4,648 matches
-
lăsat pomana strămoșu-mieu să să pustiiască... ce-am rugat pre părintele mieu, pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această sfîntă beserică pe acest loc, care-i iaste hramul Svîntul Ioan Zlataust...” Acum e limpede. Gheorghe Duca voievod a zidit Zlataustul pe locul unde s-a aflat biserica ridicată de Ștefan Tomșa vodă, care a domnit în două rânduri: 1611-1615, 1621-1623. Ca o confirmare vine spusa cronicarului Nicolae Costin: „În acest an veleatul 7190 a zidit Duca Vodă mănăstirea Sfântul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Gheorghe Duca voievod a zidit Zlataustul pe locul unde s-a aflat biserica ridicată de Ștefan Tomșa vodă, care a domnit în două rânduri: 1611-1615, 1621-1623. Ca o confirmare vine spusa cronicarului Nicolae Costin: „În acest an veleatul 7190 a zidit Duca Vodă mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust din Iași, pe care loc a fost o biserică mică de lemn, pe temelie naltă de piatră, care era făcută de Ștefan - Vodă Tomșa și închinând-o la o mănăstire din Rumeli, la Adriano
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
carele acum iaste vameș mare”. Iar despre mănăstirea lui aflăm la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatia a lui Păun mare vameș să devină stavropighie patriarhală. Și asta fiindcă vameșul Păun a închinat mănăstirea, zidită de el, Mănăstirii Patruzeci de Sfinți de la Athos. Acuma realizez de ce s-a „risipit” mă năstirea vameșului Păun. Să auzim care e părerea ta. Păi din câte am băgat eu de seamă din cele documente cercetate, călugărilor greci nu le
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
1668... Ea se lucră în 1670 și fu gata în 1671, toamna. Așa trebuie să fie. Anul 1672 este anul inaugurării”. Duca vodă spune că „Noi cu multă osîrdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ș-am zidit din pajiște această rugă”. Biserica a fost zidită după același tipic ca și Trei Ierarhii și nu întâmplător,dacă ținem seama de ce spune Virgil Drăghiceanu: „din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
gata în 1671, toamna. Așa trebuie să fie. Anul 1672 este anul inaugurării”. Duca vodă spune că „Noi cu multă osîrdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ș-am zidit din pajiște această rugă”. Biserica a fost zidită după același tipic ca și Trei Ierarhii și nu întâmplător,dacă ținem seama de ce spune Virgil Drăghiceanu: „din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mănăstire sau în jurul ei. Aș începe cu legenda care spune că înaintea zidirii mănăstirii ar fi existat un tunel care pornea din Curtea Domnească, trecea pe sub Bahlui și ieșea tocmai în curtea Cetățuii existente pe acest loc. După ce s-a zidit biserica, tunelul ieșea în altarul acesteia. Și la ce ar fi folosit tunelul? Păi e la mintea cocoșului... Acum știu ce vrei să spui. În clipe de cumpănă, voievozii cu ai lor o luau prin acest tunel și ajungeau la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu speram că ai să termini povestea asta așa de interesantă fără un „dar”, vere. Nu sunt eu vinovat, ci Dabija Vodă, care, la 27 noiembrie 1662 (7171), privitor la mănăstirea Hlincea, scrie: „Sfîntă mănăstire a fost întîi făcută și zidită de Zota fost vistiernic și nu a terminat-o, ci a rămas pustie de multă vreme și nimic nu a fost la acea sfîntă mănăstire: nici chilii, nici trapeză, nici bucate, nici vii, nici îngrădituri împrejurul mănăstirii,... nici vecini, și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de dud. Întâi aș spune - așa, ca pentru încălzire - că aici pe aproape se aflau bordeiele a trei nevoiași de vreme ce bariera s-a numit Trei Calici. Apoi trebuie să știi că Petru Șchiopu voievod, în prima sa domnie (1574-1579), a zidit mănăstirea Galata din Vale, care s-a aflat cam pe aici pe undeva... Dar din pricină că dealul a cam luat-o din loc, bisrica s-a dărâmat. Și atunci, când a ridicat Galata din Deal? Să-l ascultăm pe Grigore Ureche
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Într-acestaș an (1582) dacă s-au așăzat Pătru (Șchiopu) vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidisă întăi, mănăstirea Galata din vale, care apoi să răsipisă, ci cu toată nevoința au silit și... au zidit Galata în deal, care trăiește și pînă azi”. Dar... Apoi tu, vere, mereu ai câte un „dar”. Ia spune-mi ce ar mai fi de zis despre mănăstirea Galata din Deal? Până în 1591, când este scos din scaun, Petru Șchiopu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
neorânduială și complet sărăcită. Asta se întâmpla doar după 25 de ani. În actul de închinare a mănăstirii la Sfântul Mormânt din Ierusalim, întocmit de Radu Mihnea voievod, găsim: „Întâi despre toate cele ce au fost făcute și din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri, care s-au risipit și s-au stricat. Al doilea, și odăjdiile și argintăria bisericească... toate au pierit, s-a găsit numai o tipsie de argint. Și singură doamna Maria
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Sfîntul Sava tari și puternici să țină și să apere viile și grădinile de către el”. Să vedem ce spune Vasile Lupu voievod în actul din 27 martie 1640 (7148): „Am luat în ajutor pe Dumnezeu și am început și am zidit sfînta noastră rugă și mănăstire în tîrgul nostru de scaun, Iași, în numele celor Trei Ierarhi și învățători ai lumii: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur, și am... miluit sfînta noastră rugă și mănăstire cu sate și vii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ieșean... Nici nu mi-am dat seama când ieșeanul mă ia la vale: -Ce zici tu? Aista habar nu are ce și cum devine treaba cu biserica asta. Ei uite că n-ai brodito, vere. Află că biserica a fost zidită între anii 1795-1806, cu osteneala ieromonahului Vartolomeu și a credincioșilor din Târgușorul Nicolinei și că înaintea ei a existat o biserică din lemn înconjurată cu zid. Din pisania bisericii aflăm că la zidirea ei s-au folosit și materiale provenite
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
loc Serbările Iașului. Cu această ocazie, primarul orașului, Osvald Racoviță, a rezidit Arcul Academiei, demolat în 1890 din axul străzii ce ducea la gară. Astăzi strada Arcu. Când a fost făcut acest arc și unde era amplasat? Arcul a fost zidit în 1839, la propunerea lui Gheorghe Asachi, și făcea legătura între Academia Mihăileană, aflată pe locul Agenției TAROM de astăzi, și internatul cu administrația aflate pe locul Colegiului Național. Scopul era ușurarea trecerii elevilor dintr-o parte în alta. Acum
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Nicolae Iorga în niște note de călătorie de prin 1907. El spune că o mână de călugări a ridicat aici în Codrii Iașilor un schit din “scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. În 1638, însă, Vasile Lupu voievod zidește o biserică din piatră pe aceste “prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii”. Cu timpul, însă, zidirea s-a risipit. La 1702, Constantin Duca voievod o reface și își pune pisania scrisă pe grecește lângă cea a lui Vasile Lupu voievod
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să-i lăsați în pace... de... angherii,... fiindcă i-am lăsat... să îngrijească... sfînta biserică de acolo și să fie și pentru alte trebuințe ale sfintii biserici”. Asta se întâmpla cu 19 ani înainte de a veni Vasile Lupu voievod să zidească biserica din piatră. Acum cred că putem să începem a vorbi de viile din podgoria Copoului. Pentru încălzire, ți-aș aminti de o danie făcută la 5 mai 1575 (7083) către mănăstirea Sfântul Sava de la Ierusalim. Și cine-i cel
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Jora, acolo s-au înecat și alți mulți. Și astăzi iaste pomenit acel loc, de-i dzic Vadul Jorii. Și de acolo s-au întorsu Ștefan vodă și au descălecat târgul Iașii și în lauda lui Dumnezeu au început a zidi beserica marelui mucenic și ciudotvoreț Necolai”. Povestea era frumoasă, dar mă gândeam că Misail Călugărul vorbește de o altă perioadă din viața măritului Ștefan vodă, fiindcă puțin înainte spunea: Dacă i-au bătut pe turci, ei de la Podul Înalt au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pârău ce să desparte din Milcovul cel Mare”. Asta se întâmpla pe la 1475... Un alt glas, însă al lui Axinte Uricariul, de această dată m-a făcut atent: “Vă leato 6999 (1491). Într-acesta an să știi cetitorule că au zidit Ștefan vodă biserica lui Sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii bisericii, iară nu cum scrie înapoi (Misail Călugărul)”. De ce m-oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ne întâmpină doar biserica Sfântul Pantelimon, fondată prin 1762 de niște negustori din târul Iașilor, pe locul unui fost cimitir. Lăcașul a fost cunoscut și ca biserică a pitarilor. Au venit apoi “doftorii”, “spițerii” și “bărbierii”, care în 1805 au zidit-o din piatră. Astăzi este paraclisul asociației medicilor și farmaciștilor ortodocși din România. Mi-ai umplut capul cu o sumedenie de informații, dar despre moș Creangă n-ai suflat o vorbă. Apoi moș Creangă, bietul de el, era tânăr însurat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
forma ei de astăzi>”. Pe marmura de pe zidul lăcașului citim, însă: “Sinagoga... terminată în 1671 este urmașa Sinagogii din 1580”. Dar lucrurile nu se opresc aici. În lucrarea autoarei Aurora Fecheci: “Monumente arhitectonice ieșene” citim: “Sinagoga Mare de pe strada Sinagogilor, zidită în stil baroc târziu, între anii 1659-1670, refăcută în 1756 și apoi în secolele XIX și XX”... - am sfârșit eu pledoaria oftând... Nu ofta, vere. Tu ai vrut-o. Și să-ți spun una bună. Dacă-i bună, ce mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cam învârți în jurul cozii, prietene. Dă-i cu presupusu’! Îi dau. Îi dau, n-avea grijă. Să știi însă că în pesupunerea mea am pornit de la citatul tău, dat din “Iașii vechilor zidiri”; cum că Sinagoga Mare ar fi fost zidită “pe un loc al mănăstirii Aron Vodă”. Asta mă face să presupun că pe acolo s-ar fi putut afla acea enigmatică mănăstire “La Greci”, ridicată de Aron Vodă înaintea mănăstirii Sfântul Nicolae din Țarină. Da’ știi că mi-ai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
iei cam pe departe, vere. Spune de-a dreptul ce ai de zis. Întâi am să-ți spun că niciodată n-am vorbit despre această mănăstire. Așa că trebuie s-o luăm pe îndelete. Această biserică aflată în Tătărași, a fost zidită pe la 1629 de către hatmanul Nicoriță Baltag, pe locul alteia, din lemn, care se spune că ar fi fost ridicată pe locul unde - la 1415 - Alexandru cel Bun voievod, împreună cu boierii, ar fi întâmpinat sosirea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, aduse
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Și au dat danie sfintei mănăstiri Golăi din Iași”. 120 Dacă spune pisariul, atunci numaidecât e adevărat că pe atunci existau ceasornicari. Dar dacă stau bine și mă gândesc, sigur că existau ceasornicari, fiindcă turnul clopotniță al bisericii Trei Ierarhi, zidită între anii 1637-1639, avea un ceasornic care anunța ora prin bătăi ce se auzeau în tot târgul... Și unde-i turnul și mai cu seamă unde-i ceasul, vere? Întreabă-l pe arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy, care a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
întâmpinare să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: “Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Costache Luca era un întreprinzător. El a făcut și o cărămidărie, mai la deal de han. Era darnic. A dăruit cărămida din care s-a zidit biserica din Vișan. Apoi, de Paște și de Crăciun, obișnuia să bucure școlarii din Bucium cu îmbrăcăminte, încălțăminte și cu dulciuri... Cred că m-am dumirit unde mi-ai dat întâlnire mâine dimineață... Sigur că da, vere. Așa că mâine, când
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și aduceau din Egipt un car cu șase sute de sicli de argint și un cal cu o sută cincizeci de sicli. Tot așa aduceau și pentru toți împărații Hetiților și pentru împărații Siriei. $2 1. Solomon a poruncit să se zidească o casă Numelui Domnului și o casă împărătească pentru el. 2. Solomon a numărat șaptezeci mii de oameni ca să ducă sarcinile, optzeci de mii ca să taie pietre pe munte, și trei mii șase sute ca să-i supravegheze. 3. Solomon a trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
mii ca să taie pietre pe munte, și trei mii șase sute ca să-i supravegheze. 3. Solomon a trimis să spună lui Hiram, împăratul Tirului: "Fă-mi și mie cum ai făcut tatălui meu David, căruia i-ai trimis cedri, ca să-și zidească casa de locuit. 4. Iată, eu înalț o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu, ca să i-o închin Lui, să ard înaintea Lui tămîie mirositoare, să aduc necurmat în ea pîinile pentru punerea înainte, și să aduc arderile de tot de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]