30,085 matches
-
la un moment ulterior formula 23; atunci volumul domeniului formula 24 este egal cu volumul domeniului formula 19. Starea unui sistem macroscopic în echilibru termodinamic este caracterizată printr-un număr restrâns de parametri, pe când la scară microscopică există un număr enorm de stări mecanice distincte compatibile cu una și aceeași stare termodinamică. Gibbs a făcut sugestia că proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi calculate, prin metode statistice, pornind de la această mulțime de stări microscopice. Totalitatea stărilor mecanice compatibile cu o stare termodinamică dată alcătuiește
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
microscopică există un număr enorm de stări mecanice distincte compatibile cu una și aceeași stare termodinamică. Gibbs a făcut sugestia că proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi calculate, prin metode statistice, pornind de la această mulțime de stări microscopice. Totalitatea stărilor mecanice compatibile cu o stare termodinamică dată alcătuiește un "colectiv statistic", sau "ansamblu statistic". Întrucât într-o anumită determinare macroscopică doar una dintre aceste stări este efectiv realizată (celelalte reprezentând stări posibile care la rândul lor pot fi efectiv realizate dacă
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
arătat că acest postulat se verifică în cazul sistemelor care posedă proprietatea de "ergodicitate": oricare traiectorie în spațiul fazelor se apropie oricât de mult de oricare punct al suprafeței de energie constantă pe care se află în întregime această traiectorie. Mecanica statistică reprezintă un punct de vedere diferit, față de termodinamică, asupra valorilor mărimilor mecanice macroscopice la echilibru. În termodinamică, valoarea oricărei mărimi mecanice este univoc determinată dacă sunt cunoscute valorile unui număr restrâns de parametri de stare independenți de timp: echilibrul
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
ergodicitate": oricare traiectorie în spațiul fazelor se apropie oricât de mult de oricare punct al suprafeței de energie constantă pe care se află în întregime această traiectorie. Mecanica statistică reprezintă un punct de vedere diferit, față de termodinamică, asupra valorilor mărimilor mecanice macroscopice la echilibru. În termodinamică, valoarea oricărei mărimi mecanice este univoc determinată dacă sunt cunoscute valorile unui număr restrâns de parametri de stare independenți de timp: echilibrul termodinamic este "static". În mecanica statistică, starea sistemului este descrisă de un colectiv
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
de mult de oricare punct al suprafeței de energie constantă pe care se află în întregime această traiectorie. Mecanica statistică reprezintă un punct de vedere diferit, față de termodinamică, asupra valorilor mărimilor mecanice macroscopice la echilibru. În termodinamică, valoarea oricărei mărimi mecanice este univoc determinată dacă sunt cunoscute valorile unui număr restrâns de parametri de stare independenți de timp: echilibrul termodinamic este "static". În mecanica statistică, starea sistemului este descrisă de un colectiv statistic virtual, iar mărimile mecanice sunt funcții formula 38 de
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
termodinamică, valoarea oricărei mărimi mecanice este univoc determinată dacă sunt cunoscute valorile unui număr restrâns de parametri de stare independenți de timp: echilibrul termodinamic este "static". În mecanica statistică, starea sistemului este descrisă de un colectiv statistic virtual, iar mărimile mecanice sunt funcții formula 38 de variabilele canonice. Readucând sistemul, în mod repetat, în aceeași stare termodinamică, după transformări arbitrare, stările microscopice vor fi diferite, iar mărimea în discuție va avea, în general, valori diferite. La scară microscopică echilibrul termodinamic se manifestă
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
valorile unei variabile aleatorii se îndepărtează de la valoarea medie și între ele este dată de rădăcina pătrată din valoarea medie a pătratului abaterii de la valoarea medie, numită "abatere pătratică medie", sau "împrăștiere statistică": Determinări experimentale precise au arătat că mărimile mecanice macroscopice din termodinamică pot fi identificate cu valorile medii calculate de mecanica statistică. Ele au detectat și existența unor "fluctuații" ale acestor mărimi, de ordinul de mărime al abaterilor pătratice medii prezise de mecanica statistică. Descrierea comportării termodinamice a unui
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
calculate de mecanica statistică. Ele au detectat și existența unor "fluctuații" ale acestor mărimi, de ordinul de mărime al abaterilor pătratice medii prezise de mecanica statistică. Descrierea comportării termodinamice a unui sistem pe baza unui colectiv statistic virtual de stări mecanice microscopice reprezintă un "postulat" al mecanicii statistice. El este completat prin alegerea "a priori" a unei anumite distribuții care să fie „reprezentativă”, în sensul ca ea să corespundă gradului de cunoaștere incompletă, din punct de vedere mecanic, a stării sistemului
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
virtual de stări mecanice microscopice reprezintă un "postulat" al mecanicii statistice. El este completat prin alegerea "a priori" a unei anumite distribuții care să fie „reprezentativă”, în sensul ca ea să corespundă gradului de cunoaștere incompletă, din punct de vedere mecanic, a stării sistemului. În cazul idealizat al unui sistem izolat de lumea exterioară, energia sistemului este constantă. Funcția de distribuție va fi diferită de zero doar pe suprafața de energie constantă (2) unde, pentru a satisface condiția de normare (5
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
urmează să rezulte din interpretarea termodinamică a distribuțiilor canonică și macrocanonică. Dinamica microscopică a unui sistem este determinată, pe lângă forțele interne, de forțe macroscopice externe, care până acum nu au fost considerate explicit. Fie formula 68 numărul de grade de libertate mecanice macroscopice și formula 69 variabilele de poziție respective. Atât hamiltoniana cât și volumul în spațiul fazelor conținut în interiorul unei suprafețe de energie constantă depind de aceste variabile: Principiul întâi al termodinamicii definește o funcție de stare formula 72 numită "energie internă"; mecanica statistică
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
echilibrul termodinamic ca având caracter statistic, iar energia internă ca valoare medie a energiei microscopice: Fie formula 75 variabilele de forță asociate cu variabilele de poziție macroscopice; în mecanica statistică și ele sunt considerate valori medii ale unor mărimi aleatorii: Lucrul mecanic produs de aceste forțe la deplasări elementare formula 78 este Tot conform principiului întâi al termodinamicii, într-o transformare termodinamică elementară diferențiala totală a energiei interne este suma dintre lucrul mecanic efectuat și cantitatea de căldură formula 81 schimbată de sistem: Principiul
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
este "temperatura termodinamică", definită de principiul al doilea al termodinamicii, până la un factor constant, ca scară absolută de temperatură, unică printre multele scări de temperatură empirică posibile, definite prin contact termic. În rezumat, în mecanica statistică mărimile termodinamice de natură mecanică sunt considerate variabile aleatorii; valorile lor măsurate macroscopic sunt asimilate cu valorile medii ale mărimilor microscopice corespunzătoare, admițându-se existența fluctuațiilor. Mărimile termodinamice "temperatură" și "entropie" urmează să fie definite, în cadrul fiecărei distribuții reprezentative, prin parametrii colectivului statistic asociat sistemului
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
funcția formula 150 atinge un maxim, iar pentru formula 151 ea tinde asimptotic la zero. Extrapolată la frecvențe înalte, legea Rayleigh-Jeans ar conduce la "catastrofa ultravioletă": densitatea totală (integrată peste frecvențe) a energiei radiației termice ar rezulta divergentă. Țițeica a arătat că mecanica statistică clasică, bazată pe o distribuție continuă a energiei, este incompatibilă cu principiul al treilea al termodinamicii. Mecanica statistică cuantică se bazează pe același postulat conform căruia proprietățile termodinamice ale unui sistem pot fi deduse pe baza unui colectiv statistic
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
Rayleigh-Jeans ar conduce la "catastrofa ultravioletă": densitatea totală (integrată peste frecvențe) a energiei radiației termice ar rezulta divergentă. Țițeica a arătat că mecanica statistică clasică, bazată pe o distribuție continuă a energiei, este incompatibilă cu principiul al treilea al termodinamicii. Mecanica statistică cuantică se bazează pe același postulat conform căruia proprietățile termodinamice ale unui sistem pot fi deduse pe baza unui colectiv statistic reprezentativ de stări microscopice, dar descrierea acestor stări și alcătuirea acestui colectiv diferă față de mecanica clasică. În mecanica
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
continuă a energiei formula 169 la o energie distribuită pe nivele discrete formula 170 probabilitatea formula 171 în spațiul fazelor este înlocuită prin probabilitatea formula 172 de realizare a stării de energie formula 173 caracterizată prin numărul cuantic formula 174 Echivalentul relațiilor (11) și (12) în mecanica statistică cuantică este, ținând seama și de (26): Odată cunoscută "suma de stare" (funcția de partiție) formula 179 proprietățile macroscopice ale sistemului se deduc din energia liberă (27) prin metode standard. Determinarea nivelelor de energie pentru un sistem cu un număr
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
și în una locală. Un câmp magnetic variabil poate genera un câmp electric sinusoidal formula 8 pentru care liniile de câmp se închid. Consecință: din definiția produsului vectorial formula 9 Un motor electric poate functiona si ca generator electric convertind energie cinetică mecanică în energia cinetică a particulelor electrizate si anume curent electric. Transformatorul electric este un aparat care transferă energie electrică dintr-un circuit electric (primarul transformatorului) în altul (secundarul transformatorului), funcționând pe baza fenomenului inducției electromagnetice. Un curent alternativ care străbate
Legea inducției electromagnetice () [Corola-website/Science/319355_a_320684]
-
Facultatea de Mecanică din Timișoara este cea mai mare dintre facultățile Universității Politehnica Timișoara. Ea oferă studenților formarea ca inginer mecanic, cu diverse specializări. Facultatea, având în jur de 2400 de studenți, are o bază materială corespunzătoare acestui număr, și o tradiție bogată, disciplinele studiate fiind predate din momentul înființării în 1920 a „Școalei Politehnice”. Actual oferă ciclurile de licență, masterat
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
ca ateliere de cercetare-proiectare. În perioada 1971 - 1972 se realizează "Atelierul școală", cunoscut inițial ca "Secția de Prototipuri și Microproducție" (SPM), actual " Unitatea de Microproducție și Practică" (UMP). Spațiul, de 2900 m, este destinat practicii studenților din facultățile cu profil mecanic și electric, prin producerea și comercializarea unor produse de concepție proprie, sau conform solicitărilor beneficiarilor. În anul 1982 UMP a fost completată cu o aripă spre est. În anii 1982 - 1983 în curtea facultății se construiește pavilionul "Orologerie". În clădirea
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
Pelton. "Laboratoarele de tehnologia construcțiilor de mașini" (TCM) sunt amplasate în două hale construite în curtea facultății. Prima hală a fost construită în anul 1956 și era destinată atât laboratoarelor de TCM, cât și unei părți din laboratoarele de tehnologie mecanică (TM), iar a doua, construită în 1959 a fost destinată inițial laboratoarelor de rezistența materialelor. Laboratorul de "tehnologie mecanică" (TM), înființat în anul 1924, a fost amenajat inițial în clădirea corpului principal, iar în anul 1956 a fost mutat într-
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
a fost construită în anul 1956 și era destinată atât laboratoarelor de TCM, cât și unei părți din laboratoarele de tehnologie mecanică (TM), iar a doua, construită în 1959 a fost destinată inițial laboratoarelor de rezistența materialelor. Laboratorul de "tehnologie mecanică" (TM), înființat în anul 1924, a fost amenajat inițial în clădirea corpului principal, iar în anul 1956 a fost mutat într-una din halele în care actual sunt laboratoarele TCM. În laboratoarele de TCM și TM s-au făcut în
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
corpul principal există pe lângă laboratorul de tehnologii neconvenționale amintit, cele de procesarea produselor alimentare, de prelucrare electrochimică și chimică, de prelucrarea numerică a datelor și de proiectare asiatată, control dimensional normal și CNC. În clădirea UMP sunt laboratoarele de prelucrări mecanice convenționale și CNC, de prelucrări prin tehnologii de deformare plastică, turnare și sudare, precum și cele de prelucrare prin tehnologii neconvenționale. "Laboratorul de rezistența materialelor" și-a început activitatea în anul 1923, în clădirea corpului principal, iar în 1959 a primit
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
resurselor lor. Facultatea Departamentele sunt conduse de către un director, iar catedrele de un șef de catedră, aleși pe o perioadă de patru ani. Departamentul este profilat pe realizarea produselor și sistemelor inteligente. În acest scop este nevoie de integrarea ingineriei mecanice, electronice și a informaticii. Din departamentul de Mecatronică fac parte: Departamentul este profilat pe metodele și procedeele mecanice de fabricație ale produselor. Din departamentul de Ingineria Materialelor și Fabricației fac parte: Departamentul este profilat pe probleme privind comportarea materialelor la
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
o perioadă de patru ani. Departamentul este profilat pe realizarea produselor și sistemelor inteligente. În acest scop este nevoie de integrarea ingineriei mecanice, electronice și a informaticii. Din departamentul de Mecatronică fac parte: Departamentul este profilat pe metodele și procedeele mecanice de fabricație ale produselor. Din departamentul de Ingineria Materialelor și Fabricației fac parte: Departamentul este profilat pe probleme privind comportarea materialelor la diverse solicitări. Din departamentul de Mecanică și Rezistența Materialelor fac parte: Departamentul este profilat pe realizarea mașinilor de
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
Mecanică și Rezistența Materialelor fac parte: Departamentul este profilat pe realizarea mașinilor de forță, a mijloacelor de transport terestru și a tehnologiilor specifice industriei alimentare, echipamentelor de proces și a celor de prelucrare convențională și neconvențională. Din departamentul de Mașini Mecanice, Utilaje și Transporturi fac parte: În cadrul facultății își desfășoară activitatea două centre de cercetare de tip "baze de cercetare cu utilizatori multipli" (BCUM). Centrul Național pentru Ingineria Sistemelor cu Fluide Complexe (CNISFC) este conceput ca o unitate prin care o
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
utilizat de către Germania nazistă. A fost cel mai greu vehicul blindat de luptă folosit în al Doilea Război Mondial, având la bază șasiul tancului Tiger II. Deși era excelent protejat și înarmat, vehiculul era afectat des de probleme tehnice și mecanice, din cauza greutății excesive. Fiind fabricat în număr limitat, doar trei vehicule au fost păstrate până în prezent. La începutul anului 1943, Statul Major German a decis montarea unui tun de calibru 128 mm pe șasiul tancului Tiger I sau Panther. Vehiculul
Jagdtiger () [Corola-website/Science/315840_a_317169]