lortie, C.Leblanc și C. Bouchard, 1986, au arătat că într-un efort anaerob de scurtă durată, (10s pe cicloergometru) -70% se bazează pe zestrea ereditară, când datele au fost exprimate per Kg de masă musculară activă. Preponderența tipurilor de fibre musculare va influența abilitatea de a alerga cu viteză mare pe distanță scurtă. Privind raportul în procente dintre tipurile de fibre participante în efortul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
calității motrice viteza și formele ei de manifestare Prin urmare putem conchide că viteza definită cel mai simplu ca fiind capacitatea omului de a efectua mișcările într-un timp cât mai scurt, este o calitate motrică complexă care depinde de zestrea ereditară. T. Ardelean, 1991, sintetizează foarte bine factorii care determină această calitate, delimitându-i în funcție de formele de manifestare ale vitezei. Viteza de reacție depinde de: - intensitatea influxului nervos senzitiv și motor; - rapiditatea transmiterii influxului nervos în diferite verigi; - reactivitatea organului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
nervoase. În consecință, formele complexe sunt mai educabile, cele simple mai puțin educabile. Cea mai puțin educabilă este viteza de reacție. Astăzi, este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este o calitate mai mult înnăscută decât dobândită, constituind o zestre ereditară, și este programată genetic. Analizând problema din această perspectivă, viteza ca zestre ereditară, vorbim despre “potențialul de viteză” al individului, punct de vedere crucial pentru conceperea programului de dezvoltare al vitezei și menit să ducă la evitarea erorilor de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Cea mai puțin educabilă este viteza de reacție. Astăzi, este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este o calitate mai mult înnăscută decât dobândită, constituind o zestre ereditară, și este programată genetic. Analizând problema din această perspectivă, viteza ca zestre ereditară, vorbim despre “potențialul de viteză” al individului, punct de vedere crucial pentru conceperea programului de dezvoltare al vitezei și menit să ducă la evitarea erorilor de instruire întâlnite în practică (T. Ardelean, 1991). “Astfel viteza reprezintă nivelul potențialului motor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ce înseamnă azi siajul, urma filosofiei nicasiene, dacă am depășit sau nu ipostaza unei posterități bibliografice, dacă a apărut sau nu măcar silueta diafană a celui ce vrea și poate să preia ștafeta din mîna magistru-lui. Așa cum formulam cîndva, chestiunea zestrei metafizice lăsate de Noica a devenit un subiect situat cumva între bavardaj și discursul tendențios-deformator, cel din urmă proiectînd lejer în derizoriu posibilitatea unei ontologii naționale. E drept că, uneori, prin grila unei comparații oarecum subversive, Noica a fost situat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]