30,395 matches
-
Pentru călătorii cu avionul 8 ore, se recomandă măsuri generale: evitarea│ │ ciorapilor cu efect constrictiv, hidratarea adecvată și efectuarea de │ │ contracții musculare frecvente, la gambe - grad 1C. │ │2. Dacă există factori de risc înalt pentru TEV, pe lângă măsurile generale │ │ se sugerează folosirea CE - grad 2C sau o singură doză profilactică de │ │ HGMM înainte de călătorie - grad 2C. │ │3. Nu se recomandă folosirea aspirinei pentru prevenția TEV - grad 1B. Anexa 1 Ierarhizarea factorilor de risc Fiecare factor de risc = 1 punct ● Vârsta 41-60
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230370_a_231699]
-
la nivelul membrelor inferioare este definită ca disonfort la nivelul acestora, care apare la efort dar nu cedează obligatoriu în repaus, nu limitează efortul la o distanță reproductibilă sau nu îndeplinește toate criteriile din Chestionarul Rose. Cei cinci P care sugerează ischemia acută sunt: pain- durere, paloare, lipsa pulsului, parestezii și paralizie. ELEMENTELE CHEIE ALE SIMPTOMATOLOGIEI SISTEMULU VASCULAR ● Orice limitare a mișcării la nivelul mușchilor membrelor inferioare sau îngreunarea mersului (descrisă ca oboseală). ● Orice leziune care se vindecă greu sau nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
normal /4- puls amplificat. ● Încălțămintea și șosetele trebuie îndepărtate în momentul examinării. Picioarele vor fi analizate din punctul de vedere al culorii (prezența sau nu a palorii sau cianozei), temperaturii, integrității tegumentare. ● Elemente suplimentare care ar trebui analizate și consemnate, sugerând boală arterială periferică severă sunt reprezentate de pierderea distală a pilozității, modificări tegumentare trofice, pahionicoză. EVALUAREA PACIENȚILOR CARE PREZINTĂ SAU SUNT LA RISC DE A DEZVOLTA BOALĂ ARTERIALĂ PERIFERICĂ Testele neinvazive obiectivează boala arterială periferică și oferă posibilitatea realizării unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
Deși există o gamă variată de teste neinvazive, prezentarea clinică a fiecărui pacient indică strategia diagnostică specifică și eficientă. Candidați pentru revascularizare │ Ecografie Doppler, RMN sau CT │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘ METODE DE DIAGNOSTIC IN BOALA ARTERIALA PERIFERICA Diagnosticul de boală arterială periferică este sugerat de anamneza și examenul fizic al pacientului, fiind necesare ulterior teste pentru stabilirea exactă a localizarii anatomice a leziunii aterosclerotice precum și gradului stenozei. Testele de diagnostic pentru boala arterială periferică trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: acuratețe mare, cost acceptabil, accesibilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
să apară simptome cardiace: angină, aritmii care necesită reevaluare cardiologică. TRATAMENTUL ENDOVASCULAR AL CLAUDICAȚIEI Clasa I 1. Procedurile endovasculare sunt indicate pentru pacienții la care claudicația intermitentă le afectează stilul de viață personal sau profesional și există elemente clinice ce sugerează o probabilitate mare de îmbunătațire a simptomatologiei după intervenție, în condițiile în care a existat un răspuns inadecvat la tratamentul farmacologic sau programul de exercitii fizice și/sau există un raport risc/beneficiu favorabil (nivel de evidență A); 2. Procedurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
ischemie critică de membru inferior (nivel de evidență C). C. ISCHEMIE ACUTĂ DE MEMBRU INFERIOR Ischemia acută de membru inferior este definită ca scădere rapidă și bruscă a perfuziei periferice care afectează viabilitatea membrului respectiv. Cei cinci de P care sugerează pericolul afectării viabilității membrului respectiv sunt: pain (durere), paralizie, parestezie, lipsa pulsului și paloare. DIAGNOSTICUL în ISCHEMIA ACUTĂ DE MEMBRU INFERIOR (figura 6) Stabilirea rapidă a gradului de afectare: ● Absența pulsului ● Pierderea funcției motorii sau senzitive ● IGB mai mic 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
100 kcal și maxim 48 mg/100 kcal (4,4-53 mg/kgc/zi) [18]. C Argumentare Concentrația recomandată pentru inozitol este similară cu cea din laptele matern (22-48 mg/100 kcal) iar concentrația serică crescută a inozitolului în sângele nou-născutului sugerează un rol important în dezvoltarea precoce [17]. IV Argumentare Inozitolul (mioinozitol la nivelul țesuturilor umane) are rol în transmiterea semnalelor celulare, este factor esențial pentru creștere, cu posibil rol în sinteza de surfactant și dezvoltarea pulmonară și de prevenire a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
și influențând experiențele personale ale copiilor (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetările asupra gemenilor și asupra copiilor adoptați demonstrează natura ereditară a trăsăturilor de personalitate, subliniind și caracterul lor maleabil. Rezultatele obținute de Huesmann și colegii săi sugerează posibilitatea prezicerii comportamentului agresiv la trei generații consecutive (Eron, Huesmann, DuBow, Romanoff și Yarmel, 1987; Huesmann et al., 1984 citați de Eron, 1994); fapt ce nu contravine ideii de determinism genetic. Autorii citați explică totuși fenomenul în termeni de procese
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de sine scăzută presupune o tendință crescută a agresivității. Unii cercetători explică această tendință ca pe o tentativă a individului de a-și mări stima de sine încercând să-i domine pe ceilalți printr-un comportament agresiv (Toche, 1993). Alții sugerează că o stimă de sine slabă stimulează gustul pentru acte de risc. Dar în același timp s-a demonstrat că și o puternică stimă de sine poate provoca o tendință agresivă mai ridicată (Baumeister și Tice, 1988; Baumeister, 1989 citați
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
între furie și temperatura crescută. Studii empirice asupra acestui fenomen apar la sfârșitul secolului al XIX-lea atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii (a se vedea Anderson și Anderson, 1998). În ciuda caracterului rudimentar al metodelor folosite, rezultatele sugerează deja o legătură reală între gradul de violență și temperatura "ostilă". Efectele căldurii asupra ființei umane pot părea paradoxale. Pe de o parte, oamenii devin mai pasivi și mai puțin motivați, pe altă parte, căldura crește probabilitatea agresivității. Agresivitatea, mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au identificat 26 de efecte diferite ale temperaturii ridicate (temperaturi de 35 C vs nivelul cel mai scăzut sau mediu de 18 C), ținând cont și de posibilitatea intervenției altor factori capabili să crească nivelul emoțiilor negative. Rezultatele sunt cele sugerate de modelul NAE, dar nu sunt semnificative din punct de vedere statistic. Divergența dintre rezultatele studiilor empirice și ale studiilor de arhivă se datorează faptului că, în cazul experimentelor în laborator, subiecții știu cu siguranță că pot opri experimentul oricând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
inscripția "garaj" pentru a-i informa pe cetățeni că nu va mai putea lua pasageri. Rezultatele obținute de Pastore arată că atunci când frustrarea este justificată, numărul de reacții agresive este mai puțin semnificativ decât în studiul original. În concluzie, autorul sugerează că o frustrare, justificată sau arbitrară, poate induce o stare de furie, atât într-o situație, cât și în cealaltă, doar că manifestarea acestei stări va depinde, printre altele, de intenția pe care individul o va atribui agentului de frustrare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cel care agresează. Prezența unui observator pacifist (purtând simboluri pacifiste și prezentat ca membru al unei asociații pacifiste) în timpul îndeplinirii aceleași sarcini reduce agresivitatea atâta timp cât observatorul rămâne în sală. În prezența unui observator ce aprobă actele agresive (purtând accesorii ce sugerează apartenența sa la un club de arte marțiale și prezentat ca instructor al acestui gen de sport), subiecții manifestă mai multă agresivitate în timpul aflării observatorului în sală și mai puțină atunci când acesta pleacă. * Ce fac observatorii? Un observator poate interveni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Pahlavan, 1987). Carlson, Marcus-Newhall și Miller (1990) au efectuat o meta-analiză a 57 de studii având ca temă efectul armelor de foc, întrebându-se dacă nu cumva efectul armelor este rezervat doar subiecților care au intuiția ipotezelor experimentatorului. Concluzia autorilor sugerează că prezența atributelor agresivității favorizează actele agresive numai la subiecții care au afirmat că nu bănuiau ipotezele experimentatorului, pentru că subiecții suspicioși, ghicind care sunt ipotezele, au decis să nu colaboreze cu experimentatorul (Carlson et al., 1990). Pentru Sabini (1992) aceste
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1987) studiază procesele prin care agresivitatea se învață, se conservă și se reproduce. Bandura (1983) consideră că agresivitatea, ca orice alt comportament, se poate învăța și înmagazina prin experiențe directe sau indirecte, prin întărire sau pedeapsă. Berkowitz și LePage (1967) sugerează că prezența atributelor asociate violenței crește probabilitatea agresivității prin intermediul unui proces de amorsare (activare datorată unei amorse). În opinia lui Eron și a colegilor săi (Eron, Banta, Walder și Laulichet, 1961 citat de Eron, 1994), comportamentele agresive se învață cu ajutorul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
apropiate, iar comportamentul întărit reciproc. Pentru a stabili relații de prietenie și a le păstra ulterior, membrii grupărilor trebuie să știe să se manipuleze și să se controleze unul pe celălalt. Reacțiile partenerilor la adresa comportamentelor antisociale anterioare sau ulterioare îi sugerează copilului ce comportament să adopte pentru a rămâne în grup și a fi respectat. Se formează astfel un sistem de valori și de convingeri pro agresivitate care întărește manifestările antisociale. În societățile moderne, existența bandelor de cartier reprezintă cauza majoră
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au clasat pe locul patru în urma Noii-Zelande, Australiei și Irlandei de Nord. Datele obținute indică că, față de alte țări industrializate, americanii folosesc mai des soluții și mijloace violente pentru rezolvarea problemelor personale. Alte rezultate oferite de Archer și Gartner (1984) sugerează că țările luate în calcul pot fi de asemenea clasificate după nivelurile lor diferite de agresivitate în funcție de participarea lor la războaie, de exemplu. Un război (mai ales dacă țara în cauză este principalul provocator) poate genera o serie de norme
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de culoare albă sunt mai numeroase în regiunile în care activitatea principală a oamenilor este creșterea animalelor. Conceptul de sub-cultură a violenței a fost criticat sub pretextul că anumite presupoziții fundamentale ridică încă multe probleme. Tedeschi și Felson (1994) au sugerat că acceptarea conceptului implică: (a) ca factorii demografici să fie strâns legați de anumite valori și (b) ca aceste valori, la rândul lor, să mediatizeze agresivitatea și comportamentul violent. Autorii concluzionează că evidența acestui tip de corelație ipotetică este foarte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
specificat că în acest ultim studiu subiecții și-au evaluat retrospectiv tendințele agresive, pe când în cercetarea lui Reinisch (1981) subiecții și-au evaluat eventualul comportament în situații de provocare fictivă. Din această cauză nu putem trage concluzii solide, chiar dacă rezultatele sugerează că expunerea prenatală la hormoni poate influența dezvoltarea unei sensibilități agresive sporite în situații de provocare. Activitatea hormonală mai poate corela pozitiv cu percepția sinelui și a celorlalți. O corelație pozitivă între nivelul testosteronului și evaluarea sinelui pe scala agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
distanțare clară. Atunci când rezultatele sunt foarte strânse, creșterea nu poate fi verificată. Gladue, Boechler și McCaul (1989) extind interpretările rezultatelor, demonstrând că în timpul realizării unor sarcini în laborator câștigătorii prezintă o creștere a nivelului testosteronului chiar după competiție. Acest lucru sugerează că nivelul mai ridicat de testosteron nu e legat de natura competitivă a sarcinii, ci de percepția unei victorii nete. Un alt rezultat interesant al studiului lui Mazur și Lamb (1980) se referă la corelația dintre nivelul testosteronului și starea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din fața eventualului atac. Mulți cercetători consideră că efectul anumitor variabile de mediu (un sunet neplăcut, de exemplu) asupra comportamentului agresiv este strâns legat de conceptul de activare fiziologică. Unele cercetări demonstrează chiar că activarea fiziologică crește probabilitatea agresivității, pe când altele sugerează contrariul. * Activarea fiziologică influențează agresivitatea Imaginați-vă că alergați. La un moment dat vă opriți pentru a-i vorbi unui prieten, iar el vă răspunde cu obrăznicie. Cum ați reacționa? În conformitate cu ipoteza care stabilește o corelație între activare și agresivitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
donație au reacționat cu mai multă furie decât cei care așteptau doar 10 cenți. De asemenea, cei care sperau în succesul lor au fost mult mai furioși decât cei care se așteptau la eșec (Kulik și Brown, 1979). Aceste rezultate sugerează că dacă frustrarea în sine antrenează declanșarea agresivității, gradul de frustrare determină gradul de furie resimțit de victimă. Frustrarea induce astfel o stare de furie sau de iritare, pregătind apariția agresivității. Dar pentru ca agresivitatea să se manifeste, ar trebui să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentului agresiv fiind foarte complexă, nu permite soluții fără echivoc în ceea ce privește soluționarea problemei. Comportamentele agresive, chiar și în interiorul aceleași specii de animale, nu formează o singură unitate comportamentală sau biologică care să permită referirea la un determinism genetic simplu după cum sugerează formularea (Roubertoux et al., 1990). Teoria biologică a comportamentului agresiv stipulează că acesta ar fi rezultatul activării centrilor de control sau a substraturilor nervoase particulare însărcinate fiecare în parte cu diferite tipuri de comportament agresiv. Ținând cont de criteriul folosit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comise în 110 țări și 44 de orașe importante în perioada 1900 1970. Scopul principal al studiului a fost acela de a vedea dacă implicarea într-un război crește nivelul de violență al unei țări după terminarea războiului. Cercetările anterioare sugeraseră existența unei astfel de legături. Analiza efectuată de Archer și Gartner confirmă această presupoziție, valabilă atât pentru învingători, cât și pentru cei care au pierdut, dar cu un efect mult mai important pentru primii. În țările învinse efectul se manifestă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
artefacte demografice, (2) solidaritatea socială, (3) dezorganizarea socială, (4) factorii economici, (5) catharsisul, (6) veteranii violenți, (7) legitimarea violenței. Pentru Archer și Gartner explicația care susține legitimarea violenței este cea mai plauzibilă. Rezultatele studiului realizat de Archer și Gartner (1984) sugerează că națiunile pot fi caracterizate de nivelul lor de agresivitate măsurat prin intermediul gradului de participare la agresiuni violente în timpul războiului. Participarea la război, mai ales în calitate de actor principal, poate deveni cauza legitimării violenței, fapt ce duce în consecință la creșterea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]