29,566 matches
-
la eliberarea sa, În 1976, În schimbul lui Luis Corvalán, un comunist chilian. Cu excepția unor astfel de proteste ocazionale față de soarta anumitor disidenți și a unei campanii concertate pentru dreptul la emigrație al evreilor sovietici, Occidentul a acordat extrem de puțină atenție treburilor interne ale Uniunii Sovietice - mult mai puțină decât acorda la Începutul anilor ’80, de exemplu, opoziției interne din Polonia sau chiar din Cehoslovacia. Uniunea Sovietică s-a retras din Asociația Mondială de Psihiatrie abia În 1983, după ce aceasta - cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru rolul său esențial În epurările În masă de la Începutul anilor ’70. Comuniștii cehoslovaci au izbutit să mențină un control total până În ultima clipă. Nici Biserica Catolică (instituție care, În Cehia cel puțin, a avut Întotdeauna un rol minor În treburile interne), nici opoziția intelectuală nu se bucurau de un sprijin de amploare În societate. Prin epurări de o eficiență brutală, majoritatea intelectualilor țării, de la dramaturgi și istorici până la reformatorii comuniști din anii ’60, fuseseră Înlăturați nu numai din slujbe, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cehoslovacia era anostă, mediul Înconjurător se deteriora, iar cenzura omniprezentelor autorități călca pe nervi tineretul. Dar, câtă vreme se abțineau de la confruntări cu regimul și mimau un oarecare respect pentru retorica sa bombastică, oamenii erau lăsați să-și vadă de treabă. Regimul reprima strict și brutal orice diferență de opinie. Participanții la demonstrațiile organizate la Praga și În alte orașe În august 1988 pentru comemorarea a douăzeci de ani de la invazie au fost arestați, iar eforturile neoficiale de a organiza un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și croații deveneau tot mai agitați În patria lor iugoslavă comună nu fiindcă Înviaseră sentimente religioase, preferințe lingvistice sau particularisme etnice mai vechi, ci pentru că Începeau să creadă că ar duce-o mai bine dacă și-ar putea vedea de treabă fără să aibă grija iugoslavilor neajutorați din sud. Autoritatea personală a lui Tito și Înăbușirea energică a criticilor substanțiale au Împiedicat popularizarea unor asemenea opinii. Dar, după moartea lui, situația s-a deteriorat rapid. În anii ’60 și la Începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Macedonia. Reacțiile internaționale erau contradictorii. SUA și majoritatea aliaților din NATO au propus Încă din octombrie 1998 să intervină militar, sub o formă sau alta, În favoarea albanezilor asediați. Dar la ONU (care ar fi trebuit să aprobe acest amestec În treburile aparent „interne” ale unui stat suveran) se Înregistra o puternică opoziție din partea Chinei și a Rusiei - al cărei parlament a votat o rezoluție ce condamna orice acțiune viitoare a NATO drept „agresiune ilegală”. În cadrul Uniunii Europene și al NATO, Grecia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
americane nu voiau să riște și mulți politicieni americani continuau să creadă că țara lor nu avea nimic „de câștigat” din acest război. Desfășurarea trupelor NATO În aceste circumstanțe fără precedent - sau ideea că SUA ar putea interveni unilateral În treburile interne ale unui stat suveran cu care nu avea nimic de Împărțit - nu era ușor de acceptat. Cum a observat Secretarul de Stat Warren Christopher În toiul războiului din Bosnia, era o „problemă infernală”. Cât despre iugoslavi, nimeni nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
declarație clară privind separarea puterilor etc. În această privință era, cum au prezis mulți, dezamăgitor. Dar textul lui Giscard - adoptat după o serie de dezbateri ca Tratat Constituțional la Roma În 2004 - oferea un plan suficient pentru managementul practic al treburilor Uniunii: sisteme Îmbunătățite de coordonare pe probleme de apărare și imigrație; un rezumat simplificat și unitar al dreptului european; o Cartă a Drepturilor Fundamentale ale cetățenilor UE, menită să consolideze autoritatea curților europene; o prezentare clară și chiar ambițioasă a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
alegerile europene. În Polonia, participarea de numai 20% reprezenta o scădere cu 26 de procente față de alegerile naționale din 2001, fiind cea mai redusă de la căderea comunismului. De ce erau europenii, cei „noi” și cei „vechi” deopotrivă, atât de indiferenți față de treburile Uniunii Europene? În mare parte din convingerea universală că nu le pot influența. Majoritatea guvernelor europene nu au supus la vot deciziile de aderare la UE sau la zona euro - poate și pentru că În țările În care s-a organizat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În alte părți, ele nu au renunțat la atribuția vitală a oricărui stat modern. Uniunea Europeană nu are armată. Este În parte un accident istoric. La Începutul anilor ’50, mulți considerau că În viitor vest-europenii pot și trebuie să-și organizeze treburile militare: la o Întâlnire a Adunării Consultative a Consiliului Europei din august 1950, francezul Paul Reynaud a propus chiar un Minister European de Război. Dar proiectul eșuat al unei Forțe de Apărare Europene (vezi capitolul VIII) și includerea Germaniei de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prea puțin promițătoare pentru o Întreprindere atât de ambițioasă. Cetățenia, democrația, drepturile și datoriile sunt strâns legate de stat, mai ales În țările cu o tradiție vie a participării active la viața publică. Proximitatea fizică este importantă: ca să participi la treburile statului, trebuie să simți că faci parte din el. Chiar În epoca trenurilor ultrarapide și a comunicării electronice În timp real, nu este clar cum poți fi un cetățean activ al Europei din Poimbra sau Rzeszów. Pentru ca acest concept să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naftalină. Ei pur și simplu nu făceau legătura Între Vichy și Auschwitz. Regimul de la Vichy trădase Franța. Colaboraționiștii se făcuseră vinovați de trădare și crime de război. Dar „crimele Împotriva umanității” nu făceau parte din lexiconul juridic francez. Ele erau treaba nemților. Această situație s-a menținut timp de 20 de ani. Când autorul cărții de față studia istoria Franței la sfârșitul anilor ’60 În Anglia, literatura de specialitate despre Franța În al doilea război mondial (atâta câtă era) ignora cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
zișii reacționari care nu băteau din palme și nu aduceau slavă partidului și lui Stalin cel Mare. Evreii erau cei mai activi agenți propagandiști agitatori. Când s-a luat pământul prima dată de la așa zișii moșieri, evreii, deși nu aveau treabă cu agricultura, ei fiind negustori, strigau „vrem pământ pentru țărani”, apoi au urmat țăranii la rând, li s-a luat pământul pană la ultima brazdă iar cei care s-au opus au fost întemnițați. Mulți români, ba chiar foarte mulți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate și fenomen social: închistare, incultură, dublată de agresivitate, interes meschin față de treburile altuia. Provincialismul se devoră pe sine însuși, fiind formă fără fond, loc fără spațiu, prezent fără trecut. O anumită deficiență de materie epică, determinată și de caracterul caleidoscopic, fragmentar al narațiunii, se face simțită în mai multe scrieri ale lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
au sau aveau încă, până nu demult, un costum pe lângă care splendorile din Salammbô se pot aduna fără să le depășească, și străinul chiar recunoaște că mondenele noastre au geniul toaletelor. Suverana noastră inluminează cărți de rugăciuni, excelează în toate treburile așa-zise femeiești și a fost prima care a preconizat reînnoirea artei intime, personale și decorative care are drept scop înainte de toate de a înfrumuseța, care vizează estetizarea completă și integrală a vieții de zi cu zi"115. Bachelin crede
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nicăieri” nu ar fi o mare nenorocire. În timpul cât se luptau Între ele aceste mișcări, simbolismul și parnasianismul, pe de o parte, iar realismul pe de altă parte, curente literare adevărate, cu o estetică bine pusă În pagini, Își făceau treaba prin Al. Macedonski, George Bacovia, Ion Pillat, iar Tudor Arghezi, deși nu era nici simbolist, nici tradiționalist, „Împrumutând din toate” (C. Ciopraga), se impunea prin geniul său ca unul din cei mai mari poeți ai vremii. El confirma aprecierea lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
originea terestră. De altfel, În limbajul lui Cătălin apar expresii cu particularități fonetice cum ar fi: „acu-i-acu”, moldovenisme, exprimând stări reflexive remarcabile. De ele se contaminează și Căiălina. „Da’ ce vrei mări Cătălin? La du-t’ de-ți veti de treabă.” „Da’ ce vrei mări...” În loc de „dar” se justifică prin aceeași intenție a poetului de a coborî și prin limbaj pe cei doi În spațiul terestru efemer. Un apel la limba vorbită Într-un spațiu cunoscut era de așteptat. Când Cătălina
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar cu comportamente hiperbolizate. Astfel, lui HarapAlb Îi ies În cale pe rând: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și PăsăriLați-Lungilă. Prezentarea lor caricaturală este excepțională și pune În evidență talentul prozatorului. Dar toți cei cinci „eroi” au de făcut câte o treabă pe măsura capacității lor de a-și arăta „talentul”. La ajutoarele evocate mai sus, trebuie adăugat calul, Înzestrat cu virtuți supranaturale. Gerilă este „o dihanie de om care se perpelea pe lângă foc”; Flămânzilă este „foametea, sac fără fund sau cine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
De frica lui Lică tremurau toți, fiindcă era om aspru, știa toate Înfundăturile, cunoștea pe toți oamenii buni, dar și pe cei răi. Porcar priceput, el recunoaștea urechea grăsunului și În oala cu varza. Era Însă discret și tăcut În privința treburilor care nu-1 priveau În mod direct. Lică a sosit la Moara cu noroc Într-o dimineață. Autorul Îi schițează un portret sumar: cam de vreo treizeci și șase de ani, Înalt uscățiv la față, cu mustața lungă, ochii verzi, sprâncenele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de voi”. Sămădăul știe cu cine are de-a face. Ajuns În fața comisarului, Lică recunoaște că văzuse cuțitul la Săilă și că biciul este al lui, presupunând că Îl uitase la Moara cu noroc. Lică era grăbit să plece la treburile lui, iar comisarul n-a Îndrăznit să-1 rețină știind cine erau stăpânii lui. Între timp, jandarmii l-au adus pe Ghiță la Ineu și, Întâlnindu-se cu Lică, acesta i-a șoptit să nu-și facă griji și să aibă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ar fi fost de presupus, având În vedere sângele de pe capra trăsurii și din jur. Săilă Boarul și Buză-Ruptă au fost prinși la Salonta și duși la Oradea-Mare, unde erau ceilalții arestați. Lică rămăsese În libertate, să-și caute de treburile stăpânilor. Ana s-a dus la Oradea cu popa, vărul lui Ghiță, să-și vadă soțul la Închisoare; n-a putut vorbi cu el și s-a Învinovățit că nu-1 ajutase cu nimic si nu stătuse aproape de grijile lui. Slavici
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să crească În spiritul moralei păstorilor. Nichifor Lipan o iubea mai mult pe Minodora, aceeași explicație poate fi dată și aici, pe când ea se Îngrijește mai mult de Gheorghiță și Îl ferește de asprimele tatălui. Minodora trebuie să facă toate treburile, așa cum le-a făcut bunica, ori mama. Dacă aceste obiceiuri nu se vor păstra, viitorul este pus sub semnul Întrebării. Gunoiul nu se aruncă În fața soarelui, valțul, bluza și cocul nu au ce căuta În viața unei fete de păstori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ei și tratează cu Pascalopol o „afacere”, să depună la bancă o sumă de bani pe numele ei, dar neputându-se lipsi de ei, pentru că trebuie să-i privească mereu, ca orice avar, nu se ține de cuvânt și amână treaba. Până la urmă Îi dă lui Pascalopol o sumă mai mică. Se gândește apoi că nu ar fi rău să-i facă Otiliei o casă, undeva pe aproape și pentru aceasta caută materiale ieftine, de la demolări și, cu toate că este bătrân și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să vândă lui Tudor Bălosu jumătate din lotul de pământ, primit la reforma agrară. Vatică era un copil de zece ani când tatăl său i-a pus secera În mână, dar acum, fiind ceva mai În vârstă, trebuie să facă treburi mari, cum poate face doar un bărbat matur. El trebuie ajutat de cineva, de aceea o inițiază, ca să folosească secerea și pe surioara lui, o fetiță de doar șapte ani, premiantă la școală. Jules Perahim, ilustratorul primului volum, surprinde scena
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
băutură, ca să-și potolească amarul, Moromete află de la cei rămași, de fuga feciorilor la București. Vestea este primită cu o calmitate moromețiană. În locul unei supărări justificate prin ceea sa petrecut, Moromete Îi Îndeamnă pe cei rămași să-și vadă de treabă; el a plecat În sat dar numai el știa pentru ce anume; a tratat problema cu Tudor Bălosu, căruia i-a vândut jumătate din lotul lui de pământ: „Cu banii luați, Moromete și-a cumpără doi cai, a plătit foncierea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
luptă politică dintre două grupări, aparținând aceluiași partid. Pe de o parte, grupul aflat la putere, reprezentat de Ștefan Tipătescu și Zaharia Trahanache, iar pe de altă parte, ambițiosul Nae Cațavencu. Așa zisul grup fruntaș se consideră Îndreptățit să conducă treburile județului, viața politică În scopuri personale. Această luptă deschisă este cunoscută publicului larg, mai mult sau mai puțin participant la viața politică a orașului. Se vede Însă că chiar În prima scenă este dezvăluită și cea de a adoua față
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]