30,120 matches
-
2002), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile) și dinamica (funcționalitatea și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția - Zamfir, 1976). Ceea ce particularizează indicatorii sociali reprezintă caracterul pragmatic al demersului de procurare a informației pentru a ști dacă lucrurile merg bine sau rău din punct de vedere social (Bauer, 1966, apud Mărginean, 2002). Indicatorii sociali sunt rezultatul integrării cerințelor de informare, planificare, dezvoltare și conducere existente la un anumit nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din Arhivele Militare Române, Arhivele Ministerului Afacerilor Străine și Arhivele Naționale Istorice Centrale, implicarea autorităților militare de la cel mai înalt nivel de comandă până la eșaloanele inferioare în excesele înfăptuite împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria. Demersul nostru istoriografic se va concentra în esență pe perioada iunie 1941-august 1944, alegerea acestui interval de timp fiind determinată de mai multe considerente. Deși este indiscutabil faptul că ponderea armatei române în cadrul statului a crescut exponențial odată cu preluarea puterii în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
subzistență și sancționate pentru cele mai nesemnificative abateri. Nu au fost puține cazurile în care evreii mobilizați în vederea prestării muncii obligatorii au rămas infirmi în urma tratamentului de care au beneficiat, înregistrându-se inclusiv un număr neprecizat de decese. În finalul demersului nostru istoriografic credem că se impun câteva concluzii referitoare la rolul armatei române în persecuția evreilor sub regimul antonescian. În cadrul istoriografiei române (și nu numai) implicarea armatei române în adoptarea și implementarea măsurilor antisemite, în deportările ori masacrele îndreptate împotriva
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Statul român. Această chestiune în afară de aspectul ei internațional prezentând și un interes deosebit pentru puterile Axei, vă rugăm să binevoiți a dispune să ni se comunice avizul D-voastră asupra soluției pe care ar urma s-o adopte România și demersurilor ce ar urma să se facă pentru a se cunoaște intențiile marilor săi amici. Această chestiune urmând să fie prezentată Domnului Mareșal, Conducătorul Statului, vă rugăm să binevoiți a ne comunica rezultatul cât mai neîntârziat. D. O. ȘEFUL CABINETULUI MILITAR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la nevoie vor pune la dispoziție mijloace pentru transportul efectelor de la Depozitul Comunității la depozitele armatei. Efectele adunate de la comunități fiind considerate ca aparținând armatei, se vor transporta la sediul batalionului cu foi de drum pe C.F.R., garnizoanele făcând toate demersurile pentru obținerea vagoanelor și îndrumarea lor cât mai neîntârziat la destinație. Transportul efectelor de la depozitele comunităților la gară, precum și de la stația de destinație la sediul Batalionului Administrativ, se va face prin îngrijirea garnizoanei respective, punându-se la dispoziție mijloace de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
exclusiv pedagogice. În plus, fiind unul dintre fenomenele antropologice complexe cele mai intens abordate, educația a fost și unul dintre primele domenii care s-au deschis abordărilor ce încercau să iasă din cadrul strict disciplinar și, să spunem, disciplinat, deschizîndu-se unor demersuri mai complexe și mai rafinate, precum cele abordate în subcapitolul următor. 1.2.Cercetarea pluridisciplinară, interdisciplinară, transdisciplinară Educația a fost, prin urmare, unul dintre primele domenii care s-au deschis abordărilor ce depășesc cadrul strict și limitat al disciplinelor. Nici
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
despre o simplă diversitate a etichetelor, ci și despre diferențe semnificative de abordare. Cele mai cunoscute perspective extradisciplinare sînt cele comune evoluțiilor din ultimele trei-patru decenii ale științelor antropologice alături de celelalte științe. 1.2.1. Plurisau multidisciplinaritatea Este tipul de demers științific în care mai multe discipline care își păstrează statutul propriu încearcă să abordeze educația (un eveniment, un fenomen sau un proces educativ) din mai multe puncte de vedere în același timp, dar dintr-o viziune complementară, pentru a accede
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educația (un eveniment, un fenomen sau un proces educativ) din mai multe puncte de vedere în același timp, dar dintr-o viziune complementară, pentru a accede la o mai bună clarificare a temei studiate. 1.2.2. Interdisciplinaritatea Este un demers prin care disciplinele își pierd o parte din specific în favoarea unei abordări unitare, punînd împreună unele dintre resursele pe care le au în comun, în tentativa comună de a clarifica tema investigată. 1.2.3. Transdisciplinaritatea Este un demers centrat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un demers prin care disciplinele își pierd o parte din specific în favoarea unei abordări unitare, punînd împreună unele dintre resursele pe care le au în comun, în tentativa comună de a clarifica tema investigată. 1.2.3. Transdisciplinaritatea Este un demers centrat pe obiectul cercetării, ce depășește complet specificitatea disciplinelor. Acesta este sensul de acum două trei decenii, cînd transdisciplinaritatea și-a făcut intrarea pe piața ideilor. În ultimii ani, transdisciplinaritatea a căpătat în același timp și virtuți de excepție (fiind
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ideilor. În ultimii ani, transdisciplinaritatea a căpătat în același timp și virtuți de excepție (fiind definită, de pildă, de Basarab Nicolescu drept o veritabilă „știință a complexității”), dar și mai modeste (în sensul că disciplinele nu dispar în fapt, însă demersul disciplinar și cel transdisciplinar colaborează la un fel de perspectivă întregită asupra fenomenelor lumii naturale, sociale și culturale). În această accepție recentă, disciplinaritatea și transdisciplinaritatea nu mai sînt niște „inamici”, ci mai degrabă un fel de „complici” (Nicolescu, 1999)1
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să aducem în discuție concepte specifice domeniului, încercînd o radiografiere a unor puncte de vedere, dar și propuneri de definiții și clasificări de lucru. Descrierea metodelor de cercetare în științele educației are ca fundament considerația că puține dintre acestea constituie demersuri specifice investigației în spațiul educațional; cele mai multe dintre metodele prezentate sînt comune științelor socioumane, fiind utilizate în special în cercetarea sociologică și psihologică. Identificarea sau formularea unei definiții pertinente pentru metodologia cercetării constituie o veritabilă aventură: definițiile sînt rare în literatura
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
tehnicilor și instrumentelor de cercetare pe care le vom prezenta nu fac întotdeauna uzanță de această distincție. 3.2. Clasificări ale metodelor de cercetare Distincția cantitativ/calitativ a impus cel mai utilizat criteriu de clasificare a metodelor de cercetare: natura demersului de cercetare determină utilizarea unei metode sau a alteia. Astfel, în timp ce cercetarea cantitativă utilizează ca metode și tehnici experimentul, cvasiexperimentul, observația structurată, testul, interviul structurat și ancheta pe bază de chestionar, cercetarea calitativă implică folosirea observației (în forma sa participativă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
implică folosirea observației (în forma sa participativă), a interviului nestructurat și a analizei documentelor (McMillan, 1992). Este lesne de observat că varietăți ale aceleiași metode sînt incluse fie în categoria metodelor calitative, fie în cea a metodelor cantitative, în funcție de natura demersului de cercetare. Acest tip de abordare corespunde tendințelor actuale de întrepătrundere și complementaritate a dimensiunilor cantitative și calitative ale cercetării. Metodele non-experimentale și metodele experimentale se diferențiază prin motivația și scopul cercetării: în timp ce primele acoperă spectrul descriptiv-constatativ, experimentul vizează obținerea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației în spațiul internațional, istoria problemelor contemporane ale educației. Fiecare dintre aceste direcții de valorificare a metodei istorice presupune demersuri elaborate și surse de documentare specifice. Am putea asocia acestor considerații și remarca potrivit căreia toate cercetările contemporane debutează cu aspecte istorice privind studiul problemei de interes. Orice articol sau lucrare mai amplă se deschide cu trecerea în revistă a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cele irelevante. Sursele primare de informații sînt deseori dificil de accesat, iar identificarea lor este costisitoare și cronofagă. Datorită acestor dificultăți și limite, metoda istorică este, în general, utilizată de cercetători experimentați, care au la dispoziție resursele necesare unui asemenea demers. Sugestii de teme: „Rolul și locul lui J. Dewey în istoria gîndirii pedagogice”; „Schimbări ale legislației educaționale în România secolului XX”; „Ideologii ale reformei educaționale în România”; „Feminismul și impactul său asupra spațiului educațional”; „Imaginea instituției educaționale în mass-media începutului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
subiecților. De asemenea, observația naturalistă nu exclude eșantionarea, alegerea intervalelor de timp și a spațiilor în care se va desfășura cercetarea, impunîndu-se în același timp formarea observatorilor. În spațiul educațional, observația în context natural este frecvent utilizată nu doar în demersurile de cercetare, ci și în cadrul programelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. „Notițele de teren” rezultate în urma observațiilor la clasă sînt din ce în ce mai frecvent invocate ca surse de date calitative în cercetarea educațională. Acestea presupun existența unui protocol de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un ghid de interviu, dar se poate desfășura și în lipsa unui asemenea instrument. -Ancheta încearcă să satisfacă cerințe de reprezentativitate (se realizează pe eșantioane largi), în timp ce interviul se aplică unor loturi mici de subiecți. -În timp ce ancheta utilizează un demers strict individual de colectare a informației, interviul se poate adresa unui grup de subiecți (interviul de grup). -Personalul de cercetare recomandat pentru aplicarea celor două metode este diferit: în timp ce operatorii sînt recomandați în anchetă, cercetătorii care cunosc în detaliu obiectivele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
revizuirea chestionarului. Circumscrierea problemei de studiat (inclusiv a dimensiunilor problemei ce vor fi efectiv investigate) și stabilirea obiectivelor chestionarului Se realizează atît prin trecerea în revistă a principalelor contribuții teoretice în clarificarea temei de cercetare alese, cît și prin analiza demersurilor investigative care au studiat teme similare (inclusiv a instrumentelor de cercetare similare). De asemenea, se poate realiza o pre-anchetă pentru a stabili dimensiunile de studiu ale problemei. Această etapă este deosebit de importantă pentru evoluția și rafinarea ulterioară a chestionarului. Construirea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a eșantionului pe care s-a realizat evaluarea. Validitatea de construct sau conceptuală se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
minimizează riscurile privind validitatea internă a experimentului și permite controlul variabilelor externe care pot influența rezultatele. Planul experimental de tip pretest/posttest cu grupuri echivalente include în plus față de cel prezentat anterior măsurarea variabilei dependente înainte de introducerea tratamentului experimental. Acest demers se poate realiza pentru a verifica echivalența grupului experimental cu cel de control în ceea ce privește variabila dependentă la începutul experimentului. Unul dintre cele mai cunoscute planuri experimentale este planul cu patru grupuri de tip Solomon (Best, 1977; McMillan, 1992; Gliner și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
datelor se pleacă de la ipoteza cercetării, există o tendință - naturală, aș spune - a subiectului cunoscător de a afla cît mai multe, iar aceasta îl poate conduce la excesul de informație. Pe de altă parte, nu întotdeauna la începutul unei cercetări demersul este perfect conturat în mintea cercetătorului, și atunci instrumentele sale de investigație vor avea lacune ce vor produce penuria de informație. Nu este grav că pot apărea suprasaturarea, subsaturarea informativă sau informații incorecte sau nesigure, grav este doar să nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Din punct de vedere istorico-genetic, metoda interpretării a apărut în domeniul descifrării textelor sacre, pe temeiul că acestea ar avea și un sens ascuns, dincolo de sensurile aparente, și s-a dezvoltat ulterior în filosofie și științele filosofice, o multitudine de demersuri interpretative diferențiindu-se disciplinar. Deci, la început, a interpreta a însemnat a interpreta texte: mai întîi religioase, apoi literare, filosofice, științifice, iar această disciplină, a interpretării textelor, s-a numit hermeneutică (de la numele zeului Hermes, care, printre altele, era și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
calității pe care o numim inteligență. Sau un alt exemplu, din domeniul educațional, de această dată: creșterea randamentului școlar al unei clase poate fi 1.Pentru o mai bună înțelegere a conceptului de interpretare, dar și a evoluției istorice a demersurilor interpretative, vezi Ricœur, 1995. O vastă și excepțională sinteză dedicată acestui important domeniu este cartea lui Paul Cornea, 2006. explicată printr-o mulțime de factori, începînd cu schimbarea organizării procesului de învățămînt, a conținuturilor acestuia și sfîrșind cu modificarea strategiei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
explicarea întregului, a ansamblului în coordonatele sale esențiale; este o metodă generală, comună tuturor științelor, cunoașterii umane în general, pentru că exprimă o calitate a gîndirii umane, aceea de a prelucra în mod creator informațiile 1. 4.2.2. Cele două demersuri interpretative Practic, a interpreta poate să însemne fie a ajunge la reconstituirea - pe plan abstract - a întregului plecînd de la o acumulare de elemente, de fapte, fie a obține semnificația reală a unui element, a unui fapt de detaliu prin raportarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
element, a unui fapt de detaliu prin raportarea sa la întregul supraordonat. Există prin urmare: un drum în sus al interpretării, de la colecția de fapte către întreg, precum și unul în jos, de la întreg către faptul izolat semnificativ. Ca tip de demers logic, primul drum urmează căile raționamentului inductiv, pe cînd al doilea se supune mai ales celui deductiv. Drumul în sus al interpretării Multitudinea faptelor acumulate de o cercetare nu înseamnă nimic prin ele însele în explicarea unui fenomen psihosocial sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]