31,572 matches
-
casele sale, care au supraviețuit incendiului, ca să fie utilizată de consiliul local și de către Congregația Luterană (care folosea în trecut primăria pentru prestarea serviciilor sale religioase). În timpul împărțirii Poloniei, Sztum a devenit capitala a unui district administrativ din cadrul Prusiei de Vest (Westpreusse). La începutul secolui 19, trupele lui Napoleon au staționat în Sztum, și când valul de răzvrătiri a polonezilor împotriva Imperiului Rus, cunoscut ca Răscoala din Noiembrie, a fost înăbușită, un mare grup de polonezi au fost internați la Sztum
Castelul din Sztum () [Corola-website/Science/328129_a_329458]
-
și Curzon. Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial, Polonia devenise pentru prima dată în istoria sa un stat național omogen din punct de vedere etnic fără minorități proeminente datorită exterminării evreilor polonezi în Holocaust, strămutarea germanilor în vest, relocarea ucrainienilor în est, repatrierea polonezilor din Kresy. Noul guvern comunist din Varșovia și-a consolidat puterea politică în următorii doi ani, în vreme ce Partidul Muncitoresc Unit Polonez (PZPR) sub conducerea lui Bolesław Bierut deținea control ferm asupra țării, care avea
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
infrastructură și fabrici și trimise Uniunii Sovietice. După anexarea sovietică a teritoriilor din Kresy aflate la est de Linia Curzon, aproximativ 2 milioane de polonezi au fost strămutați și expulzați din aceste teritorii către teritoriile nordice și vestice aflate la vest de linia Oder-Neisse, pe care sovieticii le-au dat în folosință Poloniei de la Germania după Acordul de la Postdam. Stabilirea populației din părțile centrale ale Poloniei a dus la creșterea numărului de polonezi ajungând până la cinci milioane în 1950, pe care
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
înființat pe 28 iunie, cu Mikołajczyk Viceprim-ministru. Principalii adversari politici ai Partidului Muncitoresc Polonez erau veteranii mișcării Armia Krajowa împreună cu Partidul Popular Polonez ("Polskie Stronnictwo Ludowe"; PSL) al lui Mikołajczyk și veteranii Armatei poloneze care au luptat pe frontul di Vest. Dar în același timp, partidele cu orientare sovietică, sprijinite de Armata Roșie (Grupul de Forțe de Nord aveau să rămână definitiv în Polonia) și controlând forțele de securitate, dețineau cea mai mare parte a puterii, în special în cadrul Partidului Muncitoresc
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
la cererile de despăgubire ale Germaniei, iar prin urmare compensațiile pentru despăgubirile de război au fost nesemnificative, nici pentru statul polonez, nici pentru cetățenii polonezi. Deși Polonia primise compensații prin teritorii și proprietăți lăsate de populația germană ale teritoriilor din vest anexate, există o dispută dacă era o despăgubire suficientă pentru teritoriile pierdute din Kresy. Acest fapt a marcat începutul unui decalaj al avuției, care va crește în următorii ani, în vreme ce economia de piață din Occident s-a dezvoltat mult mai
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
din Kostrzyn nad Odrą până la Konin, aproximativ jumătate din lungimea lui. Este conectat la fluviul Vistula de către râul Noteć și de către Bydgoszcz Canal ("Kanał Bydgoski") în apropiere de Bydgoszcz. Izvorăște din podișul Cracovo-Częstochowian și curge prin Câmpia Poloniei Mari de Vest, prin Zona lacurilor Poloniei Mari, până la Valea Toruń-Eberswalde, varsându-se în cele din urmă în Odra. Râul provine din izvoarele carstice de lângă Kromołów, la est de Zawiercie, de la o altitudine de aproximativ 380 de metri, curgând din sud spre nord-vest dar
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
raioane administrative din regiunea Odesa din Ucraina, cu reședința în orașul Ananiev. A fost înființat în anul 1961 în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu raionul Bârzula în vest, cu raionul Balta în nord, raionul Liubașivka în est și cu raioanele Șiriaeve și Frunzivka în sud. Este situat în podișul Podoliei, din care cauză relieful raionului este unul deluros. Spre deosebire de majoritatea teritoriului regiunii Odesa, raionul Ocna Roșie are importante
Raionul Ananiev () [Corola-website/Science/328152_a_329481]
-
1940 în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu regiunea Vinnița în nord, raionul Savrani în est, în sud și sud-est cu raioanele Liubașivka, Ananiev și Bârzula, iar în vest cu raionul Codâma. Este situat în podișul Podoliei (altitudinile maxime variază între 280 - 400m), din care cauză relieful raionului este unul deluros. Distanța până la centrul regiunional, Odesa este de 226 km. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o temperatură medie
Raionul Balta () [Corola-website/Science/328162_a_329491]
-
preocupat de studii orientale, a publicat o biografie a lui Ibn Khaldun, împreună cu o descriere mai amănunțită a „Prolegomenelor” . Au urmat traduceri integrale în limba franceză, opera istoricului arab fiind studiată de atunci cu mare interes în lumea academică din vest.
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
Quineville, prin Montenburg și Chef du Pont, pâna la Carentan, și au înaintat spre extremitatea vestică a peninsulei. Trupele americane au obținut aici o mare victorie în urma atacurilor susținute timp de o săptămână. Au creat un culoar de la est la vestul peninsulei, divizând cele doua armate germane, care asigurau zidul atlanticului de nord, în regiunea Contentin, și izolând astfel cel de-al VII grup al armatei germane, aflat sub comanda generalului Karl von Schlieben, în sectorul nordic al peninsulei.
Bătălia de la Cherbourg () [Corola-website/Science/328157_a_329486]
-
pe nave în timpul Erei Explorărilor, precum și Crucea Ordinului lui Hristos și emblema regelui Manuel I, sfera armilară (astrolab). Așa-numita fereastra a Sălii Capitulare (Janela do Capítulo), o fereastra imensă vizibilă din claustrul Sf. Barbara, se află pe fațada de vest a naosului și poartă cele mai multe motive manueline: simbolurile din Ordinul lui Hristos și ale lui Manuel I, precum și elaborări fantastice și fără precedent de frânghii, corali și motive vegetale. O figura umană, în partea de jos a ferestrei reprezintă, probabil
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
din Ucraina, cu reședința în orașul Zaharivka. A fost înființat pe 1923 fiind atunci inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu Republica Moldova și raionul Ocna Roșie în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190 m), din care cauză relieful raionului este unul deluros. Distanța
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
de ani. În 842, clădirea a ars după ce a fost lovită de un fulger. Trei ani mai târziu, s-a început reconstruirea catedralei. În perioada 1000-1020, în timpul păstoririi arhiepiscopului Hartwig (991-1023), a fost construit un cor cu o criptă înspre Vest. Sub arhiepiscopul Konrad I (1106-1147), au fost construite turnurile de pe latura de vest. Această biserică originală a experimentat, astfel, cel puțin trei campanii de construiri și reconstruiri extensive la începutul Evului Mediu, rezultând în final o bazilică romanică. În 1598
Domul din Salzburg () [Corola-website/Science/328210_a_329539]
-
fulger. Trei ani mai târziu, s-a început reconstruirea catedralei. În perioada 1000-1020, în timpul păstoririi arhiepiscopului Hartwig (991-1023), a fost construit un cor cu o criptă înspre Vest. Sub arhiepiscopul Konrad I (1106-1147), au fost construite turnurile de pe latura de vest. Această biserică originală a experimentat, astfel, cel puțin trei campanii de construiri și reconstruiri extensive la începutul Evului Mediu, rezultând în final o bazilică romanică. În 1598 bazilica a fost grav avariată, iar după mai multe încercări eșuate de restaurare
Domul din Salzburg () [Corola-website/Science/328210_a_329539]
-
în arte la Universitatea John Brown și gradul de doctorat (D. Phil.) la Pembroke College, Universitatea Oxford cu specialitate în Patristica, doctorat atribuit în 1987. Farrell a scris lucrări de teologie, despre Părinții Bisericii și Marea Schisma dintre Est și Vest, cu consecințele sale culturale ce au apărut astfel în cele două Europe. Farrell a realizat prima traducere în limba engleză a lucrării ""Mistagogia Duhului Sfânt"" scrisă de către Patriarhul Photius I al Constantinopolului (în secolul al IX-lea). Cartea include o
Joseph P. Farrell () [Corola-website/Science/328216_a_329545]
-
Sfanțul Maxim Mărturisitorul, publicând ""Liber arbitru la Sfanțul Maxim Mărturisitorul"" (cu o prefață de Timothy Ware - acum Episcopul Kallistos Ware) și ""Disputa cu Pyrrhus"". El a scris, de asemenea, o lucrare în patru volume despre Marea Schisma dintre Est și Vest, cu consecințele sale culturale pentru cele rezultând două Europe, lucrare intitulată "Dumnezeu, istorie și dialectica" ("God, History, and Dialectic"). Farrell a scris în diferite alte domenii cum ar fi arheologia alternativă, fizică, tehnologia, istoria și istoria alternativă. Cu propriile sale
Joseph P. Farrell () [Corola-website/Science/328216_a_329545]
-
a păstrat pentru sine Palermo, jumătate din Messina și Val Demone, lăsând tot restul Siciliei, inclusiv ceea ce nu se cucerise încă, în mâinile lui Roger. În 1077, Roger a asediat Trapani, unul dintre puternicele forturi ale sarazinilor rămase neocupate în vestul insulei. Fiul său, Iordan a condus un atac care a surprins gărzile fortăreței și a capturat animalele. Lipsiți de provizii, locuitorii orașului au capitulat. În 1079, Taormina a fost și ea asediată, după care, în 1081, Iordan, alături de Robert de
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
relație extraconjugala. Că războinic, el a luat parte de la o vârstă timpurie la cuceririle efectuate de tatăl său în Sicilia, devenind conte de Siracuza. În 1077, la asediul asupra Trapani, una dintre cele două fortărețe rămase în mâinile sarazinilor în vestul insulei, Iordan a condus un atac care a reușit să surprindă garnizoana și să captureze animalele care asigurau aprovizionarea acesteia. Lipsită de provizii de hrană, garnizoana orașului a fost nevoită să capituleze. Iordan a fost de asemenea prezent la asediul
Iordan de Hauteville () [Corola-website/Science/328239_a_329568]
-
daimyo) și de dominarea militară a războinicilor și se întinde între secolele al XII-lea și al XIX-lea. Acest interval de timp se divide în perioade mai mici care poartă numele șogunilor care au dominat epoca. Primul contact cu Vestul a avut loc în 1542, când un vas portughez a fost abătut de un taifun de la itinerariul sau spre Chină, si a aruncat ancoră în Japonia. Armele de foc introduse de portughezi au schimbat foarte mult artă războiului în era
Perioada Azuchi-Momoyama () [Corola-website/Science/328231_a_329560]
-
și activist în organizații care investighează abuzurile fostei dictaturi comuniste, Lothar de Maizière ca ministru federal cu atribuțiuni speciale pentru un scurt timp, până în 1991, când a fost nevoit să demisioneze în urma acuzației de colaborare cu STASI. În Germania de Vest activitatea diplomatică a fost dirijată de forțele aliate până în 1951, când s-a reînființat Biroul Afacerilor Externe, ulterior cu sediul la Bonn. Majoritatea conducătorilor acestui portofoliu a jucat un rol esențial în politica noii Europe și renașterea Germaniei, pregătind terenul
Ministerul Afacerilor Externe (Germania) () [Corola-website/Science/328233_a_329562]
-
funcțiile de ministru de externe cu cea de cancelar federal. În această dublă calitate, Adenauer a propulsat țara din punct de vedere economic și a întărit relațiile cu foștii inamici - Franța și Statele Unite ale Americii. Sub conducerea sa, Germania de Vest a devenit membră a NATO; datorită acestui fapt, cât și a promovării democrației și a aitudinii sale anticomuniste, a fost criticat de blocul comunist ca fiind un promotor al războiului rece. Politica de întărire a relațiilor cu Statele Unite ale Americii
Ministerul Afacerilor Externe (Germania) () [Corola-website/Science/328233_a_329562]
-
a relațiilor cu Statele Unite ale Americii și a rolului în NATO a fost continuată de Gerhard Schröder (1951-1966); conservator convins, care a reușit să obțină interzicerea Partidului Comunist German. O altă figură marcantă a politicii externe duse de Germania de Vest între anii 1966 și 1969 a fost Willy Brandt. Datorită politicii sale de reconciliere cu Republica Democrată Germană și Uniunea Sovietică, continuată în perioada mandatului de cancelar federal, a fost al doilea ministru german care a primit Premiul Nobel pentru
Ministerul Afacerilor Externe (Germania) () [Corola-website/Science/328233_a_329562]
-
Woodleigh este un crater de impact meteoritic în Australia de Vest, Australia. O echipă formată din patru oameni de stiință, de la Geological Survey din Australia de Vest și Universitatea Națională din Australia, condusă de Arthur J. Mory, a anunțat descoperirea craterului în 15 aprilie 2000. Craterul nu este expus la suprafață
Craterul Woodleigh () [Corola-website/Science/328230_a_329559]
-
Woodleigh este un crater de impact meteoritic în Australia de Vest, Australia. O echipă formată din patru oameni de stiință, de la Geological Survey din Australia de Vest și Universitatea Națională din Australia, condusă de Arthur J. Mory, a anunțat descoperirea craterului în 15 aprilie 2000. Craterul nu este expus la suprafață și, prin urmare, dimensiunea sa este incertă. Echipa care l-a descoperit crede că poate fi
Craterul Woodleigh () [Corola-website/Science/328230_a_329559]
-
parohii civile ("parroquias"). Statele sunt grupate în nouă regiuni administrative ("regiones administrativas"), care au fost create în 1969 printr-un decret prezidențial; în plus, Venezuela, de-a lungul istoriei, a susținut și continuă să revendice drepturi asupra teritoriul Guyanei de vest care se întinde de la hotarele ei până la râul Essequibo. Acești 159 500 km² au fost denumiți "Zona en Reclamación". Țara poate fi împărțită în zece regiuni geografice, majoritatea fiind corespunzătoare regiunilor climatice și biogeografice. La nord se află Anzii Venezuelei
Subdiviziunile Venezuelei () [Corola-website/Science/328253_a_329582]