29,566 matches
-
fie din mimetismul cultivat În epocă. b. pronunție greșită („famelie”, „renumerație”, „plebicist”, „andrisant”, „bampir”); etimologie greșită („capitalist” pentru locuitorii capitalei; „scrofulos” pentru scrupulos); c. lipsa de proprietate de termenilor („liber-schimbist” Însemnând cel care promoveaza libertatea comerțului, neamestecul 269 statului În treburile Întreprinzătorului capitalist, are pentru Cațavencu sensul de flexibil În concepții); structura este o inovație caragialiană. Încălcarea regulilor gramaticale și a logicii: d. polisemia - „ne-am răcit Împreună”; e. contradicția În termeni: „După lupte seculare care au durat aproape 30 de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de autonomie locală a reprezentat una dintre principalele reforme. Autonomia locală este definită ca „dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Autonomia locală este numai administrativă și financiară și privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care aparțin comunei, orașului sau județului” (Legea administrației publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001). În România sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
parte a Transilvaniei din mîinile Ungariei... mi se pare că ar fi bine să păstrăm aceeași comandă, de vreme ce nici dvs. și nici noi nu avem trupe acolo și ei vor face oricum ceea ce vor". Întrucît sovieticii se ocupau "de toată treaba în zona respectivă", Churchill îi ceru lui Roosevelt să-i accepte planul de delimitare pentru o perioadă de probă, de trei luni, "după care trebuie reanalizat de către cele trei puteri"161. Demersul lui Churchill dădu roade. Pe 12 iunie, fără
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puterea militară ca să-și poată asigura accesul la Marea Neagră 189. Analizînd politica externă sovietică, Departamentul de Stat ajungea la concluzia că sovieticii doreau o cooperare economică și politică cu toate statele, pe baza principiilor egalității, suveranității, independenței și neamestecului în treburile interne ale altor state 190. În ceea ce privește viitorul fiecărui stat balcanic în parte, acesta era de părere că dacă România nu s-ar simți amenințată de vecinii ei, "s-ar putea institui un regim democratic, care să aibă toate elementele de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Londra, Byrnes s-a întors, însă, la ale lui și s-a gîndit să joace rolul de mediator. Voia, de asemenea, să încheie mai repede tratatele de pace, astfel încît America să nu se mai împlice atît de mult în treburile europene. Tocmai de aceea, Byrnes a inițiat o serie de acțiuni de conciliere. Pe 20 octombrie a acordat recunoașterea diplomatică guvernului provizoriu din Austria, iar pe 2 noiembrie, celui din Ungaria. În ambele cazuri, recunoașterea era condiționată de organizarea unor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ai Partidelor Național-Liberal și Național-Țărănesc. Molotov ripostă că regimul Groza are deja reprezentanți din ambele partide. Mai mult decît atît, el le-a amintit colegilor săi că, prin acordul de la Yalta, națiunilor suverane li se permitea să-și rezolve singure treburile interne. În concluzie, ministrul sovietic arătă cît de ciudat i se părea că "Statele Unite au adoptat o altă atitudine față de Grecia decît față de Bulgaria și România, deși situația din prima țară este mult mai gravă"302. Neputîndu-l convinge pe Molotov
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
serie de ședințe ale Consiliului să se rezolve ultimele probleme și să se pregătească tratatul pentru a fi semnat 336. Miniștrii de Externe ai Aliaților au lăsat sarcina întocmirii proiectului inițial în seama adjuncților lor, care s-au apucat de treabă pe 18 ianuarie 1946. Se înainta greu, aceasta și din cauza faptului că adjuncții nu credeau că au dreptul de a lua decizii importante. Tocmai de aceea, pe 25 aprilie, Byrnes a convocat o ședință a Consiliului Miniștrilor de Externe, la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
380. Pe 12 iulie, ministrul român de Externe, Gheorghe Tătărescu, a răspuns că guvernul de la București consideră protestele americanilor ca fiind lipsite de un temei legal. Mai mult decît atît, privea aceste note ca pe niște încercări de amestec în treburile interne ale României 381. La două zile după aceea, guvernul român îl aresta pe Maniu. Arestarea și procesul lui Maniu Arestarea sa a culminat printr-o lungă serie de măsuri menite să înlăture Partidul Național-Țărănesc. Încă din mai 1946, de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
niște "legionari, mari moșieri și mari industriași" care primiseră, fără îndoială, instrucțiuni de la Misiunea SUA din București. Condamnarea lor era "o lovitură pentru serviciile americane de contraspionaj". În concluzie, guvernul român considera mesajul american drept o încercare de amestec în treburile interne ale României 433. Pe 31 mai, Departamentul de Stat a mai trimis o notă diplomatică Bucureștiului. Întrucît România refuza să menționeze vreo măsură de remediere a violărilor drepturilor omului, Washingtonul a ajuns la concluzia că există un "diferend" "privind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova, Gheorghiu-Dej a aderat la recentul acord chino-indian, cu privire la comerț și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, nerecurgerea la agresiune, neamestecul în treburile interne ale altor state, egalitate și avantaj reciproc și coexistența pașnică 812. Gheorghiu-Dej considera aceste principii ca fiind ideale pentru obiectivele sale, motiv pentru care a și anunțat că ele vor sta de-acum la baza relațiilor între România și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie închise toate sovromurile, cu excepția a două814. Apostol, noul prim-secretar al partidului, arăta, în noiembrie, că dizolvarea sovromurilor este în spiritul aderării Moscovei la o coexistență pașnică și mai ales la principiile egalității în drepturi și neamestecului în treburile interne ale altor state 815. Raporturile primite de la Shantz, de la Legația Americană din București și anunțurile publice ale lui Gheorghiu-Dej au pus guvernul american în situația de a-și schimba viziunea asupra României. Liderul român încerca, fără îndoială, să lanseze
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să poarte tratative cu românii pentru a soluționa revendicările financiare importante, inclusiv cele rezultate din decretele românești de naționalizare din 1948819. Pe 9 februarie 1955, Curtea Supremă a URSS a anunțat că Moscova va adera la principiile egalității, neamestecului în treburile interne ale altor state, respectarea integrității teritoriale, a independenței și suveranității altor state. După două săptămîni, Gheorghiu-Dej a susținut cu entuziasm această declarație 820. Coexistența pașnică și principiul neamestecului au devenit sloganurile lumii comuniste, fiind îmbrățișate și de participanții la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să coopereze cu alte state socialiste, dar această cooperare avea să se bazeze pe respectul reciproc, egalitatea în drepturi și respectarea specificului național al fiecărui stat. Relațiile cu țările nesocialiste aveau să fie și ele fondate pe principiile neamestecului în treburile interne, respectării suveranității naționale, egalității în drepturi și coexistenței pașnice 844. În încheierea cuvîntării, care a durat cinci ore, a anunțat că Nicolae Ceaușescu și Alexandru Drăghici au devenit membri plini ai Biroului Politic 845. Expunerea obiectivelor naționale pe care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1956. În raport se arăta că partea cea mai importantă a Congresului a constituit-o cuvîntarea lui Gheorghiu-Dej. Însă accentul pe care-l pusese acesta pe "neamestec" semnifica, în opinia autorilor, faptul că Occidentul nu trebuie să se amestece în treburile interne ale României. Mai tîrziu, analiștii aveau să-și dea seama că observațiile liderului român vizau Kremlinul 846. Cel de-al II-lea Congres s-a axat, de asemenea, pe economie. Gheorghiu-Dej dorea extinderea relațiilor cu Occidentul. El viza în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
păstra aparențele și a da impresia unui front unit, sovieticii au proclamat în mod oficial Declarația de la Moscova, care includea următorul pasaj: "Relațiile țărilor socialiste se bazează pe principiile deplinei egalități, respectului integrității teritoriale, independenței și suveranității și neamestecului în treburile interne ale altui stat... Statele socialiste pledează, de asemenea, pentru extinderea, în general, a relațiilor economice și culturale cu toate țările... pe baza egalității, a avantajului reciproc și a neamestecului în treburile interne"909. Nimeni nu putea fi mai satisfăcut
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
integrității teritoriale, independenței și suveranității și neamestecului în treburile interne ale altui stat... Statele socialiste pledează, de asemenea, pentru extinderea, în general, a relațiilor economice și culturale cu toate țările... pe baza egalității, a avantajului reciproc și a neamestecului în treburile interne"909. Nimeni nu putea fi mai satisfăcut de această declarație decît Gheorghiu-Dej. Acum își putea urma în voie calea stalinistă către construirea socialismului în România. Pe 17 decembrie, la scurt timp după întoarcerea la București, el le-a spus
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bazîndu-se pe citate din Marx și Lenin, România și-a declarat încă o dată adeziunea la principiile "Declarației de la Moscova", din 1960, ridicînd adeseori în slăvi virtuțile "principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, ajutorării tovărășești, neamestecului în treburile interne și respectării integrității teritoriale. "România critica eforturile celor care voiau să transforme CAER într-o organizație suprastatală. "Suveranitatea statului socialist" presupune ca acesta "să țină în mîini frîiele vieții economice și sociale. Lăsarea lor în competența unor organisme superstatale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ideea că o reforma continuă în Cehoslovacia ar fi putut atrage represalii din partea Moscovei. Pe 15 iulie, Ceaușescu a anunțat că nu se poate concepe "nici o clipă" că "Tratatul de la Varșovia" ar putea servi ca "justificare a unui amestec în treburile interne ale altor state." România avea "deplină încredere în Partidul Comunist Cehoslovac", convinsă fiind că acesta avea să-și construiască socialismul în propria țară conform "speranțelor și aspirațiilor" poporului.1270 Pe 16 august, Ceaușescu a semnat un Tratat de prietenie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întrunirilor ministrului Apărării Pactului de la Varșovia și să participe la manevrele Pactului 1281. Ceaușescu a refuzat, însă, să renunțe la suveranitatea României. Pe 29 noiembrie, el a spus Adunării Naționale că sovieticii nu au dreptul de a se amesteca în treburile interne ale Cehoslovaciei și că România are "dreptul și datoria de a lua toate măsurile de cuviință pentru a-și apăra unitatea și coeziunea" 1282. După ce spaima s-a mai potolit, România și-a prezentat în fața Statelor Unite această poziție moderată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
termen de 20 de ani, care, spre deosebire de un acord similar dintre Praga și Moscova, nu pomenea nimic de doctrina lui Brejnev. De fapt, tratatul reliefa viziunea tradițională a României asupra relațiilor internaționale, bazată pe independență națională, egalitate și neamestec în treburile interne 1382. Consiliul de Stat al României a ratificat tratatul pe data de 30 septembrie 1970. Ca de obicei, eforturile lui Ceaușescu în vederea îmbunătățirii relațiilor comerciale cu Washingtonul nu au fost diminuate de relațiile cu Moscova. România se străduise din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de președinte al Consiliului de Administrație și pe directorul administrativ al Companiei Bell&Howell ca director executiv al CPEI1406. De vreme ce Peterson avea să fie sub comanda directă a președintelui, CPEI era analog Consiliului Securității Naționale. Primul se ocupa de toate treburile economice internaționale, pe cînd cel de-al doilea deținea controlul chestiunilor politico-militare. Cu toate acestea, nici CPEI și nici Peterson nu au reușit vreodată să aibă influența de care se bucurau Kissinger și CSN. Oricum, CPEI era un important pas
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
independenței României. El a avut îndrăzneala de a le aminti liderilor sovietici că România dorește să aibă relații cu toate țările, indiferent de sistemele lor economice sau sociale, conform principiilor suveranității naționale, independenței, a egalității în drepturi și neamestecului în treburile interne 1442. La scurt timp după aceea, Brejnev și-a arătat nemulțumirea față de observațiile lui Ceaușescu prin refuzul de a lua parte la festivitatea desfășurată la București, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înființarea PCR. Relațiile dintre Kremlin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
națională. Aceasta limita "manevra prin intervenție", folosită în cazul invadării Cehoslovaciei de către sovietici. Bucureștiul a preferat, de asemenea, să privească Legea finală ca pe un document militar, nu ca pe trei părți separate. Astfel, interdicțiile Părții I cu privire la amestecul în treburile interne ale altei țări excludeau sprijinirea disidenților sau reformelor din România de către Occident 1752. Și, în sfîrșit, prin semnarea acestui document, România intra în arena internațională în care se aflau cele două mari puteri ale lumii. După semnarea tratatului, Ceaușescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în curs de dezvoltare, practica o politică de "descurajare a emigrării". Ceaușescu nu putea moderniza România permițînd, totodată, o "scurgere de inteligență", prin emigrarea tinerilor talentați. Ceaușescu vedea în prevederile Legii comerciale din 1974 cu privire la "libertatea emigrării" un amestec în treburile interne ale României. Dar dat fiind că Bucureștiul dorea să facă comerț cu Statele Unite, acesta a acceptat amendamentul Jackson-Vanik și a consimțit să "ia măsuri în privința "problemelor umanitare", care puteau fi ameliorate prin emigrare"1824. În discuțiile sale cu rabinul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prînzul la Clubul Național al Presei. Ziariștii i-au pus întrebări legate de drepturile omului și de minoritățile etnice. Ceaușescu a arătat clar, încă de la început, că "în ceea ce privește drepturile omului... trebuie să pornim de la respectarea independenței și a neamestecului în treburile interne ale altor țări". El a pus presei o întrebare retorică: Cine altcineva s-ar putea ocupa de numeroasele probleme legate de drepturile omului din Statele Unite decît guvernul SUA?" Cît despre problema minorităților etnice, el i-a descris pe acuzatori
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]