29,899 matches
-
386 7.3.2.6 │Control regional, procedural (ACP) │ euro/pers. │ 386 7.3.2.7 │Control regional, supraveghere (ACS) │ euro/pers. │ 386 7.4.1 │Acordare/reînnoire licență sau calificare 7.4.1.5 │- CITA 7.4.2.5 │- CITA 7.5.1 │Acordare/reînnoire licență 7.5.1.2 │Controlori trafic aerian dirijare la sol │ euro/pers. │ 47 7.5.2.2 │Controlori trafic aerian dirijare la sol │ euro/pers. │ 28 7.8 │Dispecer operațiuni zbor 7.10.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191340_a_192669]
-
Președintele curții de apel sau președintele secției de contencios administrativ și fiscal, primind dosarul, fixează termen de judecata, potrivit legii, și dispune citarea tuturor părților care au fost chemate la Agenție. Statul, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, va fi întotdeauna citat în instanță. Participarea procurorului și a Agenției Naționale de Integritate este obligatorie. ... ---------- Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. 61 din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197193_a_198522]
-
prin formarea permanentă să și înnoiască comportamentul, concepțiile atitudinile, etc. Oamenii trebuie să poată deveni oricând promotori și subiecți ai unei noi schimbări. 3. Un alt aspect determinant este legat de identificarea domeniilor schimbării și evaluarea dificultății abordării. M. Kubr. (citat de S. Iosifescu, 1998) identifică patru domenii ale schimbării (fig. 2.1.): * comportamentul de grup, organizațional și profesional; * comportamentul individual; * atitudinile individului; * nivelul de cunoaștere. Ordinea și dificultatea domeniilor schimbării sunt prezentate în fig.2.1., din care rezultă că
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
nou, apărut și dezvoltat datorită internaționalizării activităților economico sociale și științifice. Știința tinde să înlocuiască treptat capitalul ca resursă a determinării în condițiile în care impactul de cunoștințe poate fi mult mai productiv decât cel de tehnologii (R. Farmer 1986 citat de O. Nicolescu 2001). În acest context, rolul managementului comparat axat pe valorificarea informațiilor manageriale abordate contextual crește considerabil. Sintetizând definirile managementului comparat formulate de autorii români O. Nicolescu (2001) și E. Burduș (2004) putem reține următoarele aspecte de conținut
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
sau distructive, etc. Pe măsură ce o persoană evoluează este necesar să adopte noi atitudini, să se adapteze la mediu, acțiuni facilitate dacă se iau în considerare o serie de specificități / trăsături ale culturii, așa cum au fost sistematizate de M. E. Guffy (citată de A. Androniceanu-2004): 1. Cultura se învață, în sensul că regulile, valorile și atitudinile se învață și se transmit de la generație la generație, un rol esențial având familia și societatea. 2. Cultura are o logică intrinsecă. Regulile unei culturi sunt
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
indiferent de regiunea, țara sau sectorul din care face parte, are o cultură a sa proprie (A. Androniceanu, 2004), denumită cultura organizațională. Modul cum este definită cultura privită din această perspectivă este oarecum diferit, dar asemănător culturii naționale: (M. Bower, citat de T. E. Deal, A. E. Kennedy, 1982); - (L. Smircich, 1989); cultura organizațională este (A. Androniceanu, 2004). Sistemul de valori și idei fundamentale pentru cultura organizațională este influențată de domeniul în care organizația funcționează și cuprinde în conținut două categorii
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Locul analizei personajelor, al acțiunii, îl iau afirmațiile vagi, care pomenesc despre ideile generale ale cărții (...). În cadrul cronicilor literare, au fost prezentate și unele cronici care arată că s-au făcut pași pentru o orientare justă și valabilă. Pot fi citate astfel cronicile care se ocupă de romanul Ce-i de făcut? de Cernîșevschi (Dinu Săraru), de romanul Agnesa partizana al scriitoarei italiene Renata Vigane (Alexandru Balaci) și despre Soldatul Antipov al scriitorului sovietic Juvavilov, precum și articolul despre N.Gogol (...). În afara
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o armă în plus: el contribuie la mobilizarea în jurul sarcinilor puse de construirea socialismului (...). În ansamblul lor, aceste nuvele pun cu justețe problema aleasă spre tratare, în cadrul complexului de probleme ale vieții satului. Exemple pozitive în acest sens se pot cita nuvele ca: Gospodarii de Silviu Podină (Albina), Cu buzunarul și cu carul de Petru Vintilă (Colecția Tineretului Sătesc), piesa Piscul Vulturului de Ion Ștefan (Cultura Poporului) și altele. În același timp, însă, există unele lucrări în care tocmai pentru că autorii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin ele însele, cu câțiva ani în urmă, când în poezia noastră erau frecvente «salopete», «steaguri», «zorii roșii», «țărmuri ai zilelor de aur», «metale» etc. Omul nou, faptele sale concrete lipseau, așa cum lipsesc și în versurile pe care le-am citat acum și în altele ale lui E. Frunză. Din galeria acelorași preferințe pentru faze pompoase, fac parte și alte finaluri. Evident, toate acestea l-au împiedicat pe Frunză în asemenea cazuri să realizeze imagini veridice ale vieții noastre, figuri minunate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mihai Beniuc - știe să vorbească direct și combativ despre cele mai actuale probleme. El este unul din poeții care se țin la pas cu vremea, care exprimă în versuri ceea ce se petrece în timpul nostru, și aceasta la un nivel ridicat». Citând în sprijinul afirmațiilor sale poezii ca: Nu-n slujbe divine petrec monseniorii, Revedere, Pune-oi dorul în cărbuni, Act de acuzare ș.a. tov. Mihai Beniuc a arătat că volumul Zile slăvite înseamnă un real succes al poeziei noastre de astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și greutățile, piedicile, într-un cuvânt întreaga frământare a noastră, scriitori și artiști, în ultimii ani (...). Raportul tov. Malenkov ne atrage atenția asupra necesității luptei împotriva lucrărilor «mediocre, șterse, iar uneori chiar lucrări făcute de mântuială, care denaturează realitatea» (...). Textul citat din raportul lui G.M. Malenkov ne va întări în lupta pe care o dăm împotriva unor asemenea opere în care viața e zugrăvită în «culori șterse și monotone». Viața e mai bogată, mai plină de situații interesante, neprevăzute, originale, decât
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care le susțin, se află încă departe de preocupările adânci ale clasei muncitoare, de acele realități care marchează tocmai mersul ei înainte, nașterea omului socialist (...). Astfel a fost posibil ca unii dintre participanții la dezbaterea de la Uniunea Scriitorilor - printre care cităm pe Isaiia Răcăciuni Gheorghe Costăchescu și M. Marcian (la care se adaugă și Lascăr Sebastian, regizorul spectacolului de la Reșița) - situându-se pe poziții critice burgheze, să ajungă să vorbească despre «melodramă», sau să încerce o asemănare între oameni și fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lipsește suflul vieții» (...). În activitatea mea m-am lovit de unele lipsuri inadmisibile în munca de îndrumare a creației dramatice din partea unor tovarăși de la Comitetul pentru Artă. Tergiversările interminabile, sfaturile contradictorii, adeseori lipsite de competență ideologică și artistică (...). Vreau să citez un exemplu: am depus a doua versiune a piesei Oameni de azi la 5 septembrie 1951, la Comitetul pentru Artă. După o ședință în care criticile aduse piesei au avut darul de a mă dezorienta total și nu de a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu se poate merge înainte. Este însă cazul să ne întrebăm: câți ani de la eliberarea țării noastre trebuie să mai treacă pentru ca să înțeleagă acest lucru și tovarășii Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Aurel Baranga, N. Jianu? În ce privește pe cei doi tovarăși citați la urmă, atitudinea lor de dispreț față de învățătură este de-a dreptul îngrijorătoare (...) Trebuie să cerem criticilor literari să abordeze și să dezbată sistematic problemele fundamentale ale creației noastre literare. Din acest punct de vedere tovarășul Traian Șelmaru, în calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dă un prost exemplu. Ar fi timpul să se hotărască în sfârșit să treacă de la critica verbală la critica scrisă. Învățăturile cuprinse în Raportul prezentat de tovarășul Malencov se referă în mod nemijlocit și la critica literară (...) În referat se citează unele cronici apărute în Viața românească și în Almanahul literar din Cluj care vădesc orientarea greșită, influența ideologici burgheze și în mod special a cosmopolitismului în rândurile unor cronicari literari. Scriitorii trebuie să combată cu tărie atitudinea unor critici - cum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
momentele cele mai liniștite, cele mai obișnuite, iar situațiile nodale sunt rezolvate îndeobște în afara acțiunii propriu-zise a cărții. V. Em. Galan se referă și la alte lucrări literare cărora le dăunează aglomerarea și abuzul de anecdote, împiedicând reliefarea esențialului și citează în acest sens, alături de propriile sale lucrări și unele volume ale lui Ion Pas, Ion Istrati și Aurel Mihale (...). În cuvântul său, I. VITNER s-a ocupat de însemnătatea teoretică a problemei caracterului obiectiv al legilor societății pentru creația literară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
teoria literară (...). Vorbitorul s-a referit în cea mai mare parte a cuvântului său la exemple din istoria literară și numai la intervenția din sală a unor participanți la dezbateri a amintit în treacăt unele din problemele literaturii noastre contemporane. Citând nuvela Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Ion Vitner a pretins că este o lucrare ratată, un eșec al unui scriitor talentat. Referindu-se la problemele criticii literare, I. Vitner s-a declarat în dezacord cu aprecierile făcute în referat. După
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
situația în domeniul criticii literare, M. Gafița a combătut poziția de autoliniștire adoptată de I. Vitner, care a prezentat situația criticii ca fiind satisfăcătoare. Recent apărutele culegeri de studii critice, a spus M. Gafița, pe care I. Vitner le-a citat în sprijinul afirmațiilor sale, își trag de fapt substanța din trecut, și se poate vorbi în legătură cu ele cel mult de un succes editorial. Vorbitorul a arătat apoi că nici modul în care și-a înfățișat I. Vitner propria activitate nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu acordă atenția cuvenită literaturii scriitorilor din provincie. Criticând noul roman a lui Asztalos Istvan Cu inima tânără (...) vorbitorul a subliniat importanța cunoașterii vieții de către scriitor (...). De la această obligație nu se pot sustrage nici criticii literari. Pentru a exemplifica (...) a citat cazul articolului Doi oameni într-un om de Szabedi Laszlo (...). Referindu-se la unele formulări confuze din articolul acad. G. Călinescu Unele probleme.... autorul articolului din Utünk denaturează sensul acestor formulări. Gyorgy Kovacs și-a exprimat dezacordul cu poziția susținută
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe frontul literar, să arate căile concrete prin care înțelege să facă o cotitură în creația ei (...). Mihai BENIUC a combătut poziția neprincipială adoptată de I. Vitner care a militat pentru introducerea unui spirit liberalizat în munca redacțiilor cu scriitorii (...). Citând mai multe strofe din unele poezii, M. Beniuc remarcă asemănarea izbitoare dintre ele, lipsa timbrului personal al fiecărui poet (...). Maria Banuș - a spus vorbitorul - a vorbit de dibuielile ei pentru a găsi drumul just. Este foarte bine ca poeta să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cenușiul” înglobează toate slăbiciunile de care s-a făcut vorbire până acum: erou șovăielnic, palid, șters, fad; schematism, naturalism, formalism, manierism, scris de mântuială, monoton, neconvingător ș.a. O primă panoramă a aspectelor cenușii, recte netipice, face Scânteia în redacționalul 26 citat în primul capitol al acestei părți, reprodus și în Viața românească 27. În același număr, Mihai Gafița 28 interpretează câteva scrieri, amendându-și unele opinii anterioare pe motiv că, inițial, n-a sesizat cenușiul din scrierile respective. Dincolo de reușite - pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
într-un context mai larg, într-un comentariu care critică greșita orientare din ultima vreme a revistei Almanahul literar în poezie și critică literară, unde domnește negativismul, afirmându-se din plin un fel de „erou critic”, precum „eroul liric”; vom cita argumentările în această privință la momentul potrivit, în capitolele despre poezie. Acum să reținem pasajul referitor la alte „atitudini nejuste, neprincipiale” din „sectorul de critică” al respectivei reviste: „Trebuie spus că mai ales în sectorul de critică al Almanahului se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui a ideii poetice, a fost nevoit să umple această schemă formală cu formulele arhicunoscute, cu prozaisme și locuri comune. Acesta este de fapt, un aspect al formalismului, o nouă manifestare, e adevărat, care scapă adesea analizelor pripite (...). Se pot cita destule exemple care toate arată unde duce sărăcia de idei politice, cultivarea formei în afara conținutului. Cum este normal, forma cultivată cu primordialitate devine ea însăși plată, mediocră, plictisitoare (...). Proza îmbrăcată în versuri mutilează specificul ambelor genuri dând naștere unui hibrid
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de patos a lui Aurel Rău? Nu! O dovedește Cuvântul lui Blag Zenovie, o reușită poezie, plină de ură împotriva dușmanilor țărănimii muncitoare. Asemenea versuri se întâlnesc și în Drumul minerilor. Ciudat este că D. Micu a analizat aceste poezii, citând versuri de un patos unit cu mânia și indignarea, însușiri de care tot el se îndoia puțin înainte: N-am să uit nicicând, nicicând Focul ce le-a stat în gând, Ura ce le-a ars în ochi În acel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aici și în note71: Tu care suferi pentr-un vers Și arzi scriind literatură! E drumu-nainte-ți. Ai de mers. Fii timpului de azi, măsură. Ți-e alta suferința trează? ... A, spui că vor să te doboare? Cutare nici nu te citează? Prea rău te-a scărmănat cutare?(...) Nu sta cu fruntea abătută. Știu, calde critici juste, deci Și-acelea mult mai mult ajută... Nu-s juste criticile reci. Tu-mi spui că unora, săracii, Li-i vorba rece ca securea. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]